Secretul celor cu 850+ la Rezi
o inițiativă marca
Apasă pe săgeata verde pentru cuprins ↓
Cum a luat naștere acest articol
Cum a luat naștere acest articol
Hei!
În primul rând, îți mulțumim că ai accesat acest material, aflat deja la a 3-a ediție. Povestea lui începe acum 4 ani, în 2020, când am lansat un prim chestionar după rezi. Motivația noastră – de a obține informații și sfaturi la prima mână de la colegii tăi mai mari care deja au trecut prin experiența rezidențiatului.
Feedback-ul a fost extrem de pozitiv, așa că în ultimii 3 ani am îmbunătățit chestionarul, am adăugat întrebări și am publicat rezultatele pe pagina https://www.g-rezi.ro/sfaturi.
Însă 819 răspunsuri sunt foarte greu de parcurs. Așa că am compilat rezultatele, le-am împărțit pe intervale ale punctajului obținut la rezi și am obținut statisticile pe care le găsești în acest ebook.
După am adăugat explicații pentru a le face mai ușor de înțeles, am introdus câteva din cele mai sugestive răspunsuri deschise și am reiterat sfaturile practice.
Apoi am ales să oferim acest material – rezultatul a sute de ore de muncă – gratuit. Sperăm din suflet că te va ajuta să obții specialitatea dorită!
Lectură plăcută
PS: Dacă vorbim despre metodologie, am avut la chestionar doar 5 punctaje între 451-550 puncte, un număr statistic nesemnificativ, motiv pentru care am eliminat acest interval și ajustat statistica.
1. Când te-ai apucat de învățat pentru rezi?
1. Când te-ai apucat de învățat pentru rezi?
Graficul e foarte concludent – punctajul este direct corelat cu timpul dedicat studiului.
În timp ce 58% din cei care au obținut sub 650 la rezi au început să învețe cu cel mult 6 luni înainte, 54% din cei care au luat peste 850 puncte au început pregătirile cu cel puțin 11-12 luni înainte.
Cu alte cuvinte, cu cât începi să înveți mai din timp, cu atât ai șanse mai mari să obții un punctaj mare, care să-ți asigure specialitatea pe care ți-o dorești.
2. De câte ori ai parcurs materia?
2. De câte ori ai parcurs materia?
La fel ca la prima întrebare, se remarcă o corelație directă între efort și punctajul obținut la rezi.
Dintre cei care au obținut până în 650 puncte, 69% au trecut de cel mult 2 ori prin materie. Odată cu creșterea punctajului, crește și numărul de treceri.
Un singur respondent care a obținut peste 850 puncte a trecut doar o dată prin materie. În schimb, 68% din colegii săi cu peste 850 puncte au avut cel puțin 4 treceri.
Cei mai mulți dintre cei cu 850+ (52%) au trecut de 4 sau 5 ori prin materie, însă unii (9%) au parcurs materia de 7 ori sau mai mult.
Așadar, dacă vrei să obții un scor mare la rezi, te avantajează cât mai multe treceri prin materie.
3. Când te-ai apucat de licență?
3. Când te-ai apucat de licență?
Așa cum te-ai aștepta, graficul arată o tendință a celor cu punctaje mari de a începe licența cât mai devreme.
Mai mult de o treime (37%) din cei cu peste 850 de puncte au început să lucreze la licență cu mai mult de 12 luni înainte, în timp ce în segmentul 551-650 doar 17% au făcut acest lucru.
În schimb, 45% din cei care au obținut un punctaj între 451 și 550 puncte au lăsat licența pentru ultimele 6 luni sau mai puțin.
Ca sfat general – cu cât îți termini mai repede licența, cu atât îți rămâne mai mult timp înainte de rezi să înveți, să repeți și să te testezi.
4. Din ce ai învățat?
4. Din ce ai învățat?
Fără îndoială, majoritatea candidaților la rezi (67%), indiferent de punctaj, au ales să învețe doar din cărțile oficiale. Cu toate astea, 29% din candidați au preferat să alterneze cărțile din noua bibliografie cu cărțile de rezumate, iar 4% au învățat doar din rezumate.
Surprinzător pentru absolut nimeni, majoritatea celor cu punctaje relativ mari la rezi au preferat să învețe exclusiv din bibliografia oficială. Ce e interesat însă, față de anul trecut, mult mai mulți din categoria 850+ au ales să folosească inclusiv cărțile de rezumate (30%), sau exclusiv cărțile de rezumate (3%), comparativ cu 19% respectiv 0%.
În concluzie, bibliografia oficială rămâne cea mai utilizată sursă de învățare, probabil datorită faptului că este sigură, completă și de încredere, însă popularitatea cărților de rezumate pare să fie în creștere.
Ți-ai făcut rezumatele singur(ă)?
Deși cărțile de rezumate nu au fost sursa de învățare preferată a candidaților, cei mai mulți dintre cei care le-au folosit au recurs la a-și construi propriile rezumate, adaptate nevoilor lor.
Mai exact, vorbim de 60% din totalul de 819 respondenți. Deși cea mai mare pondere a acestora se regăsește în intervalul 751-850, cei cu punctaje de peste 850 au recurs cel mai puțin la a-și crea propriile rezumate.
Într-adevăr, crearea de rezumate este o unealtă foarte utilă, stimulând învățarea activă. Dezavantajul este, evident, faptul că durează foarte mult timp.
În orice caz, recomandarea noastră, dacă alegi să îți faci singur(ă) rezumatele, este să o faci imediat după ce ai citit/învățat o lecție, fără să te uiți în carte. În felul acesta reușești să te testezi și să vezi exact cât ai reținut.
5. Topul tehnicilor de învățare
5. Topul tehnicilor de învățare
Cele 9 tehnici evaluate în studiu au fost, în ordinea crescătoare a eficienței nete în rândul celor cu 850+ puncte:
– Participare la cursuri online ce explică materia – cea mai puțin eficientă metodă: –60%
– Urmărit video-uri gratuite ce explică materia: -19%
– Învățatul cu colegi/prieteni: 15%
– Flashcard-uri: 20%
– Grile doar după finalizarea integrală a materiei: 22%
– Parcurgerea rapidă a materiei (cu cât mai multe treceri): 55%
– Parcurgerea cu atenție a materiei (încă de la prima trecere): 70%
– Recapitularea constantă a capitolelor din trecut: 75%
– Grile după fiecare capitol/subcapitol învățat – cea mai eficientă: 76%
Dar să le luam pe rând…
5.1. Cursuri online ce explică materia
5.1. Cursuri online ce explică materia
Avem aici un trend descrescător al eficienței nete, în funcție de punctaj. Există unii respondenți care au găsit această metodă ca fiind utilă, dar mai degrabă în primul interval de scor: 551-650. Numărul acestora scade dramatic atunci când vorbim de rezultate de peste 850 puncte.
Speculăm o posibilă explicație: aceste cursuri îți pot oferi o bază de cunoștințe, dar dacă stăpânești deja materia, ele nu te ajută să o aprofundezi.
5.2. Video-uri gratuite ce explică materia
5.2. Video-uri gratuite ce explică materia
Deși per ansamblu eficiența netă este mai mare decât în cazul cursurilor online, se observă același trend descrescător dependent de punctaj, iar pentru intervalul 851-950, gradul de eficiență rămâne tot negativ (-19%).
5.3. Învățatul cu colegi/prieteni
5.3. Învățatul cu colegi/prieteni
Această tehnică continuă să fie considerată ineficientă pentru cei mai mulți dintre candidați indiferent de punctaj, și în special pentru cei care au luat peste 850 puncte, cu o eficiență netă de -15%.
Ce-i drept, sesiunile de studiu în grup fără obiective clare sau managementul distragerilor pot să devină neproductive – mai ales cu prietenii.
5.4. Flashcard-uri
5.4. Flashcard-uri
Deși sunt abia pe locul 6, flashcard-urile au fost, pentru mulți, o metodă eficientă de fixare a materiei. Ele au fost considerate utile / foarte utile de 54% dintre respondenți, respectiv de 50% dintre cei cu punctaje peste 850. Ce e remarcat în acest interval, scorurile au fost mult mai tranșante: flashcard-urile au fost fie considerate foarte utile, fie deloc utile.
Flashcard-uri – care?
Dintre cei care au considerat flashcard-urile utile, majoritatea au preferat să și le creeze singuri. Mai mult, procentajul acestora crește odată cu punctajul, mergând până la 74% din fanii flashcards care au luat peste 850 la rezi.
Flashcard-uri – cum?
Majoritatea celor care au folosit flashcard-uri le-au ales pe cele offline (77%), acestea fiind cele mai populare în rândul punctajelor de peste 750 (82%).
Flashcard-uri – cu cine?
O majoritate covârșitoare dintre cei care au folosit flashcard-uri au ales să o facă singuri, în timp ce sub 7% au făcut-o împreună cu colegii/prietenii. Și nu e de mirare, având în vedere că învățatul împreună cu colegi/prieteni e printre cele mai ineficiente metode de învățare.
5.5. Calitate vs. Cantitate
5.5. Calitate vs. Cantitate
Majoritatea candidaților, indiferent de punctaj, sunt de acord că parcurgerea cu atenție a materiei (încă de la prima trecere) este net eficientă, mai mult decât trecerea rapidă prin materie de cât mai multe ori. Ponderea acestora este mai mare în intervalul 751-950 puncte (71%).
Totuși, un procentaj mai mare dintre cei cu peste 850 de puncte au considerat utilă citirea de mai multe ori, dovadă fiind și media de 4.4 treceri prin materie în acest interval.
5.6. Recapitulare constantă
5.6. Recapitulare constantă
Per total, recapitularea constantă a capitolelor din trecut este considerată o tehnică foarte utilă, fiind a 2-a cea mai eficientă.
Iar trendul este crescător, eficiența netă în rândul celor cu peste 850 puncte fiind cea mai mare: 75%.
Ca sfat, cel mai eficient mod de repetare este repetarea spațiată, la intervale de timp crescătoare. În felul acesta te asiguri, pe măsură ce progresezi cu materia, că nu uiți primele capitole învățate.
5.7. Grile - în timpul, sau după?
5.7. Grile - în timpul, sau după?
Indiferent de punctaj, eficiența netă a rezolvării grilelor după fiecare capitol (66%) este mult mai mare decât a rezolvării lor abia după parcurgerea materiei (9%).
În schimb cei mai mari susținători ai rezolvării grilelor după fiecare capitol sunt cei cu punctaje peste 850, statistica arătând o eficiență netă în acest de interval de 76%.
Într-adevăr, grilele online sunt nu doar un mod de a simula rezidențiatul, ci și o modalitate de a-ți fixa materia și de a te testa continuu.
5.8. Punctaj Rezidentiat vs punctaj Grile-Rezidentiat
5.8. Punctaj Rezidentiat vs punctaj Grile-Rezidentiat
Că tot veni vorba, am vrut să vedem și cât de relevante sunt grilele de pe Grile-Rezidentiat. Tocmai de aceea, în cea mai recenta varianta a studiului am adăugat încă o întrebare: Care era media ultimelor teste pe Grile-Rezidentiat?
Am primit 584 de răspunsuri, pe care le-am corelat cu întrebarea „Ce punctaj ai luat la rezidențiat?”, și am obținut graficul de mai sus. Scorul de corelație Pearson (care stabilește dacă există o corelație între 2 seturi de valori) este de 0.72, indicând o corelație puternică. Cu alte cuvinte, studenții care au avut punctaje bune la ultimele teste pe Grile-Rezidentiat tind să obțină și rezultate mai bune la examenul de rezidențiat.
Gata cu metodele de învățare, să trecem la ultimele 2 întrebări!
6. Ce făceai când simțeai că nu mai poți să înveți?
6. Ce făceai când simțeai că nu mai poți să înveți?
Se remarcă un trend al celor care se forțează să continue atunci când obosesc, proporțional cu punctajul obținut la rezi: 24% pentru intervalul 851-950, față de media de 15% în cadrul celorlalte intervale.
Tot cei cu punctaje mari, peste 850, sunt cei care aleg cel mai rar să întrerupă complet învățatul (15%).
Corelând cifrele, obținem o imagine clară a celor care reușesc să-și aleagă specialitatea dorită – aceștia încearcă să își depășească limitele și să continue chiar și atunci când le e greu.
7. Cât de mulțumit(ă) ești cu specialitatea aleasă?
7. Cât de mulțumit(ă) ești cu specialitatea aleasă?
Evident, există un foarte mare grad de subiectivism în răspunsuri, mai ales că studiul a fost făcut imediat după rezi, iar respondenții nu au avut timp să experimenteze specialitatea aleasă. Cu toate astea, gradul de satisfacție cu alegerea făcută crește odată cu intervalul de punctaj: de la 3,93/5 pentru cei cu punctaje sub 650, până la 4,84/5 pentru cei cu peste 850 puncte.
Mai mult, graficul nu îi ia în calcul pe cei care nu și-au ales nicio specialitate la repartiție: 9% pentru primul interval, 5% pentru intervalul 651-750, 0,3% pentru 751-850, și 0% pentru cei cu peste 850 puncte.
Cu alte cuvinte, eforturile tale pentru un scor cât mai mare nu vor fi în zadar.
Concluzii
Concluzii
Ca să facem totul cât mai ușor de pus în practică (și pentru că orice lucrare științifică care se respectă are nevoie de concluzii), iată recomandările reieșite din studiul nostru:
• Începe să înveți cât mai din timp
• Fă-ți timp să parcurgi de cel puțin 3-4 ori materia, însă fă-o cu simț de răspundere încă de la prima trecere
• Termină-ți licența cât de repede poți, ca să îți rămână mai mult timp de învățat înainte de rezi
• Învață din bibliografia oficială, și vezi dacă te ajută să-ți faci singur rezumate. • Încearcă să folosești flashcard-uri și vezi cum merge
• Evită să înveți cu prietenii sau colegii dacă simți că sunteți distrași și neproductivi
• Recapitulează constant și fă grile după fiecare capitol învățat
• E perfect ok să simți că nu mai poți, dar încearcă să îți împingi limitele
Asta a fost tot, mulțumesc că ai urmărit până aici. Spor la treabă, și sper ca concluziile articolului să te ajute și să te aducă mai aproape de specialitatea dorită.