Salutare,
Diana aici.
Ce faci, cum ești?
Dolofănel, dolofănel? Mai poți și cozonac?
Am traversat o perioadă plină… de mâncare, că așa sunt sărbătorile la noi.
Nu-ți face griji, nu am venit cu gânduri moralizatoare pentru stilul nostru de a ne ghiftui like there’s no tomorrow, ci cu tips and tricks despre cum să te iubești mai mult.
1. Ființele vizuale
Încep discuția cu tine despre kilograme și corp pentru că, după fiecare sărbătoare, marea majoritate (me including) se confruntă cu o pandemie de ură la adresa corpului/sinelui. Voi dezvolta imediat treaba asta.
But first, cred că știi că suntem ființe puternic vizuale. Îți las trei informații interesante pe această temă:
– vestiții cercetători britanici susțin că mai mult de 50% din capacitatea creierului nostru e implicată în vizualizare;
– ca idee, în mare, ne amintim cam 20% din ceea ce citim, doar vreo 10% din ceea ce vedem, dar ne amintim fabulosul procent de 80% din ceea ce vedem și facem;
– mai mult de 80% din informații sunt procesate vizual. Ba chiar alți vestiți cercetători britanici susțin că procentul ar fi undeva la 90%.
Deci, creierul nostru este orientat în mod natural să își ia informațiile vizual. Buba este că de multe ori suntem leneși/superficiali și ne oprim acolo.
2. Niște pufoși
Pentru că marea majoritate a impresiilor ni le luăm vizual, procedăm așa inclusiv cu noi. Ne uităm în oglindă și fie ne bucurăm că suntem niște drăguți, fie ne revoltăm pentru că vedem ceva ce ne deranjează teribil.
Și nu ar fi neapărat o problemă faptul că simțim uneori repulsie, dacă am reuși să separăm corpul de restul sinelui nostru și să lucrăm strict pe problema identificată ca să ne simțim ca niște simpatici și drăguți iar.
Pentru că suntem puternic vizuali, ajungem să nu fim capabili să trasăm o linie clară între ceea ce vedem în oglindă și cine suntem pe de-a-ntregul (adică și partea non-vizuală). Și ajungem să detestăm părți, frumoase de altfel, care nu au legătură cu ceea ce vizualizăm.
Pentru că atât eu, cât și mulți tovarăși dragi (poate și tu) ne lovim de mult hate la adresa corpului pentru că ne-am umflat ca niște disperați de sărbători, vreau să abordăm puțin diferit lucrurile astăzi.
3. Animăluțeeee
Ce animal îți place cel mai mult? Să fie un cățel, un pisicel, un ponei, o șopârlă? Sau poate o căpriță, un raton sau delfinii?
Mie îmi plac toate! Și când zic toate, includ și șobolanii și tot tacâmul de animale considerate inamici scârboși. Și pentru că mult din creierul meu este dedicat animalelor și iubirii mele pentru ele, m-am gândit să transpun o mare parte din acel creier și în alte procese cognitive. În special în cele vizuale, că tot am bătut moneda pe asta astăzi.
Mă uit în oglindă și văd o burtă umflată de sarmale? Mă gândesc instant la pisica mea care arată la fel după ce se îndoapă cu un castron de bobițe și pentru mine e cea mai adorabilă imagine. Acea burtică umflată și dulce.
Mă uit la un prieten care s-a mai dolofănit în ultima vreme? Creierul meu brusc vizualizează un animal chonky pe care l-aș smotoci și pupa.
Ce se întâmplă când faci exercițiul de a transpune ceva ce tu iubești peste ceva ce te enervează în mod normal?
+100 xp la capitolul iubire și pace.
Atât în cazul tău, cât și în cazul altora.
A nu se înțelege că promovez plafonarea și complacerea într-o stare de sănătate fizică proastă. Doar că putem fi mai frumușei și atractivi și când ne tratăm cu mai multă blândețe, dragoste și acceptare. De multe ori, corpul te va răsplăti înzecit dacă îi oferi acea doză de blândețe.
Orice ființă vie tratată cu blândețe înflorește și se dezvoltă armonios.
Și de fiecare dată când arunci raze blânde asupra corpului altora, îi înveți și pe ei să se trateze cu mai multă căldură și mai puțină biciuire.
Plus că îi ajuți să își crească xp-ul la capitolul iubire și pace.
P.S. Până una-alta, roagă-te pentru mine, te rog. Încă nu m-am oprit din mâncat de când cu sărbătorile.
Creștem împreună,
Diana
