De-a lungul timpului am primit mai multe mesaje din partea comunității referitor la crearea unui ghid cu informații elementare despre ce presupune viața de medic rezident în România, începând cu momentul admiterii în rezidențiat. Întrebări precum „care sunt diferențele între un loc și post?” sau „care e gradul de asumare și responsabilitate pe care îl avem?” ori „câte gărzi trebuie să facem” și-au găsit locul în inbox-ul nostru.

Așadar, am decis să punem cap la cap o serie de informații vitale despre toate piesele de puzzle care formează rezidențiatul.

Imediat după concursul național de rezidențiat

Imediat după finalizarea celor 4 ore de examen, aflăm punctajul. În cazul în care considerăm că nu suntem mulțumiți, conform regulamentului și în urma comunicatului oficial al comisiei centrale, se poate depune o contestație, însă nu te aștepta la prea multe, recorectarea lucrărilor NU se face manual, ci tot utilizând scannerul.

La câteva zile se afișează clasificarea finală a candidaților pe site-ul www.rezidentiat.ms.ro.

Repartițiile

Uite ce este important să știi mai departe: câteva idei care să îți facă viața mai ușoară la momentul respectiv.

Repartiția mare

Tot pe site-ul www.rezidentiat.ms.ro se postează anunțul cu privire la desfășurarea repartiției candidaților, așa zisa „Repartiție mare”. Aceasta include atât programul de desfășurare a repartițiilor, cât și lista națională cu locațiile unde se desfășoară.

De menționat este că te poți prezenta în oricare dintre aceste locații.

Nu este obligatoriu să mergi în centrul unde ai susținut concursul național de rezidențiat, trebuie doar să te afli într-o locație și este bine să ajungi acolo cu cel puțin 100 de poziții înainte (raportat la punctajul tău). Repartiția se desfășoară relativ rapid, cu o frecvență de aproximativ 200 candidați/oră. Poziția la care s-a ajuns, inclusiv locurile și posturile rămase disponibile se pot urmări în timp real pe o platformă pusă la dispoziție de Ministerul Sănătății. Menționăm că noi salvăm punctajele în timp real în fiecare an și le publicăm pe pagina https://g-rezi.ro/punctaje.

IMPORTANT: În cazul în care nu te poți prezenta la această repartiție, poți desemna altă persoană care să aleagă în locul tău (un membru al familiei sau un prieten de încredere) printr-o procură notarială. Este foarte important să oferi instrucțiuni clare persoanei respective, pentru toate scenariile posibile (de exemplu, ce specialități să aleagă, în ce ordine și în ce oraș, dacă nu ai un punctaj suficient de mare).

După ce ți-ai ales specialitatea dorită, este vital să nu părăsești sala până nu primești o ADEVERINȚĂ care îți confirmă punctajul obținut și faptul că ai devenit medic rezident pe post/loc în specialitatea aleasă din centrul dorit.

Repartiția mică

Această adeverință este FOARTE importantă, fiind singurul act care îți dovedește calitatea de medic rezident. Această adeverință este necesară împreună cu actul de identitate atunci când mergi la repartiția pe clinici de îndrumare metodologică și stagii de pregătire, adică așa zisa „Repartiție Mică”.

Ce faci, mai exact, aici? Îți alegi coordonatorul de rezidențiat și odată cu acesta și spitalul, împreună cu secția unde îți vei desfășura activitatea în stagiul de bază. Lista cu coordonatorii se găsește tot pe site-ul www.rezidențiat.ms.ro, la categoria „Coordonatori de rezidențiat”.

Perioada de desfășurare a acestei repartiții este postată tot pe www.rezidențiat.ms.ro, iar lista cu locațiile de desfășurare este publicată de fiecare DSP în parte. În urma acestei repartiții o să primești o adresă de îndrumare metodologică (ce trebuie prezentată coordonatorului ales), o adresă de stagiu (ce trebuie prezentată la unitatea sanitară unde vei face primul stagiu), o adresă către unitatea angajatoare (ce trebuie dusă la RUNOS) și o altă adeverință de confirmare ca medic rezident. 

Urmează ca tu să mergi pe secție să faci cunoștință cu coordonatorul și, după caz, să fii repartizat(ă) la diverși medici.

Începerea rezidențiatului și activitatea din spital

Semnarea contractului de muncă se face cu spitalul plătitor. Spitalul plătitor NU este obligatoriu să fie cel unde ți-ai ales coordonatorul. Lista cu spitalele plătitoare se afișează de către fiecare DSP în parte/Ministerul Sănătății pentru București. Pentru cei cu post, spitalul plătitor este acela unde și-au ales postul.

Fiecare spital plătitor din țară solicită diverse acte, însă cele mai importante sunt actele de identitate, adeverința de rezident, diploma de licență, un IBAN al unui cont curent la una din băncile românești (pentru virarea salariului) și diverse documente doveditoare (de exemplu, dacă ai mai lucrat undeva anterior). Majoritatea solicită și un set de analize, în principal analize pentru HIV și hepatite, însă lista poate să fie mult mai mare în funcție de spitalul plătitor.

Cu ce instituții pot intra în contact ca medic rezident?

Uite câteva nume de care te vei lovi frecvent în următorii ani.

• • DSP – Direcția de Sănătate Publică

• • MS – Ministerul Sănătății

• • Spital plătitor – RUNOS – serviciul resurse umane, normare, organizare, salarizare

Carnetul de rezident

Carnetul de rezident vine ulterior începerii activității împreună cu un set de etichete autocolante personalizate și este distribuit de către DSP. Deși este cel mai ignorat document al rezidentului, asigură-te că îți vei lua toate notele la finalizarea fiecărui stagiu.

Nu amâna completarea fiecărui stagiu, deoarece există numeroase situații când se schimbă coordonatorul de stagiu, acesta poate ieși la pensie sau poate chiar deceda. Pe fiecare pagină ai nevoie de 3 parafe, cea a instituției unde ai desfășurat stagiul, cea a coordonatorului de stagiu (de multe ori, șef de secție) și cea a disciplinei respective.

Curriculum de pregătire

Asigură-te că îți printezi curricula de pregătire în specialitatea ta și că ești familiarizat cu aceasta. O poți găsi mereu pe site-ul www.rezidențiat.ms.ro, la categoria „curriculum de pregătire”. Acolo vei afla toate stagiile pe care ești obligat să le faci.

Traseul rotației de stagiu (schimbarea modulului de pregătire)

Pe site-ul www.rezidențiat.ms.ro, la categoria „Schimbarea modulului de pregătire (rotații de stagiu)” găsești modelul de cerere. Cu acest model completat vei merge la coordonatorul de stagiu înaintea începerii stagiului de unde ai nevoie de acceptul acestuia pentru desfășurarea stagiului. Cu această cerere semnată de către coordonator se merge la registratura spitalului unde îți desfășori stagiul pentru a lua număr de registru/direct la RUNOS-ul spitalului, după caz.

Asigură-te că începi cu destul de mult timp înainte realizarea acestui lucru, deoarece poate dura de la câteva zile la câteva luni (diferă în funcție de centru). Înainte să începi stagiul trebuie să ai deja rotația de stagiu semnată, ce se ridică ori de la DSP, ori de la același RUNOS unde ai depus-o (diferă în funcție de centru). Această rotație conține 2 documente pe aceeași pagină – jumătate de pagină trebuie să ajungă pe secția unde îți vei desfășura stagiul (confirmarea că ai fost acceptat și poți începe stagiul) și jumătate trebuie să ajungă la RUNOS-ul spitalul plătitor (pentru a te ponta pe perioada respectivă).

Traseul pontajului (foaia colectivă de prezență)

Înaintea ultimei zile din lună, la RUNOS-ul spitalului plătitor trebuie depus pontajul. Acesta trebuie completat cu mare atenție. Pe acesta nu trebuie să lipsească semnătura și parafa șefului de secție, semnătura și ștampila de la RUNOS-ul instituției unde ai desfășurat stagiul (care acordă și sporul) și ștampila instituției unde ai desfășurat stagiul (de la RUNOS/registratură/manager, în funcție de caz). Uneori poți avea norocul ca pontajul să fie realizat de un responsabil de pe secție, în general asistenta șefă.

Fluturașul de salariu

Se ridică de la RUNOS-ul spitalului plătitor (sau poate să vină direct pe secție, după caz). Este o bucată de hârtie unde ți se fac toate calculele, se adună salariul de încadrare împreună cu sporul și indemnizația de hrană (undeva la 350 lei/lună) de unde rezultă suma brută. Din suma brută se scad apoi: 10% CASS (casa de asigurări de sănătate), 10% impozit și 25% CAS (contribuția pentru asigurări sociale-pensii). Tot de aici se scade o sumă de bani pentru colegiul medicilor/sindicat/CCM rezultând la final, salariul NET, adică ce o să primești tu efectiv pe card.

Sporul

Sporul este reglementat la nivel național sub formă de interval (ex: 10-15%, 55-85%) în funcție de specialitate, în funcție de secție, în funcție de spitalul unde îți desfășori activitatea și în funcție de spitalul plătitor. Acesta diferă de la centru la centru, de la spital la spital și chiar de la secție la secție. Aici nu putem oferi foarte mult informații pentru că este imposibil de cuantificat, fiind atât de multe spitale și secții în România, doar să te sfătuim să faci studiu individual înainte – în funcție de centrul, spitalul și secția unde urmează să lucrezi. Idee: poți căuta în social media persoane care lucrează acolo și îți poți pregăti un set de întrebări cu ceea ce ai nevoie să afli.

Poți afla mai multe despre condițiile de acordare a sporurilor căutând Legea-cadru nr. 153/2017 și anexele ulterioare.

Gărzile

La fel ca la sporuri, te sfătuim să faci studiu individual pe acest subiect. Tot ce putem să îți spunem este că sunt spitale care nu plătesc gărzile rezidenților în nici un an și sunt spitale care o fac încă după primele câteva luni de activitate. Obligativitatea legală este de a realiza 1 gardă/lună în stagiul în care îți desfășori activitatea în luna în curs, însă lucrurile stau destul de diferit în realitate.

Concediile de odihnă și concediile medicale

Un medic rezident începe cu aproximativ 21-23 de zile lucrătoare de concediu la care se mai pot adăuga alte zile, în funcție de secție sau de apartenența la vreun sindicat. Nu se poate lua concediu de odihnă imediat după începerea rezidențiatului – în fiecare lună se „deblochează” 1-2 zile de concediu de odihnă pe care le poți lua. Pentru a beneficia de el, ai nevoie de o cerere scrisă adresată serviciului RUNOS al spitalului plătitor.

În ceea ce privește concediul medical (inclusiv cel maternal), este foarte important să știi că orice număr de zile de astfel de concediu îți prelungește durata rezidențiatului cu același număr de zile. Pentru concediu medical ai nevoie de documentația medicală necesară stabilirii diagnosticului clinic, stadiul de evoluție a bolii și a prognosticului recuperator (bilete de iesire din spital, examene paraclinice și de laborator etc) și de adeverința de la locul de muncă ce atestă câte zile de concediu de care ai beneficiat în ultimele 12 luni – plus, bineînțeles, alte documente ce pot fi solicitate de către RUNOS.

Întreruperea rezidențiatului din diverse motive

În cazul în care concediul de odihnă nu este suficient pentru planurile pe care le ai, precum efectuarea unui stagiu de durată mai lungă în altă țară, poți apela la concediul fără plată.

Acest lucru presupune înaintarea unei cereri scrise către serviciul RUNOS al spitalului plătitor prin care soliciți concediu fără plată. De regulă, se acordă pe maxim 1 an, urmând a fi prelungit ulterior. Important: în acest caz, rezidențiatul se prelungește automat cu durata concediului fără plată.

Diferența dintre loc și post

Diferența între un loc și un post de medic rezident este că un loc se referă la o poziție temporară, specifică perioadei de rezidențiat, în timp ce un post se referă la o poziție permanentă, care poate fi ocupată după finalizarea rezidențiatului. Un loc de medic rezident se acordă pentru o perioadă determinată de timp și se termină odată cu finalizarea programului de rezidențiat, în timp ce un post de medic rezident poate fi ocupat pe o perioadă nedeterminată.

Tichetele de vacanță

Acestea au o valoare de 1450 lei/an (la momentul publicării acestui articol, la început de 2023) și se pot folosi până la dată expirării acestora pentru călătorii în interiorul țării. Începând cu 2022, toate unitățile angajatoare au început să elibereze tichete de vacanță și rezidenților.

Responsabilitatea medicului rezident

Medicul rezident are o mare responsabilitate în ceea ce privește îngrijirea pacienților sub îndrumarea medicului îndrumător/coordonator. Medicul îndrumător este responsabil pentru îndrumarea și supervizarea ta în îngrijirea pacienților și în activitățile didactice.

Medicul cu care lucrezi are obligația de a verifica activitatea realizată de tine, de medicul rezident și de a contraparafa activitatea pe care o faci. Responsabilitatea și încrederea se câștigă treptat, pe măsură ce acumulezi informații și intri în contact cu patologiile frecvente. Nu lua decizii grăbite, iar atunci când nu ești sigur de un anumit lucru, să nu îți fie frică să întrebi medicul coordonator, alți colegi rezidenți sau medici și de ce nu, asistentele. Sunt foarte multe cazuri în care medicii rezidenți (în special de an mai mare) se folosesc constant în spital de parafa medicului îndrumător, chiar și fără prezența fizică a acestuia, dar acest lucru implică un grad de încredere ce trebuie câștigat.

Este foarte important să te implici și să cauți să înveți cât mai mult, chiar dacă asta presupune schimbarea medicului îndrumător și chiar a spitalului – în situația în care simți că nu te ajută să evoluezi în plan profesional.

Despre Colegiul Medicilor

Dincolo de opiniile subiective cu privire la această instituție și beneficiile oferite de apartenența la aceasta, menționăm că inclusiv medicii rezidenți au obligativitatea de înscriere în Colegiul Medicilor, conform Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Transferuri și detașări

Detașare înseamnă efectuarea unor stagii din curriculă în alte orașe, dar spitalul plătitor (angajatorul tău) rămâne același. Te poți detașa, de exemplu, din Sibiu în Craiova sau din Timișoara în București.

Transfer înseamnă mutarea definitivă într-un alt oraș/centru universitar și schimbarea spitalului plătitor (a angajatorului). De menționat este faptul că transferurile se pot face doar în sesiunile de transfer, în perioadele anunțate de Ministerul Sănătății pe https://rezidentiat.ms.ro/transfer/transfer.html (de regulă, în martie și în septembrie).

Cum funcționează procesul de detașare, afli în continuare. Facem mențiunea că legea se poate schimba în orice moment, așadar verifică toate informațiile de mai jos și în alte surse. Le punem aici strict ca să te ajute să te orientezi mai bine.

În centrul DIN care te detașezi, obții următoarele și duci actele justificative

• • Acord de plecare de la coordonatorul de rezidențiat în specialitatea aleasă (câte un acord pentru fiecare stagiu detașat)

• • Aviz de la spitalul plătitor, care se eliberează pe baza unei cereri în prealabil

• • Copii după actele justificative (certificat de căsătorie, act de proprietate, domiciliu, acte de angajare soț/soție – motivele pentru care se solicită detașarea)

În centrul ÎN care te detașezi, obții următoarele și duci actele justificative

• • Acord de primire de la coordonatorul de rezidențiat

• • Acord de primire de la coordonatorul stagiului complementar solicitat la detașare (câte un acord pentru fiecare stagiu)

• • Copii după actele justificative (certificat de căsătorie, act de proprietate, domiciliu, acte de angajare soț/soție – motivele pentru care se solicită detașarea)

Apoi trimiți către Ministerul Sănătății toate acordurile obținute și aștepți răspunsul. Trebuie să atașezi o cerere de detașare semnată de tine în care se precizează pentru fiecare stagiu: denumirea, perioada și unitatea sanitară, secția și coordonatorul.

Transferul

Procesul de transfer este similar, cu mențiunea că este obligatoriu și acord din partea Rectoratului (atât la primire, cât și la plecare) și trebuie să efectuezi toate aceste lucruri (aceeași listă ca la detașări, plus acordurile Rectoratelor) în perioada de transfer menționată mai devreme. De asemenea, transferurile și detașările se fac, din punct de vedere legal, în limita capacității de pregătire disponibilă.

Informații cheie despre detașări

• • Demersul se face cu minimum 3 zile înainte de începerea stagiului și poți aplica oricând pe perioada anului. Poți verifica dacă a fost aprobată detașarea pe site-ul MS la secțiunea Detașări.

• • Detașările aprobate se transmit la DSP-ul din centrul universitar în care a fost solicitată detașarea printr-o rotație. Acea rotație este o foaie A4 pe care o rupi pe mijloc, iar jumătate este adresată către spitalul unde te-ai detașat și o duci pe secția unde te-ai detașat și unde îți vei continua pregătirea, iar cealaltă jumătate este adresată către unitatea angajatoare AKA spitalul plătitor din centrul DIN care te-ai detașat și pe aceasta o trimiți prin mail sau curier către spitalul plătitor.

• • Detașarea o primești pe o perioadă de maximum 1 an, cu posibilitate de prelungire. Asta nu înseamnă că nu te poți detașa mai mulți ani, ci înseamnă că nu o poți face pe mai mulți ani deodată. Adică o poți face maximum pe o perioadă de 1 an la un anumit moment dat, iar ulterior mai prelungești cu cât dorești, tot cu maximum 1 an.

Schimbarea specialității

Dacă vrei să îți schimbi specialitatea, acest lucru se poate realiza prin promovarea unui nou examen de rezidenţiat sau în cazuri justificate, situaţie în care trebuie să îndeplinești toate criteriile următoare, şi numai cu avizul de primire al instituţiei de învăţământ superior cu profil medical acreditate şi al unui coordonator acreditat din centrul universitar de pregătire. Avizul coordonatorului/directorului de program va conţine obligatoriu şi recomandarea privind stagiile ce pot fi echivalate ca urmare a schimbării specialităţii. Schimbarea specialităţii se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, o singură dată pentru acelaşi concurs de rezidenţiat promovat.

1. 1. Să te afli în primele 36 de luni de la începerea pregătirii, respectiv 18 luni dacă ești stomatolog sau farmacist
   2. Să fi obținut la concursul național de rezidențiat promovat un punctaj mai mare decât ultimul punctaj pe specialitatea cerută din acel centru universitar.
   3. Să se facă dovada unor motive justificate.
   4. Să prezinți avizul de primire al coordonatorului/directorului de program din specialitatea solicitată. Avizul va conţine obligatoriu şi recomandarea privind stagiile ce pot fi echivalate ca urmare a schimbării specialităţii.
   5. Să prezinți avizul de primire al instituţiei de învăţământ superior cu profil medical acreditată.

Mai multe informații găsești aici.

Informație bonus: pentru susținerea examenului de specialist, poți opta pentru oricare dintre centrele universitare în care ai efectuat minimum 6 luni din modulul de bază.

Succes!