Salutare,
Sunt Alex.
Ți-am scris acum câteva săptămâni despre autenticitate. Despre modul în care interacționezi cu ceilalți și, în general, despre cât important e ca relațiile pe care le construiești să fie autentice și nimic mai puțin.
Îți scriam și că, prin disciplină și exerciții regulate, poți pune autenticitatea în reflectoare. Poți să-ți ușurezi și îmbunătățești rolurile pe care le îndeplinești în „jocul social” numit viață.
Am rămas dator cu câteva exemplificări.
Iată-le!
1. Ascultă ceea ce spui!
Să fii conștient de interacțiunile pe care le ai este o sarcină ușoară doar aparent. De fapt, doar încearcă și ai să vezi. Să fii atent și să asculți în profunzime ceea ce transmiți e destul de dificil. Nu te feri să analizezi și să iei la bani mărunți situațiile în care, indiferent de motiv, simți că acționezi în dezacord cu ceea ce simți sau ce crezi.
Sunt momente în care, din dorința de a părea interesat, amuzat sau pur și simplu distrat, ai făcut sau ai spus lucruri care nu-ți reflectă nici pe departe personalitatea.
Nu e cazul și nici locul să te alarmezi. Cei mai mulți dintre noi apelăm instinctiv la asemenea mici nesincerități. Motivele sunt diverse și doar uneori bine intenționate.
Fie că eviți un conflict deschis sau încerci să păstrezi aparențele, și să rămâi politicos, fie că îți dorești să scapi cât mai repede de prietenul care te cicălește sau te entuziasmezi exagerat la relatări care nu îți stârnesc interesul, consecința e mereu aceeași.
Mereu și mereu ratezi ocazia de a te prezenta și de a reacționa în mod real, autentic.
Te îndepărtezi de ceea ce ești cu adevărat și te prinzi într-o horă tentantă, dar periculoasă. Prin prefăcătorii și artificii nevinovate poți fenta multe situații, dar nu vei ajunge niciodată prea departe. În niciun caz dacă scopul tău este să fii autentic.
2. Analizează și procesează!
După competițiile la care participă, sportivii obișnuiesc să revadă modul în care au evoluat. O dată, de două sau zece ori… de oricâte ori e nevoie. Niciodată nu poți analiza prea mult. În definitiv, nu e ca și cum te-ai bloca în trecut. Revăd felul în care au acționat pentru a îmbunătăți sau a antrena ceea ce le lipsește pentru a fi mai buni.
O practică asemănătoare e necesară și pentru scoaterea autenticității la suprafață. Destinația e oarecum diferită, însă călătoria prezintă multe puncte comune.
După ce spui sau acționezi într-un anume fel, oprește-te pentru o clipă și analizează-ți opțiunile. Fă tot posibilul pentru a depista momentele în care ai fi putut fi mai autentic, dar nu ai reușit să fii.
Întreabă-te:
- Am fost ezitant sau nesincer?
- Am fost cât se poate de autentic?
Dacă constați că ai fost autentic, ți-ai luat o mare piatră de pe inimă. Alocă timp doar pentru a rafina modul autentic în care te prezinți.
Dacă însă nu ai reușit să fii, continuă să te întrebi:
- De ce sunt dependent de modul în care sunt perceput?
- Ce aș fi spus/făcut dacă aș fi fost sincer și autentic?
Și, cel mai important:
- Cum aș fi acționat dacă ar fi fost vorba despre cel mai bun prieten, cel în fața căruia pot să fiu eu?
La finalul întrebărilor, nu uita un aspect. Nu e important să fii remarcat cu orice preț. Scopul e să fii autentic, să dezvolți natural interacțiunile pe care le ai cu ajutorul resurselor tale unice.
3. Adaptează-te! Aplică ceea ce înveți!
Folosește-te în mod activ de cunoștințele pe care le dobândești. Notează-ți atuurile și defectele și încearcă să le accentuezi sau să le diminuezi forța, după caz. Simplul exercițiu al notării atrage cu sine asumarea a ceea ce ești. Cu trecerea timpului, vei deveni conștient de „ieșirile tale în decor”. Vei învăța să te abții sau să apeși puternic pedala de accelerație înainte ca vorbele să-ți iasă din gură.
Întreg procesul e despre „a-ți intra în mână”. La fel ca practicanții golfului, care deprind finețea și eficiența mișcărilor la capătul a mii de ore de exerciții, vei ajunge și tu să-ți intri în mână.
Uneori vei ajunge la concluzia că în unele situații ești cât se poate de autentic. Alteori, pentru că nu-ți stă în fire să te dai în vânt după anumite discuții sau subiecte, vei sfârși prin a-i păcăli pe ceilalți (și implicit pe tine) sau prin a-i minți.
Toate acestea n-au o importanță prea mare, câtă vreme nu uiți că e esențial să le transmiți celorlalți lucruri importante, care te privesc în mod direct. Nu contează prea mult dacă experiențele și punctele tale de vedere sunt sau nu bune, eroice sau rușinoase. Fii mândru de ele și, dacă simți nevoia să le împărtășești, fă-o asumat, cu încredere și seninătate.
Poți încerca să colecționezi modele de comportament sau diferite personalități, istorice sau nu, de care te simți inspirat. Fă exercițiul nobil de a admira sincer valorile care le sunt specifice și lansează-te în replicarea acestora ori de câte ori ai ocazia.
De ce are sens să faci un asemenea efort? Vei internaliza trăsăturile de caracter ale modelelor tale și-ți vei ghida pașii pe urmele lăsate de acestea. Nu e ca și cum vei copia tipologia modelelor tale. Vei descoperi că vei găsi suficient combustibil și exemple neprețuite pentru a fii autentic în cele mai multe situații.
Adaptează-te și aplică în permanență ceea ce înveți!
Nu uita că vei fi încrezător doar în momentul în care te vei simți în siguranță fiind tu însuți. Nu e nevoie să le amintești celorlalți că ești încrezător sau autentic.
Vor observa singuri!
Creștem împreună,
Alex
