Cele 4 tipuri de stres și cum să le combați

Dacă dai rezidențiatul, cu siguranță știi ce înseamnă stres: zile lungi la facultate, profesori severi, examene, compendii imposibil de înțeles…

Sursele de stres sunt, practic, infinite. Însă, dacă înțelegi tiparele celor mai frecvente tipuri de stres și știi cum să le identifici, vei putea să îl manageriezi mult mai bine. Iar asta duce, într-un final, la a fi mai productiv, mai fericit și mai sănătos.

Cele 4 tipuri de stres

Dr. Karl Albrecht a fost un pionier al tehnicilor de reducere a stresului. În cartea sa lansată în anul 1979, „Stresul și managerul”, el descria cele mai des întâlnite tipuri de stres.

În continuare, vreau să le prezint pe fiecare în parte și să îți arăt, pe scurt, cum le poți „trata”.

Atenție! Cum am spus și aici, stresul nu e neapărat un lucru rău. Până la un anumit punct, acesta chiar ajută la creșterea performanțelor cognitive. Însă atunci când depășește pragul de toleranță (prag pe care doar tu poți să ți-l cunoști), el devine un factor negativ al învățatului.

1. Stres legat de timp

Stresul temporal e acela pe care îl resimți atunci când îți faci griji legate de timp sau, mai bine spus, de lipsa acestuia. Apare atunci când realizezi cât de multe ai de făcut într-un timp scurt și poate provoca panică, anxietate, sau chiar pierderea oricărei speranțe.

Îl trăiești atunci când alergi ca să ajungi la un curs, sau atunci când se apropie un examen și ai impresia că nu ai cum să termini de învățat la timp.

Stresul legat de timp este, în ziua de azi, cel mai frecvent tip de stres. Dacă vrei să faci față cu brio examenului de rezidențiat, trebuie să înveți cum să ții stresul sub control.

Ce poți face în privința lui

• În primul rând, vezi cum stai cu încadrarea în timp! Completează quiz-ul „Cât de bine îți gestionezi timpul?”, descoperă unde mai ai de lucrat și află strategii punctuale la problemele tale de Time Management. Dacă vrei, poți aprofunda subiectul în articolul de săptămâna trecută, „10 motive pentru care pierzi timpul”, unde vei afla cum trebuie să arate un to-do list, cum să îți organizezi lucrul și multe altele. 
• Asigură-te că aloci suficient timp priorităților. Pentru tine, cel mai important lucru ar trebui să fie rezidențiatul, dar, din păcate, e foarte ușor să te pierzi în task-uri „urgente”, dar care nu au un impact semnificativ. Un mod eficient de a prioritiza este folosind matricea Eisenhower, prin care împarți sarcinile în funcție de importanță și urgență.

• Profită de orele tale de vârf. Dacă ești o persoană matinală, programează-ți învățatul pentru primele ore ale zilei.
• Învață să spui „nu”. Refuză politicos orice activitate care nu s-ar încadra în programul tău. La urma urmei, tu ești prioritatea numărul 1!

2. Stres de anticipare

Stresul anticipat este cel care se referă la viitor. Deși în general vizează evenimente specifice, cum ar fi un examen, uneori capătă forma unei anxietăți generale, nedefinite, ca și cum ceva rău urmează să se întâmple. Dacă știi despre ce vorbesc, ar trebui să cauți soluții.

Care sunt acestea?

• Fă-ți planuri pentru orice situație. În felul acesta, vei învăța să treci peste frica ta de eșec. De multe ori, tot ce trebuie să faci este să te întrebi „Care e cel mai rău lucru care se poate întâmpla?”. Vei fi surprins de propriul răspuns!
• Ai grijă! Frica de eșec te poate face „Motivat să eșuezi”. Am scris un întreg articol pe tema asta. Aruncă o privire peste el.
• Apelează la tehnici de vizualizare pozitivă, prin care să trăiești scenariile pozitive ce pot să aibă loc. Cercetările arată cum creierul nu face foarte bine
  diferența între lucrurile care se întâmplă și cele pe care ți le imaginezi suficient de mult.
• Meditează. Tehnicile de meditație te vor ajuta să identifici gândurile negre și să găsești sursa anxietății tale.
• Nu în ultimul rând, pregătește-te temeinic pentru orice provocare. Mai presus de orice, stresul trebuie redus natural prin îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor. Cu alte cuvinte, dacă ești stresat de un examen, cel mai înțelept lucru este să nu mai procrastinezi și să începi să înveți chiar acum.

3. Stres de situație

Este genul de stres pe care îl experimentezi în circumstanțe tensionate pe care nu le poți controla. Asta se întâmplă în situații de urgență, când ai comis o greșeală, sau în timpul unui conflict. Starea pe care o dă este una de neajutorare.

Spre deosebire de celelalte tipuri de stres, oamenii sunt cel mai puțin pregătiți pentru acesta. Tocmai de aceea e esențial să îți recapeți controlul asupra emoțiilor și să comunici eficient, pentru a putea găsi soluții.

Ce e de făcut?

• Devino mai conștient! Fiind prezent și conștient de propriile emoții, vei putea recunoaște automatismele corpului în stări de alertă și le vei putea controla.
• Studiază simptomele fizice și emoționale ale stresului. Fiecare persoană reacționează diferit sub presiune. Spre exemplu, dacă ai tendința să te enervezi repede și să începi să țipi, un simplu truc precum respirația profundă sau număratul până la 10 poate face minuni.
• Învață cum să manageriezi conflictele, întrucât ele sunt printre cele mai mari surse de stres situațional. Cel mai util (dar și cel mai greu) este să îți schimbi perspectiva și să încerci să te pui în pielea celui din fața ta. Înțelegând problema din punctul lui de vedere, îți va fi mult mai ușor să găsești o rezoluție.

4. Stres de întâlnire

Nu, nu mă refer acum doar la date-uri (deși știm amândoi că sunt cel mai bun exemplu). Stresul de întâlnire, sau stresul social, este cel legat de interacțiunea cu un alt individ, sau grup de indivizi. Spre exemplu, o
întrevedere cu decanul poate fi o reală sursă de stres.

Cum poți trece peste acest tip de stres

Aici, cheia stă în dezvoltarea abilităților interpersonale. Inteligența emoțională te va ajuta să înțelegi mai bine nevoile, dar și fricile celorlalți.

• Dezvoltă-ți abilitățile de comunicare. În felul acesta, te vei putea înțelege mai bine cu fel și fel de oameni.
• Recunoaște-ți propriile limite. Dacă ești introvertit, asta nu se va schimba prea curând. Acceptă faptul că ai nevoie și de timp singur, pentru a-ți reîncărca bateriile.