Mulți dintre noi își imaginează că orele lungi petrecute la masa (sau patul) de învățat sunt cheia pentru a avea note mari la examene. În realitate, există cercetări care arată că studenții de succes alocă mai puțin timp învățatului decât colegii lor. Aceștia pur și simplu par să știe mai bine cum să învețe!
Pentru că vreau să te ajut să iei un punctaj cât mai bun la rezidențiat, urmează să îți prezint 5 strategii de învățare care te țin pe loc, și 5 obiceiuri bune cu care să le înlocuiești.
După mine, cel mai contraproductiv lucru pe care îl poți face este să…
1. Alergi după 2 iepuri în același timp
În era rețelelor de socializare și a infinitelor surse de distrageri, foarte mulți dintre noi cădem în capcana multitasking-ului. Cum a afirmat și Institutul American de Psihologie, în realitate nu există multitasking, ci doar schimbarea atenției de la un task la un altul – tranziție care nu e tocmai lină.
Chiar dacă nu pare, există o întârziere masivă până când creierul tău schimbă complet focusul de la un subiect la altul. De fapt, studiile arată că a face mai multe lucruri în același timp necesită un timp cu până la 40% mai mare.
Și veștile proaste continuă: un alt studiu de la Universitatea din Stanford arată că cei care se consideră multitask-eri eficienți fac, în realitate, mai multe greșeli, țin minte mai puține detalii, și au nevoie de mai mult timp pentru a termina ce au de făcut.
Dacă vrei să fii maximum de eficient, trebuie să iei în seamă formula:
Progres = Timp x Focus
Spre exemplu, dacă înveți în timp ce îți verifici mesajele și dai scroll pe Insta, nivelul tău de concentrare (Focus-ul din formula de mai sus) nu va depăși 3 din 10. Astfel, 3 ore petrecute învățând vor însemna un factor de progres de 9.
Pe de altă parte, dacă te concentrezi o singură oră doar pe învățat (Focus = 10), progresul este 10!
Majoritatea oamenilor de succes pe care i-am cunoscut sau despre care am citit au momente din zi alocate pentru verificat mail sau mesaje, stat pe rețelele de socializare, ori dat telefoane. În restul timpului, se concentrează doar pe ce au de făcut – fără notificări, apeluri, sau orice alte surse de distrageri.
Alte capcane ale învățatului
Studenții tind să apeleze la tehnici de a învăța foarte ineficiente, care dau doar iluzia pregătirii. Ei se familiarizează cu informația, dar o uită în maximum o săptămână, pentru că acele tehnici nu susțin învățarea de durată, ci doar stocarea informației pe termen scurt.
Celelalte 4 greșeli în învățare sunt:
– Învățatul neîntrerupt pe perioade îndelungate de timp, în locul studiului împărțit pe mai multe zile
– Încercarea de a memora prin repetiția mot-a-mot a materiei
– Atenția excesivă acordată unui subiect înainte de a trece mai departe
– Cititul și recititul textului de multe ori, fără o contribuție activă în procesul de învățare
Soluția: 5 tehnici de învățare de intensitate înaltă
Cartea „Make it stick” publicată de Harvard University Press prezintă câteva tehnici de învățare care s-au dovedit – prin studii – a crește retenția, în special cea pe termen lung.
Acestea sunt inițial mai dificil de pus în aplicare, pentru că necesită un efort cerebral crescut, însă fix acesta este motivul pentru care funcționează atât de bine.
1. Pre-testarea
Deși contraintuitiv, e o idee bună să rezolvi grile sau să răspunzi la întrebări din materie înainte măcar să o citești. Studiile arată că acest lucru crește rata învățării, prin faptul că pregătește creierul pentru informația care urmează să fie primită.
2. Studiul eșalonat
S-a demonstrat că fragmentarea învățatului pe mai multe zile la distanță una de cealaltă, în sesiuni scurte de studiu, crește retenția și capacitatea de aducere aminte, comparativ cu învățarea comasată. Cartea „How we learn” explică de ce această tehnică pare dificilă la început – din cauza uitării inițiale a cunoștințelor, care trebuie reînvățate.
Aici, crearea de flash cards poate fi o metodă bună de învățare, repetiție și testare. Asta presupune să scrii pe bucăți de hârtie întrebări – pe față, și răspunsuri sau imagini/scheme – pe verso. Când le folosești ca să te testezi, le așezi în 3 teancuri, prin care urmează să treci din nou în 3, 2, respectiv o zi, în funcție de cât de greu ți-a fost să răspunzi la întrebări.
3. Auto-testările
Înțeleg, testările au căpătat o conotație negativă (la o adică, de ce ai vrea și mai multe examene), dar sunt printre cele mai eficiente tehnici de învățare activă. Încearcă să îți dai singur lucrări de control, indiferent de formatul pe care îl alegi – subiect scris, grilă, flash cards, sau orice altceva ți se potrivește.
4. Învățatul dispersat
Cei mai mulți dintre noi suntem tentați să învățăm un capitol sau o lecție până stăpânim foarte bine materia. Totuși, o abordare mai eficientă ar fi să trecem la următorul capitol fără să fi reținut tot. În felul acesta, îi lăsăm creierului timp să proceseze informația, și îi oferim și șansa de a face conexiuni între capitole.
5. Parafrazarea și reflecția
Ni s-a întâmplat de multe ori să citim câteva paragrafe, ca apoi să realizăm că n-am rămas cu nimic. Pentru a evita asta, încearcă să absorbi conștient și voluntar informația, legând-o de ceea ce știi deja, gândește-te cum ai putea să o explici unui copil de 5 ani și reflectează asupra ei.
Acesta a fost articolul de azi. Până data viitoare, îndemnul meu rămâne același:
Învață nu mult, ci bine!
