Rezidențiatul de Chirurgie vasculară — cum e, realist

Intro 00:00

00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare! Începem un nou episod din podcastul Grile-Rezidentiat.ro. Scurtă mențiune legată de noua funcție de rezumate și mindmap-uri inteligente din platformă: am ascultat feedback-ul tău, iar colegii noștri au făcut tot conținutul mai complex. Despre ce e vorba, pentru cei care nu știu?

00:20 dr. Cătălina Voinea: Acum ai toată materia structurată într-un mod mult mai ușor de parcurs și repetat, atât pentru medicină, cât și pentru dentară și farmacie. Bun, acum să începem discuția de astăzi despre chirurgie vasculară alături de dr. Evelin Petre. Să-i dăm drumul! Salutare, Evelin!

Intro Dr. Evelin Alexandra Petre 00:35

00:36 dr. Cătălina Voinea: Bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat.ro! Vreau să-ți mulțumim în numele întregii echipe că te-ai aventurat în această călătorie în care cu toții ne-am îmbarcat, să oferim celor care nu știu ce specialitate să-și aleagă la repartiția de la rezidențiat, și probabil au nevoie de această susținere și de această deschidere din partea celor mai mari, să le explice cam cum stă treaba pe fiecare specialitate în parte. Și de asta, felicitări pentru curaj și mulțumim că ești aici alături de noi.

01:09 dr. Evelin Petre: Și eu mulțumesc pentru invitație.

Cu ce se ocupă Chirurgia Vasculară? 01:11

01:12 dr. Cătălina Voinea: Putem să începem într-o nouă structură: să ne spui într-o singură frază cum este chirurgia vasculară, cu ce se ocupă.

01:12 dr. Evelin Petre: În primul și în primul rând, chirurgia vasculară este o specialitate chirurgicală care abordează patologia arterelor, patologia venelor și patologia vaselor limfatice din întregul organism, exceptând vasele intracraniene și vasele de la nivelul inimii. De acestea se ocupă două specialități complet diferite.

Cel mai mare mit despre Chirurgia Vasculară 01:44

01:45 dr. Cătălina Voinea: Cumva aș vrea să leg această întrebare și de care este cel mai mare mit despre chirurgia vasculară.

01:45 dr. Evelin Petre: Cred că cel mai mare mit în chirurgia vasculară este acela că facem doar amputații și varice. Lucru total neadevărat: sunt foarte multe intervenții chirurgicale în chirurgia vasculară, precum anevrismele arteriale, anevrismele de aortă abdominală infrarenală, bypass-urile, endarterectomiile carotidiene. Sunt foarte multe intervenții chirurgicale, traumatisme, facem foarte multe lucruri.

Un caz marcant 02:20

02:22 dr. Cătălina Voinea: Cred că, ca să intrăm așa un pic în atmosfera chirurgiei vasculare, ne poți povesti un moment de film din spital, orice caz întâlnit sau patologie sau pacient care cumva te-a marcat?

02:37 dr. Evelin Petre: În chirurgia vasculară, de când sunt eu rezident, am avut parte de câteva momente de film pe care mi le amintesc, dar cred că cel pe care îl am în minte acum sună cam așa. Imaginează-ți un salon, patru paturi, patru pacienți și un singur picior. Asta este și legat de discuția noastră de mai devreme. Asta depinde dacă-ți plac filmele horror sau filmele de comedie, depinde de cum vezi tu lucrurile. Deci, din patru pacienți, un singur picior.

03:15 dr. Cătălina Voinea: În loc de opt picioare, era unul singur.

03:15 dr. Evelin Petre: Da.

03:15 dr. Cătălina Voinea: Vai de mine.

Tipuri de pacienți 03:34

03:19 dr. Evelin Petre: Din păcate, se întâmplă asta. Chirurgia vasculară presupune și astfel de momente și trebuie să le iei ca atare.

03:19 dr. Cătălina Voinea: Dacă ar fi cumva să împărțim specialitatea pe tipuri de pacienți, cum i-ai împărți în funcție de vârstă, de profil, de comorbidități?

03:43 dr. Evelin Petre: Chirurgia vasculară se adresează tuturor categoriilor de vârstă. Cel mai adesea, ca o medie a vârstei, avem pacienți între 50 și 75 de ani. Vârsta diferă în funcție de tipul de patologie.

04:01 dr. Evelin Petre: Dacă ne referim la pacienții tineri, în general, aceștia vin la noi pentru varice și diverse traumatisme. Depinde de la caz la caz, dar, în general, pacienții de care am menționat mai devreme sunt pacienți care au boală aterosclerotică și au multiple comorbidități, precum hipertensiune arterială, diabet zaharat dezechilibrat, dislipidemie, boli cardiace. Cam aceștia sunt pacienții care vin la noi cel mai frecvent.

Cele mai des întâlnite patologii 04:39

04:39 dr. Cătălina Voinea: Ca și cazuistică, ca și patologii, dacă ar fi să faci așa un top 5, care ar fi cele mai des întâlnite?

04:48 dr. Evelin Petre: Chirurgia vasculară împarte patologia în două mari categorii:

04:53 dr. Evelin Petre: patologia arterială și patologia venoasă. Dacă ne referim la patologia arterială, ne referim la anevrismele arteriale, ne referim la bolile ocluzive infrainghinale, aortoiliace, la boala aterosclerotică,

05:10 dr. Evelin Petre: ne referim la boala ocluzivă extracraniană, la carotide,

05:15 dr. Evelin Petre: ne referim la tot ce înseamnă patologia acută, la ischemii.

05:20 dr. Evelin Petre: Iar dacă vorbim de patologia venoasă, cel mai adesea avem boala varicoasă, insuficiența venoasă cronică și trombozele: trombozele venoase profunde, trombozele venoase superficiale. Cam astea ar fi.

05:20 dr. Cătălina Voinea: Și cum se împarte practica, de exemplu, între arterial și venos, între open și endovascular sau între urgențe și cele care sunt?

05:42 dr. Evelin Petre: În clinica noastră, chirurgul vascular operează atât patologia venoasă, cât și patologia arterială.

05:51 dr. Evelin Petre: Pacientul este abordat din toate punctele de vedere. Asta se întâmplă în România. În străinătate, în schimb, este împărțită pe diverse departamente: există departament de fistule, există departament de patologie venoasă, de flebologie, există departament de patologie arterială. La noi, un chirurg vascular știe să facă toate tipurile de intervenții chirurgicale.

06:19 dr. Evelin Petre: În ceea ce privește deschis sau endovascular, la fel, în spitalul în care eu lucrez abordăm pacientul atât chirurgical deschis, cât și endovascular.

06:19 dr. Cătălina Voinea: Adică nu există o proporție, adică să faceți un stagiu, acum facem doar open și câteva luni facem doar endo, mergem pe o secție, să zicem, la un doctor anume care îți face doar partea asta. Este totul la...

06:46 dr. Evelin Petre: Nu, pacienții vasculari sunt pacienți complecși, care au nevoie de ambele tipuri de abordări. Ambele tipuri de abordări sunt necesare în anumite cazuri și diferă de la patologie la patologie. Sunt pacienți care necesită tratament strict endovascular, sunt pacienți care necesită tratament strict chirurgical deschis.

07:10 dr. Evelin Petre: Pe perioada rezidențiatului, clar, există și acest stagiu, pentru că este introdus nou în curricula din chirurgia vasculară, și facem și stagiul de cateterism vascular, unde participăm strict la aceste intervenții endovasculare.

07:29 dr. Cătălina Voinea: Dar, ca în practica curentă, de zi cu zi, abordezi ambele tipuri de intervenții.

Urgențe 07:38

07:39 dr. Cătălina Voinea: Și, să zicem, la capitolul urgențe versus cele care sunt programate... Urgențele, să zicem, că apar în cadrul gărzilor. Și dacă ar fi să ne raportăm la gărzi...

07:39 dr. Evelin Petre: Nu neapărat.

07:39 dr. Cătălina Voinea: Serios, ok. Sau cele care apar pe secție, ca și complicații.

07:58 dr. Evelin Petre: Sunt tot considerate urgențe.

08:00 dr. Evelin Petre: Da. Chirurgia vasculară, în cea mai mare parte, se ocupă strict de intervențiile chirurgicale programate. Se fac electiv.

08:12 dr. Evelin Petre: Însă, bineînțeles, vorbind despre chirurgie, clar, urgențele sunt imprevizibile și pot apărea oricând, atât când vorbim de pacienții pe care îi avem internați pe secție, cât și pacienții care sunt în terapie intensivă, au fost operați recent, pacienții care au fost operați în acea zi, și mai ales urgențe atunci când ne referim la urgențele din Programul Național de Urgență. Pentru că există așa ceva.

08:12 dr. Cătălina Voinea: Ok.

Ce te stresează postoperator? 08:42

08:44 dr. Cătălina Voinea: Ce te stresează cel mai mult după, de exemplu, o operație? Complicațiile, recidivele sau ce se întâmplă după follow-up-ul?

08:44 dr. Evelin Petre: Totul te stresează. E o meserie foarte stresantă și trebuie să fii atent la absolut toate detaliile. Chirurgia vasculară presupune foarte multe riscuri și foarte multe complicații și trebuie să fii atent la absolut toate detaliile. Dacă ne referim la follow-up, follow-up-ul în chirurgia vasculară se întinde pe o perioadă foarte lungă de timp, de la primul simptom până la urmărirea și consulturile din momentul postoperator. Ca recidive, când mă gândesc la recidive, mă gândesc mai ales la boala varicoasă,

09:34 dr. Evelin Petre: pentru că, după cum se știe, este o boală recidivantă. Însă este foarte importantă și colaborarea, și relația medic-pacient. Este foarte important ca acesta să respecte toate indicațiile și recomandările pe care noi i le oferim.

09:51 dr. Evelin Petre: Este foarte important să poarte ciorapul compresiv, este foarte important tratamentul pe care trebuie să-l urmeze, este foarte important pansamentul pe care trebuie să-l efectueze acasă, în cazul în care are leziuni ulcerative. Așa că, da, follow-up-ul se întinde pe o perioadă lungă de timp. În patologia vasculară, recidivele există, iar complicațiile sunt inevitabile.

Costurile ascunse ale specialității 10:24

10:19 dr. Evelin Petre: Și trebuie să fim foarte atenți, să încercăm să le evităm pe cât se poate.

10:19 dr. Cătălina Voinea: Dacă chirurgia vasculară ar avea un cost ascuns, care ar fi acela?

10:33 dr. Evelin Petre: Nu există un cost ascuns specific chirurgiei vasculare. Costurile ascunse sunt similare ca în orice altă chirurgie mare. Mă refer la chirurgia generală, la neurochirurgie, la chirurgia cardiacă.

10:48 dr. Evelin Petre: Ca și costuri ascunse, aș putea să menționez diminuarea timpului liber.

10:53 dr. Evelin Petre: Pentru că asta este un consumator mare de timp. Aș putea să menționez sănătatea ta, sănătatea atât psihică, cât și sănătatea fizică.

10:53 dr. Cătălina Voinea: Corect.

10:53 dr. Evelin Petre: Dar și riscul mare de malpraxis.

11:12 dr. Cătălina Voinea: Și la ce te referi cu risc de malpraxis?

11:17 dr. Evelin Petre: Mă refer la faptul că, de cele mai multe ori, pacienții nu înțeleg gravitatea situației lor.

11:27 dr. Evelin Petre: Nu înțeleg faptul că vin cu un deget negru și li se explică că există riscul de a-și pierde piciorul.

11:35 dr. Evelin Petre: În ciuda tuturor eforturilor pe care noi le facem de a restabili fluxul arterial și de a revasculariza acel membru, bineînțeles că există riscul ca aceste lucruri să se întâmple, și ei nu înțeleg. Nu înțeleg riscurile la care sunt supuși. Educația medicală pe care o au și profilaxia pacientului român, în general, este minimă și din cauza asta apar aceste probleme. Nu mai vorbesc de oboseala la care ești expus și care la un moment dat îți poate afecta actul medical. Sunt foarte multe cazuri din acestea și trebuie avut foarte mare grijă din punctul ăsta de vedere.

Top 3 lucruri de știut pentru rezidenți 12:16

12:17 dr. Cătălina Voinea: Fiind o specialitate atât de solicitantă, mă gândesc că treci de la student în anul întâi de rezidențiat, ca efect, cu atâta responsabilitate și ești foarte debusolat. Care să zicem, trei lucruri esențiale pe care ți se pare ție important să le învețe rezidenții sau viitorii rezidenți, astfel încât, să zicem, să îi ajute să supraviețuiască în rezidențiat?

12:47 dr. Evelin Petre: Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l știi în chirurgie, mai ales în chirurgia vasculară, dar nu în toate chirurgiile, este să înveți să te speli, să te îmbraci și mai ales să te menții steril pe parcursul intervenției chirurgicale. Pentru că degeaba ești un chirurg foarte bun, degeaba anestezia este extraordinară, degeaba tehnica chirurgicală este perfectă și intervenția chirurgicală în sine este o reușită, dacă tu ai o fracțiune de secundă în care desterilizezi câmpul operator. Evoluția poate să fie total dezastruoasă ulterior și trebuie să fii foarte atent la treaba asta.

13:32 dr. Evelin Petre: Un alt lucru pe care trebuie să îl înveți ca rezident în primul an, ca să supraviețuiești, este să înveți nodurile și suturile, pentru că asta este baza chirurgiei. Așa începi: să înveți să faci noduri și să începi să faci diferite tipuri de suturi. Al treilea lucru, cred că este foarte important să înveți să faci un examen clinic corect al pacientului, mai ales pulsurile. Cam astea ar fi: să înveți să iei pulsurile corect.

14:03 dr. Cătălina Voinea: Deci totul ține de basic, tot ce ar trebui să... Da. Foarte bine, ok. Da.

14:09 dr. Cătălina Voinea: Bun, deci dacă au așa această bază, cumva pot să pornească cu mai multă încredere.

14:14 dr. Evelin Petre: Exact, că vor reuși.

Ce ești lăsat să faci? 14:18

14:16 dr. Cătălina Voinea: Exact, bun. Tot pe parcursul rezidențiatului, să zicem că nu poți să fii doar observator. La un moment dat o să-ți dorești să faci ceva și cu mâna ta.

14:16 dr. Evelin Petre: Bineînțeles.

14:28 dr. Cătălina Voinea: Și cumva, sunt, probabil și eu, ca și ceilalți, suntem curioși cam ce ajungi tu să faci cu mânuța ta până la finalul rezidențiatului, dintre toate manevrele, operațiile și ce mai faceți voi acolo.

14:28 dr. Evelin Petre: Cred că înainte de toate, cel mai important lucru pe care trebuie să știi să-l faci ca rezident la finalul rezidențiatului este să înveți și să știi toți pașii operatori din toate intervențiile chirurgicale la care ai participat în spitalul în care ai lucrat.

15:04 dr. Evelin Petre: Ordinea acestora este absolut vitală. Ulterior, după ce știi absolut toate intervențiile chirurgicale și toți pașii, cred că ar trebui să știi să faci un bypass, ar trebui să știi să faci o endarterectomie carotidiană, să faci cura chirurgicală a varicelor, ceea ce implică crosectomie, stripping-ul, excizia dilatațiilor venoase. Ar trebui să știi să faci o amputație la toate nivelurile: o amputație de coapsă, o amputație de gambă, amputația degetelor. Cam astea sunt intervențiile chirurgicale pe care ar trebui un rezident la final să le cunoască, să știe să le facă singur.

15:48 dr. Cătălina Voinea: Și ești lăsat să faci cu mâna ta toate astea?

15:51 dr. Evelin Petre: Da, ești lăsat să faci. Eu am fost norocoasă la capitolul ăsta, pentru că doamnele doctor cu care eu am lucrat ne-au lăsat să facem încă din prima secundă. Clar, la început nu vei face tot ce am menționat mai devreme, dar cu cât lucrezi mai mult, cu cât medicii cu care tu lucrezi capătă încredere în tine, cu atât vei evolua din punct de vedere chirurgical.

16:17 dr. Evelin Petre: Eu am fost un caz norocos și mă uit așa în spate, la cum eram când am ajuns în această specialitate și cum sunt acum. Sunt impresionată așa de câte lucruri reușesc să fac singură, și nu numai că fac singură, dar îmi oferă o siguranță: mă simt sigură pe mine, am încredere în mine în timpul intervenției chirurgicale.

Ce e cel mai greu de învățat în Chirurgia Vasculară 16:44

16:44 dr. Cătălina Voinea: Ce ți s-a părut pe tot parcursul tău că e cel mai greu de învățat? Manualitatea? Sau când e cazul să operezi și când nu? Sau să lucrezi sub presiune? Care din astea ți s-a părut cel mai greu?

17:01 dr. Evelin Petre: Cred că cel mai greu a fost la început lucrul sub presiune.

17:06 dr. Evelin Petre: Pentru că în chirurgia vasculară se întâmplă foarte multe lucruri neprevăzute: apar sângerări, apar rupturi ale arterelor, și momentele alea sunt foarte stresante. Trebuie să știi să-ți păstrezi calmul, trebuie să știi să fii sigur pe tine și să abordezi lucrurile foarte calm, așa, și așezat. Asta a fost lucrul la început, să încerc să depășesc aceste momente stresante din timpul operațiilor. Ulterior, cu trecerea timpului, mi-am dat seama că relaționarea cu pacienții este destul de dificilă, și decizia clinică, bineînțeles.

17:52 dr. Evelin Petre: Manualitatea se dobândește în timp. Cu cât intri mai des în sală, cu cât operezi mai mult, cu atât vei căpăta mai multă experiență.

17:52 dr. Cătălina Voinea: Ok, deci nu trebuie să se lase descurajați dacă nu le tremură mâna sau nu se pricep acum la noduri și suturi. Cu cât exersează mai mult, cu atât o să se descurce mai bine.

Cum arată o zi de muncă 18:11

18:12 dr. Cătălina Voinea: Asta e ok. Ce ne poți spune despre programul pe care îl ai propriu-zis la spital? Cum arată o zi? Cum e pe secție? Când intri în sală? Care-i treaba cu urgențele? Cam ce faceți dimineața, după aia, la prânz și ce se întâmplă noaptea?

18:36 dr. Evelin Petre: Programul nostru este destul de încărcat. Începe în jurul orei 7:30. De cele mai multe ori ajung mai devreme de ora asta.

18:48 dr. Evelin Petre: Se face vizita împreună cu medicul șef de secție, împreună cu asistentele care au fost pe tură în acea noapte și rezidenții, la patul bolnavului. Urmărim pacienții, vedem dacă au avut dureri peste noapte, ce s-a întâmplat pe timp de zi, mergem în terapie și la pacienții pe care i-am operat cu o zi înainte, facem pansamentele, verificăm medicația și analizele pacienților. Cel mai adesea, în momentul în care avem intervenții chirurgicale precum varicele, pictăm varicele, pictăm toate acele trasee cu margărul ale dilatațiilor venoase și ulterior facem ecografie și mergem la sală.

19:33 dr. Evelin Petre: Programul operator începe în jurul orei 8:00, dar sunt și zile în care începem mult mai devreme, chiar la ora 7:00, pentru că sunt câteva intervenții chirurgicale cu o durată destul de lungă.

19:46 dr. Evelin Petre: Și cam asta: intrăm la sală, rezidentul este cel care vine primul și face masa, pregătește, dezinfectează pacientul, pregătește câmpul operator și poate începe intervenția chirurgicală. Ulterior, după ce se termină intervenția chirurgicală, trebuie efectuate restul pansamentelor de pe secție.

20:15 dr. Evelin Petre: Facem consulturi în ambulator, în UPU, facem consulturi ale pacienților care sunt internați în spital.

20:24 dr. Evelin Petre: Pe lângă asta, facem și ecografii la pacienții internați și ne ocupăm în acea zi de toate internările pacienților care vin în ziua respectivă. Vedem medicația, o verificăm, ce investigații au făcut, dacă mai trebuie să facă anumite investigații suplimentare până în momentul operator. Astea sunt lucrurile pe care le facem până plecăm. Sunt foarte multe, foarte multe responsabilități pe care le are un rezident și programul este destul de încărcat,

20:59 dr. Evelin Petre: pentru că nu avem foarte mulți rezidenți, din păcate. Nu reușim să împărțim cumva atribuțiile și toate lucrurile pe care le avem de făcut și din cauza asta plecăm și destul de târziu. Sunt zile în care plec la ora 3, sunt zile în care plec la ora 6, sunt zile în care poate plec la 10 noaptea sau poate chiar mai târziu.

20:59 dr. Cătălina Voinea: Ce?

20:59 dr. Evelin Petre: Da. Pentru că apar urgențe.

21:28 dr. Evelin Petre: Urgențele care apar sunt de diferite tipuri. Dacă ne referim strict la asta, cu programul normal. Urgențele pot fi sângerările care au loc pe secție sau sângerările postoperatorii, hematoamele. Pot apărea ischemii, pot apărea tromboze. Astea sunt Anevrismele rupte pot reprezenta urgențe și trebuie să intri în sală cu pacientul.

21:28 dr. Cătălina Voinea: Sunt mai multe săli?

21:28 dr. Evelin Petre: Avem 3 săli.

21:28 dr. Cătălina Voinea: În cazul în care unul e ocupată?

22:10 dr. Evelin Petre: 3 sunt ale noastre, aș putea spune.

22:10 dr. Cătălina Voinea: Doamne, cât stres!

Dotări necesare pentru Screeningul pacientului 22:16

22:15 dr. Evelin Petre: Da, este foarte stresant.

22:15 dr. Cătălina Voinea: Crezi că, de exemplu, în spitalul în care te afli tu ai investigațiile necesare puse la dispoziție, astfel încât pacientul să primească cea mai bună îngrijire?

22:15 dr. Evelin Petre: Da, bineînțeles.

22:15 dr. Cătălina Voinea: Adică nu ducem lipsă de nimic ce ar fi vital ca pacientul să fie diagnosticat corect și la timp?

22:38 dr. Evelin Petre: Eu lucrez la Spitalul Clinic „Agrippa Ionescu” din Balotești și avem absolut tot ce ne trebuie pentru a face un screening complet al pacientului. Mai mult decât atât, pe lângă ecografia Doppler de care dispunem, angiograf, angio-CT, RMN, avem și echipă multidisciplinară. Pentru că nu e vorba doar de tot ce înseamnă materialele, echipamentele și aparatura, instrumentarul de specialitate, e vorba și de echipă multidisciplinară. Avem absolut tot ce ne trebuie pentru a investiga complet pacientul: cardiolog, neurolog, radiolog intervenționist, nu ne lipsește nimic.

Interpretarea tehnicilor imagistice de către chirurgul vascular 23:19

23:20 dr. Cătălina Voinea: Cât de important e să știe rezidentul să interpreteze ecografia Doppler, angiografiile pe care le face sau angio-CT-ul, versus simplu dat la radiologie și hai să primim rezultate?

23:38 dr. Evelin Petre: Bineînțeles că rezidentul sau chirurgul vascular trebuie să stăpânească aceste cunoștințe. Doar că, mai ales când ne referim la tot ce înseamnă angiografie și angio-CT, decizia chirurgicală sau decizia terapeutică se ia împreună cu cardiologul sau cu radiologul intervenționist, pentru că sunt anumite subtilități care trebuiesc studiate împreună cu acesta. Ecografia Doppler nu este specifică. Întotdeauna va trebui să fie urmată de o evaluare imagistică cu substanță de contrast. Metodele acestea de investigație imagistică ar trebui să fie efectuate combinat. Trebuie să știi baza, bineînțeles, dar nu în detaliu, aș putea spune.

24:31 dr. Cătălina Voinea: Nu la un nivel tehnic.

24:34 dr. Cătălina Voinea: Ok. Dar există stagiu de radiologie în cadrul rezidențiatului de chirurgie vasculară?

24:34 dr. Evelin Petre: Bineînțeles că există.

Gărzi 24:44

24:45 dr. Cătălina Voinea: N-am vorbit foarte mult de gărzi, adică am uitat să te întreb câte faceți, în primul rând. Ai zis doar că pleci foarte târziu.

24:45 dr. Evelin Petre: Sunt situații când pleci foarte târziu, rare, dar sunt.

24:57 dr. Cătălina Voinea: Și atunci nu e în cadrul unei gărzi, ci efectiv că apar urgențe random.

25:02 dr. Evelin Petre: Da.

25:02 dr. Cătălina Voinea: Ce se întâmplă în cazul în care ai o gardă? Care sunt, să zicem, de exemplu... Intri în programul de gardă și stai cu gândul: că, „Doamne, mi-aș dori să nu apară astăzi. Ce? De ce ți-e frică cel mai rău?

25:20 dr. Evelin Petre: Două lucruri. Cele mai stresante. De tot. Ok.

25:25 dr. Evelin Petre: Cred că de ce îți este cel mai frică... Mie, personal, sunt două situații pe care mă sperie foarte tare. Îmi este foarte frică să nu apară două urgențe concomitent, pentru că trebuie să știi să le manageriezi. Și îmi este foarte frică pe parcursul nopții, când se acumulează oboseala. Și îmi este foarte frică că asta poate să-mi afecteze actul medical și capacitatea de concentrare.

25:55 dr. Evelin Petre: Ca să vă povestesc cum sunt urgențele sau o gardă de urgență: gărzile de urgență la chirurgia vasculară sunt foarte obositoare, sunt foarte stresante și sunt foarte dificile, pentru că apar foarte multe consulturi care pot reprezenta o urgență, pe care ar trebui să îi operezi în ziua respectivă. Dar cel mai obositor, aș putea spune, este că sunt foarte multe consulturi cu pacienți cronici. 75% sunt pacienți care au leziuni, degete negre de luni de zile. Sunt paciente tinere care vin cu varice și cu diverse hematoame minime la nivelul gambei și solicită consult Doppler la 10 noaptea.

26:44 dr. Cătălina Voinea: Și ele având asta deja de...

26:46 dr. Evelin Petre: Da. Și asta este problema, că se acumulează oboseala cu aceste consulturi pe care le faci și îți epuizează cumva toate resursele. Urgențele în chirurgia vasculară sunt reprezentate în cea mai mare parte de anevrismele rupte și de ischemiile acute.

27:09 dr. Evelin Petre: Astea sunt urgențele noastre cele mai frecvente pe care le avem.

27:09 dr. Cătălina Voinea: Câte gărzi faceți pe lună?

27:19 dr. Evelin Petre: Nu există obligatoriu, depinde în funcție de spitalul în care lucrezi.

27:26 dr. Evelin Petre: Fiind un spital militar, eu nu fac gărzi, pentru că rezidenții nu au voie să facă gărzi. Însă am avut o perioadă în care am făcut parte din acest program național de urgențe pe chirurgie vasculară și exista o zi dedicată urgențelor, preluând absolut tot ce însemna urgențe teritoriale ale județelor din jurul Bucureștiului. În perioada aceea era o zi în care eram în acea zi de urgență și, pe lângă asta, suplimentar merg și la „C.C. Iliescu”, pentru a nu pierde această parte de patologie de urgență.

Work life ballance 28:09

28:09 dr. Cătălina Voinea: Ai văzut vreo strategie care să funcționeze la mentorii tăi, la colegii tăi mai mari, tocmai în ideea de a rezista și de a nu te pierde fizic, psihic pe parcursul rezidențiatului, având în vedere cât de stresant e, cât de copleșitor e, cum stai și cu teamă și programul care e mereu imprevizibil?

28:33 dr. Evelin Petre: Cred că secretul în treaba asta este să fii tu cel care menține un echilibru, ține de tine, dar mai mult de atât, cred că trebuie să ai norocul să ai un partener care este înțelegător și care să te susțină. Pentru că nu trebuie să fii stresat că nu va înțelege ceea ce faci, nu trebuie să fii stresat că „aoleu, eu trebuie să plec la ora două, pentru că am ceva de făcut”.

29:05 dr. Evelin Petre: Trebuie să păstrezi acest echilibru între viața personală și viața profesională.

29:05 dr. Cătălina Voinea: Ok.

Chirurgia deschisă vs endovasculară 29:14

29:17 dr. Cătălina Voinea: Dacă ar fi să ne uităm un pic în viitor și ne uităm acum la deschis versus endovascular, pe lângă faptul că te-aș întreba care îți place ție mai mult, care abordare și de ce, pe lângă asta, care chirurg crezi că va fi cel mai căutat în următorii 5–10 ani? Cel care abordează deschis sau cel care abordează endovascular?

29:48 dr. Evelin Petre: Nu cred că aș pune problema chiar așa.

29:53 dr. Evelin Petre: Mie personal îmi place să operez deschis, pentru că asta am învățat, asta știu să fac cel mai bine și asta îmi doresc să fac și pe viitor.

30:03 dr. Evelin Petre: Din punctul meu de vedere, cel mai căutat medic peste 5–10 ani este un chirurg vascular competent.

30:12 dr. Evelin Petre: Pentru că nu există un chirurg bun care să știe să facă absolut toate tipurile de intervenții. Asta depinde foarte tare și de fluxul de pacienți, și de tipul de pacienți cu care tu ai intrat în contact în cariera ta, dar și de adresabilitatea spitalului în care tu ai lucrat.

30:35 dr. Evelin Petre: Clar, a ști să operezi endovascular este un atu, pentru că endovasculara este introdusă recent în curricula din rezidențiat și asta aduce un plus de valoare rezidenților și tinerilor medici. Însă cred real că trebuie să parcurgi absolut toate patologiile și să treci prin absolut toate stagiile din rezidențiat, pentru ca la un moment dat, la final, să te definești către o anumită patologie sau către un anumit tip de intervenții chirurgicale. Nu cred că poți să faci absolut tot. Sunt puțini chirurgi vasculari, mai ales în România, care operează hibrid.

31:25 dr. Cătălina Voinea: Deci cumva, oricum, formarea ta depinde și de aparatura cu care intri în contact, și de volumul de cazuri diferite cu care ai de-a face, și de cât de mult ești lăsat să faci. Și de asta crezi că la sfârșitul rezidențiatului o să fii mai mult specializat pe o anumită parte?

31:48 dr. Evelin Petre: Nu, cred că vei dori să faci ceea ce ai făcut în perioada rezidențiatului, pentru că de asta ține foarte mult. Într-adevăr, cred că trebuie să parcurgi și să circuli prin mai multe spitale pe perioada rezidențiatului, pentru a putea acoperi toată patologia din chirurgia vasculară. Mai mult decât atât, cred că este important asta din cauza faptului că în chirurgia vasculară abordarea poate fi diferită chiar și în cadrul aceleiași patologii.

32:26 dr. Evelin Petre: De asemenea, e foarte important să vezi colective diferite, intervenții chirurgicale diferite, spitale diferite, screening-ul poate fi diferit.

Stagii în străinătate 32:39

32:41 dr. Cătălina Voinea: Se încurajează, de exemplu, în centrul în care te duci tu, se încurajează, de exemplu, stagiile în străinătate?

32:47 dr. Cătălina Voinea: Sau, ești, odată ce un medic se acomodează cu tine, cât de ușor este să te lase să pleci, de exemplu, într-un stagiu, atât în străinătate, cât și într-un alt centru?

32:47 dr. Evelin Petre: Ești lăsat.

32:47 dr. Cătălina Voinea: Serios?

32:47 dr. Evelin Petre: Eu am fost norocoasă la capitolul ăsta și mi-au propus și am fost încurajată să merg în mai multe locuri, pentru că, până la urmă, formarea așa se face. Așa se face: mergând în mai multe spitale, mergând în mai multe clinici, participând la diverse congrese, la diverse cursuri.

33:25 dr. Evelin Petre: Așa te formezi ca și medic, nu făcând doar anumite tipuri de intervenții chirurgicale și intrând în rutina aceasta zi de zi, doar a patologiei din spitalul în care lucrezi.

33:25 dr. Cătălina Voinea: Știi că se zice că înveți și din greșeli, și majoritatea rezidenților... și e și normal să greșim la început,

Cele mai frecvente greșeli pe care le fac rezidenții 33:51

33:48 dr. Cătălina Voinea: că nu ne-am născut învățați, dar ce ai observat tu, sau care sunt greșelile cele mai frecvente pe care le fac rezidenții la început?

34:00 dr. Evelin Petre: O să te surprindă răspunsul meu, dar eu nu cred că rezidenții fac greșeli.

34:04 dr. Cătălina Voinea: Ah, cu ce?

34:04 dr. Evelin Petre: Rezidenții nu fac greșeli, pentru că rezidenții nu cunosc patologia, nu au experiență și trebuie să fie îndrumați pas cu pas, trebuie să fie corectați, trebuiesc susținuți clipă de clipă. Până la urmă, vorbim de chirurgie, nu vorbim de ceva ușor. Și dacă nu ai îndrumare pe tot parcursul acestui rezidențiat, nu poți să evoluezi. Nu ai cum să faci greșeli. Nu sunt greșeli. E o perioadă de formare și de învățare.

Susținerea emoțională 34:43

34:43 dr. Cătălina Voinea: Să zicem, am vorbit despre amputații și, nu știu, pacienți care sunt mai fragili, mai... Nu dificili, ci efectiv, dacă ar fi să vorbim despre impactul emoțional pe care îl au anumite cazuri, cum pregătești un rezident pentru asta? Sau ce ți se pare ție cel mai greu din punct de vedere emoțional? Cum ai ajuns să faci față la cazurile care se termină cu un deces? Sau ai parte de susținere din partea mentorilor, din partea doctorilor?

35:23 dr. Cătălina Voinea: Nu fac rezidenții greșeli, dar, în același timp, ar trebui îndrumați cât să nu considere că un deces este cauza unei greșeli de-a lor sau a unei neatenții, ci mai degrabă să fie susținuți că e ceva ce nu putea fi pus. prevăzut, sau...?

35:44 dr. Evelin Petre: Nu, nu ești pregătit pentru asta, din păcate. Nu ești pregătit. Însă ai parte de susținerea mentorilor tăi de fiecare dată. Ți se explică de ce anumite lucruri se întâmplă, medical vorbind. Impactul emoțional este foarte mare, este enorm, mai ales la început.

36:07 dr. Evelin Petre: Cel mai dificil este confruntarea cu moartea. Asta este cel mai dificil pentru un tânăr medic în specialitatea asta. Dar mai există și faptul că ne referim la amputații, pentru că pierderea membrului este, într-adevăr, foarte impactantă din punct de vedere emoțional. Practic, amputația reprezintă schimbarea vieții acelui pacient, a familiei lui, și asta afectează foarte mult. Te afectează pe plan emoțional.

36:50 dr. Cătălina Voinea: În spitalul în care ești tu există consiliere, ceva adică la care poți să te duci în cazul în care ai de-a face cu un deces și simți nevoia să vorbești cu cineva, sau e doar ceva ce vezi în filme?

37:02 dr. Evelin Petre: Sincer, nu știu dacă avem așa ceva, dar cei mai buni consilieri ai noștri sunt doamnele doctor cu care noi lucrăm. Ele sunt cele mai bune consiliere pe care noi le avem. Și, chiar dacă există și momente în care se întâmplă asta, și rezultatele bune pe care le avem sunt un consilier, pentru că vezi că se poate și vezi că există și cazuri care se finalizează cu succes. Așa treci peste.

Pentru cine nu este potrivită Chirurgia Vasculară 37:33

37:34 dr. Cătălina Voinea: Pentru cine crezi că nu se potrivește deloc specialitatea asta?

37:38 dr. Evelin Petre: Chirurgia vasculară cred că nu se potrivește absolut deloc. Oamenilor comozi. Oamenilor leneși. Dacă vrei să ai un program, dacă vrei să ai un control al programului de muncă, clar, asta nu e pentru tine. Pentru că dacă pleci de acasă cu gândul că „da, eu mă duc și lucrez de la 8 la 2 și la 2 jumate am o programare, am o rezervare, am o întâlnire” și tu tot timpul ești stresat că nu ajungi, că trebuie să faci anumite lucruri, nu e pentru tine.

38:15 dr. Evelin Petre: Tu, în momentul în care ai pășit pe poarta spitalului, toate gândurile tale, toată atenția și concentrarea trebuie să fie focusată pe pacient, pe intervenția chirurgicală și pe toate atribuțiile tale din acea zi.

38:28 dr. Evelin Petre: Trebuie să fii foarte concentrat, focusat, 100%, 24 din 24 în specialitatea asta. Deci, dacă vrei să ai un stil de viață mai lejer și să știi exact când pleci, exact când vii, nu-i de tine. Există situații în care trebuie să vii de acasă ca să intri în sală.

38:53 dr. Evelin Petre: Pentru genul ăsta de oameni. Dacă știi că nu poți sta în picioare ore întregi, în frig, fără să mănânci, fără să bei apă, fără să ai acces la telefon, fără să discuți cu membrii ai familiei sau așa mai departe, nu reziști. Nu reziști.

39:13 dr. Cătălina Voinea: Ok. E important să știe asta studenții care se gândesc.

Centrul de pregătire 39:19

39:18 dr. Evelin Petre: Da, e foarte important.

39:18 dr. Cătălina Voinea: La fel cum, să zicem, e important și centrul pe care și-l aleg. Și te întreb pe tine, că poate știi, fiind acum aproape de finalul rezidențiatului, dacă există ceva diferențe între centre, în cazul în care ba vrei să te specializezi pe ceva anume, ba cauți o padologie anume, ba cauți o aparatură anume. Dacă ai putea să ne spui, dacă știi, ceva diferențe între centrele din țară sau din București, ca să știe măcar încotro să se îndrepte, dacă li se pare o idee mai bună.

39:52 dr. Evelin Petre: Nu am informații despre centrele din țară, pentru că nu am fost și nu știu să vă dau mai multe detalii, dar cred că e foarte important de tipul de spital în care mergi să lucrezi. Putem vorbi despre spitalele care sunt dedicate pacienților cronici sau spitalele de urgență. Dacă vorbim de spitale de cronici, clar, volumul de muncă e mai mic, adresabilitatea este mai mică, numărul de prezentări este mai mic, intervențiile chirurgicale care se fac sunt mult mai puține.

40:27 dr. Evelin Petre: Dacă vorbim de un spital de urgență, bineînțeles că există mult mai multă aparatură, diverse secții pentru screening-ul complet al pacienților, însă și volumul de muncă este mult mai mare, este mult mai stresant. Gărzile sunt mult mai grele și asta face diferența între cele două. Cred real că trebuie să treci prin mai multe locuri, cum am spus și mai devreme. Trebuie să mergi în toate tipurile de spitale pentru a putea să acoperi toată patologia, să vezi absolut tot ce presupune chirurgia vasculară.

41:07 dr. Cătălina Voinea: Nu trebuie să rămâi într-un singur loc.

Oportunități de angajare după rezi 41:10

41:11 dr. Cătălina Voinea: Ok. Dacă tot ești, să zicem, aproape de finalul rezidențiatului, cum vezi realist că va arăta viața ta după ce termini rezidențiatul, din punct de vedere financiar, al programului, Majoritatea, având, de exemplu, rezidenții care termină și nu au un post, se gândesc să-și mai facă un rezidențiat doar ca să nu rămână șomeri. Cum stă situația pe chirurgie vasculară în România?

41:51 dr. Evelin Petre: Oportunitățile de angajare sunt destul de limitate și asta nu doar în cazul chirurgiei vasculare, ci în general în țară se întâmplă asta. Există varianta, în chirurgie vasculară, să faci competența de ecografie Doppler, să te angajezi în privat și să faci consultații. Există varianta, limitată, într-adevăr, de a te angaja la stat în București și există varianta de a te angaja la stat în provincie.

42:23 dr. Evelin Petre: Din păcate, există această iluzie că poți face asta, doar că problema la spitalele din provincie este că spitalul nu îți asigură absolut tot ce e nevoie pentru a aborda pacientul la standardele de îngrijire pe care tu ți le-ai dori sau cele cu care tu ai fost obișnuit. Pentru că ai nevoie de aparatură de specialitate, ai nevoie de un echipament special, de investigații multiple, ai nevoie de angiograf, de angiocete, ai nevoie de ecograf. Nu mai vorbim despre faptul că ai nevoie de o echipă multidisciplinară. Ai nevoie în spitalul ăla de neurolog, de cardiolog, de anestezie foarte bună, nu poți singur. Iar spitalul, conducerea, trebuie să te susțină atât financiar, cât și din celelalte perspective.

43:15 dr. Evelin Petre: Cam astea ar fi. La început, cel mai probabil, că vei face gărzi și te vei pregăti pentru această competență de ecografie vasculară. Dar nu, nu cred că lucrurile sunt așa de dezastruoase încât să trebuiască să-ți schimbi specialitatea sau... Nu, dacă muncești, cu siguranță că lucrurile vor merge bine.

43:38 dr. Cătălina Voinea: Ok. Când zici că există varianta limitată de a te angaja la stat, la spital, te referi cu contract de gărzi?

43:48 dr. Evelin Petre: Da, cu contract de gărzi, sau pur și simplu poate apărea și această oportunitate.

43:53 dr. Cătălina Voinea: Știți noi cum apar aceste oportunități. Slabe șanse.

Competențe 43:59

43:58 dr. Evelin Petre: Slabe șanse, dar există.

43:58 dr. Cătălina Voinea: Dar, pe lângă ecografia Doppler, să zicem că e o competență care îți crește valoarea pe piață, mai există și altceva pe care le pot face rezidenții după ce termină sau în timpul rezidențiatului, astfel încât să cumva să le aducă așa un avantaj de angajare după ce termină.

44:16 dr. Evelin Petre: Există. Asta este principala, ecografia Doppler e baza la chirurgie vasculară. Există competența de endovasculară pe care o ai, dar categoric că trebuie să lucrezi, când termini, mult mai mult pentru a căpăta experiență. Există varianta de a învăța să faci scleroterapie, laser, tot ce înseamnă domeniul flebologiei.

44:38 dr. Evelin Petre: Cam acestea cred că ar fi. Astea sunt, din punctul meu de vedere, la momentul actual.

Este Chirurgia Vasculară recunoscută în străinătate? 44:42

44:43 dr. Cătălina Voinea: Și dacă ai vrea să pleci din țară, ai putea? Este recunoscută?

44:43 dr. Evelin Petre: Da, bineînțeles. Te poți angaja ca medic chirurg vascular specialist în absolut orice țară europeană.

Ai 30 de zile să afli dacă Chirurgia Vasculară este pentru tine. Ce faci? 45:02

44:56 dr. Cătălina Voinea: Să zicem că suntem pe finalul podcastului și dai rezidențiatul și ai la dispoziție 30 de zile să verifici dacă chirurgia vasculară e pentru tine. Ce ai face concret în astea 30 de zile?

45:17 dr. Evelin Petre: Păi, cred că aș face absolut tot ce face un medic primar trimit de 30 de zile. Aș merge la spital în fiecare zi, de la început până la finalul programului. Aș rămâne în gărzi, atât gărzile normale, cât și gărzile de urgență. Aș participa la absolut toate intervențiile chirurgicale, la toate consulturile, la toate ecografiile Doppler, la toate pansamentele. Aș face absolut tot, tot, tot, tot, pentru a putea să văd dacă rezist, dacă pot să stau atâta în picioare, dacă fac față situațiilor stresante.

45:52 dr. Evelin Petre: Așa vezi. Nu cum făceam în perioada facultății, stăteam două ore în spital la lucrarea practică și „wow, cât de frumoasă e patologia, ce frumoase sunt informațiile pe care le învăț și ce drăguț e la spital”. Nu, înveți trecând prin absolut toate experiențele. Așa îți dai seama dacă ți se potrivește, dacă îți place, dacă e de tine, dacă vei rezista.

46:17 dr. Cătălina Voinea: Tu ai alege din nou chirurgia vasculară.

46:17 dr. Evelin Petre: Da.

46:17 dr. Cătălina Voinea: De ce?

46:20 dr. Evelin Petre: Iar și iar, de fiecare dată. Pentru că asta mi-am dorit să fac întotdeauna și pentru că este o specialitate foarte frumoasă. Din punctul meu de vedere, este o specialitate feminină, fină și delicată.

46:20 dr. Cătălina Voinea: Serios?

46:20 dr. Evelin Petre: Da, bineînțeles.

46:20 dr. Cătălina Voinea: Bine, acum că ai experiență, cumva ai, dar nu, în veci nu mă așteptam să, așa.

46:44 dr. Evelin Petre: Da, pentru că vorbim de artere, vorbim de vene, instrumentarul chirurgical este foarte fin.

46:44 dr. Cătălina Voinea: Serios?

46:44 dr. Evelin Petre: Da. Gândește-te la arterele de la mână, de exemplu. Sunt foarte mici și orice gest chirurgical este vital, orice manevră este... Bine, asta și din cauza faptului că secția în care eu lucrez, și la chirurgia vasculară, e formată în exclusivitate din femei.

47:09 dr. Evelin Petre: Și așa, de asta eu așa văd lucrurile. Clar, sunt și bărbați care fac asta, dar mi se pare, mi se pare așa că ușor se combină și cu chirurgia plastică, chirurgia vasculară.

47:22 dr. Evelin Petre: E un pic și din asta. E o specialitate care m-a maturizat foarte mult, care simt că m-a dezvoltat ca om, dar și ca viitor medic chirurg. Și este o specialitate care îți aduce foarte multă satisfacție, pentru că real îmbunătățești viața pacienților prin toate tipurile de intervenții chirurgicale pe care le faci, dar mai ales prevenind amputațiile, prin refacerea fluxului arterial.

47:53 dr. Evelin Petre: Cred că asta este cea mai mare satisfacție: recunoștința pacienților și faptul că tu ai contribuit la ajuta pacientul să aibă o viață normală. Cred că asta contează cel mai mult. Și cred real că, într-adevăr, e o specialitate foarte grea, care necesită și implică foarte multe sacrificii, foarte multă muncă, dar am învățat în anii ăștia de rezidențiat că lucrurile cu adevărat importante în viață le dobândești doar prin sacrificiu și cred că pentru asta merită orice.

Un sfat care face cât un an de rezi 48:33

48:34 dr. Cătălina Voinea: Dă-ne un sfat pentru generația care urmează, care să valoreze cât un an de rezidențiat.

48:34 dr. Evelin Petre: Să nu vă fie frică de muncă.

48:34 dr. Cătălina Voinea: Ok.

48:34 dr. Evelin Petre: Pentru că, dacă simțiți și găsiți un singur lucru pentru care merită și simțiți că vi se potrivește, să nu renunțați. Să nu renunțați. Oricât de greu ar părea, lucrurile se învață, la un moment dat intri într-o rutină, și apar și momente grele, dar apar și momente pentru care vei spune întotdeauna: „merg și mâine”. Și merită. Orice sacrificiu pe care l-am făcut... uite, ăsta a fost rezultatul. Pacientul ăla încă merge. I-am salvat piciorul. Mâna.

48:34 dr. Cătălina Voinea: Super.

Idei de final 49:30

49:29 dr. Cătălina Voinea: Da. Bun. Noi am ajuns la final și vrem să îți mulțumim încă o dată că ai venit cu atât de multă sinceritate aici și ne-ai expus totul atât de frumos, și clar și limpede, astfel încât toți să-și facă o idee de cât de interesantă, și frumoasă și unică este chirurgia vasculară, atâta timp cât îți place să muncești și, în același timp, ești sigur că o să faci față la imprevizibil. Și te felicităm pentru decizia pe care ai luat-o și se vede că o să ai un drum foarte frumos și extraordinar în cariera pe care ți-ai ales-o.

50:14 dr. Cătălina Voinea: Și vrem să te felicităm că ai venit și că ai avut și curajul să vorbești despre asta și despre viața ta și îți urăm mult succes pe mai departe.

50:25 dr. Evelin Petre: În putem mult medii în suflet.

Introducere 00:00

00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare! Știți deja cum funcționează treaba. Acesta este podcastul Grile-Rezidentiat.ro, podcastul celor care vor să-și aleagă specialitatea potrivită. Eu sunt Cătălina, medic rezident pe dermatologie, iar înainte de a începe episodul de astăzi, vreau să vă fac cunoștință cu cei mai noi membri ai echipei Marsilian. Dacă ai râs și tu la meme-urile de pe pagina de Instagram sau ți-au dat curaj postările motivaționale, trebuie să știi cine în spatele lor.

00:26 dr. Cătălina Voinea: Andrei și Andra Popescu de la Zestii sunt printre cei mai faini oameni pe care nu i-ai cunoscut încă și parte din echipa Marsilian de aproape 2 ani. Amândoi sunt sociologi, dar fiecare are superputerea sa. Andrei știe tot despre orice, de la Formula 1 la cafea, de la marketing la ceasuri, iar inteligența emoțională a Andrei e ca a unui profesor Xavier mai extrovertit, dar și mai simpatic. Dar să revenim: te invit în episodul de astăzi să aflăm împreună cu medicul specialist Șerban Comșa cum este rezidențiatul pe chirurgie vasculară. Să-i dăm drumul!

00:58 dr. Cătălina Voinea: Salutare, Șerban, bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat.ro!

00:58 dr. Șerban Comșa: Bine te-am găsit!

00:58 dr. Cătălina Voinea: Ne bucurăm că ne-ai acceptat invitația și mereu este o onoare pentru noi că întâlnim atât de mulți oameni care sunt dornici să ofere comunității noastre cât mai multe informații utile, și mai ales că am înțeles că în activitatea ta ești foarte dedicat și studenților și vrei să le oferi și lor oportunitatea să vadă cu ce se mănâncă chirurgia vasculară și să știe exact pe ce drum o iau.

01:29 dr. Șerban Comșa: Așa este, sunt implicat și în activități de predare la universitate, în cadrul disciplinei de histologie, la Medicină în Timișoara, pe lângă activitatea clinică în chirurgie vasculară la Spitalul Județean din același oraș.

01:29 dr. Cătălina Voinea: Super! Poți să începi să ne spui, că asta este întrebarea cea mai arzătoare:

Cum și-a seama că aceasta a fost specialitatea ideală 01:50

01:50 dr. Cătălina Voinea: Cum ți-ai dat seama că aceasta este specialitatea pe care o vrei?

01:54 dr. Șerban Comșa: Cred că a fost un complex de evenimente, în sensul că în timpul studenției am beneficiat de câteva burse de stagiu în străinătate, burse la care, nu pot să spun de ce, dar am ales chirurgia vasculară. Probabil că exista o curiozitate apropo de această specialitate. Din acest motiv am ales aceste burse. Mi-a plăcut foarte mult. Ulterior am intrat în cercul de microchirurgie organizat de profesorul Mihai Ionac la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara. Atunci am intrat în contact cu multe tehnici chirurgicale, cu abordarea chirurgicală la modul general, și am sesizat că, într-adevăr, chirurgia vasculară este pe gustul meu. Și, bineînțeles, ceea ce a urmat cumva a venit firesc.

01:54 dr. Cătălina Voinea: Am înțeles.

Ce se întâmplă concret în chirurgia vasculată, cât de căutată e specialitatea și ce oportunități de muncă există după rezidențiat? 02:51

02:51 dr. Cătălina Voinea: Mai exact, cu ce se mănâncă specialitatea asta și cam cât de căutată e ca și oportunități de muncă după?

02:59 dr. Șerban Comșa: În ceea ce privește definiția chirurgiei vasculare, e foarte important să lămurim acest aspect. De ce? Pentru că de multe ori am sesizat că este confundată cu alte specialități. Deci chirurgia vasculară este acea chirurgie care tratează bolile arterelor, venelor, vaselor limfatice de la nivelul gâtului, de la nivelul membrelor superioare și inferioare, dar și de la nivel abdominopelvin. Deci, într-un cuvânt, excludem vasele de la nivelul cutiei craniene și vasele din cavitatea toracică. Și cam cât de căutată e specialitatea? Cât de căutată e?

03:44 dr. Șerban Comșa: Dacă ținem cont de faptul că este o specialitate tânără, este cea mai tânără specialitate chirurgicală din România, înțelegem de ce avem de-a face cu un paradox, anume că chirurgia vasculară este o specialitate deficitară în România. La un moment dat calculasem, cel puțin pentru zona noastră de vest, că 4.500 de bolnavi ar trebui să se adreseze unui chirurg vascular, ceea ce este foarte, foarte mult. Evident că nu poți face față la un număr atât de mare de pacienți, mai ales dacă aceștia sunt cu afecțiuni destul de semnificative.

04:25 dr. Șerban Comșa: Pe de altă parte, oportunitățile de muncă în țară sunt destul de restrânse, și aici mă refer în speță la posturi, pentru că în chirurgia vasculară, pentru a face carieră, dacă pot spune așa, este important să ai un post. Într-adevăr, poți să lucrezi și la un cabinet sau poți să ai o activitate în privat, însă spectrul de activitate este ceva mai restrâns decât într-un spital, care îți oferă mult mai multe oportunități. Patologia vasculară fiind complexă, ai nevoie de multe specialități care să ți se alăture, și aici mă refer în speță la cardiologie, la ATI. Deci chirurgia vasculară trebuie practicată într-un spital cu multe facilități. Vorbim aici de spitale județene, spitale, sigur, regionale, când vor fi.

05:16 dr. Șerban Comșa: Deci cam despre acest tip de spitale e vorba. Acolo poți să practici chirurgia vasculară. Și, din păcate, în spitalele județene nu avem chirurgi vasculari la nivelul fiecărui județ. Și cred că acest lucru ar fi foarte important, pentru că patologia este din ce în ce mai frecventă, mai ales având în vedere stilul de viață. Și, bineînțeles, absența chirurgilor vasculari are un impact negativ asupra pacienților cu acest tip de afecțiuni.

05:16 dr. Cătălina Voinea: Exact. Da.

Din ce perioadă a anului s-a pregătit pentru rezidențiat 05:53

05:52 dr. Cătălina Voinea: Mai demult, specialitățile chirurgicale, îmi aduc aminte, erau printre primele care se luau la rezidențiat. De aceea sunt curioasă cam din ce perioadă te-ai pregătit tu pentru rezidențiat și dacă punctajul obținut a cântărit în alegerea ta.

05:52 dr. Șerban Comșa: Nu pot să spun că am început foarte repede această pregătire. Am început undeva prin luna ianuarie a anului respectiv, însă nu pot să spun că am reușit să parcurg toată materia la sfârșitul anului universitar, adică undeva prin luna iulie. Însă vara respectivă și toamna respectivă au fost momentele în care am recuperat, dacă pot să spun așa, am recuperat, am parcurs materia.

06:41 dr. Șerban Comșa: Cred că a fost important și faptul că am învățat constant pe parcursul universității și atunci nu a fost atât de dificil să acumulez acele informații pentru examenul de rezidențiat.

Cu ce cunoștințe trebuie să vii din facultate 06:55

06:55 dr. Cătălina Voinea: Că tot ai abordat subiectul cu învățatul pe timpul facultății, strict pentru specialitatea asta: cam cu ce cunoștințe trebuie să vii din facultate și cât de mult simți că te pregătește?

07:07 dr. Șerban Comșa: E important să deții noțiuni teoretice cât mai multe pentru că ele sunt baza, în final, pentru ceea ce urmează să faci în cadrul pregătirii din rezidențiat. În chirurgia vasculară este un aspect particular, anume că trebuie să fii un pic și internist, nu numai chirurg. Sunt multiple comorbidități pe care le întâlnești la pacienții cu boli vasculare, mai ales la cei cu boli arteriale periferice, care sunt vârstnici. Și de aceea este foarte important să stăpânești și medicina internă, nu numai partea chirurgicală. Însă, pe de altă parte, este foarte bine, dacă din timpul facultății te gândești să alegi o ramură chirurgicală, este foarte important să încerci să-ți dezvolți și abilitățile practice.

08:00 dr. Șerban Comșa: Și, bineînțeles, poți să o faci: poți să mergi în gărzi, poți să mergi în stagii, poți să cauți burse undeva în țară sau în străinătate, poți să te înscrii la anumite cursuri pentru abilități chirurgicale; sunt destul de multe oportunități în prezent. Deci ai posibilitatea să faci acest lucru. În măsura în care vrei să alegi chirurgia vasculară sau altă ramură chirurgicală, este important să îți creezi o bază teoretică solidă, dar în același timp să-ți dezvolți și niște abilități practice înainte de a ajunge medic rezident pe o anumită specialitate chirurgicală.

08:41 dr. Cătălina Voinea: Corect. Mi se pare chiar o încurajare binevenită, fiindcă în facultate chiar avem foarte multe oportunități și le lăsăm așa, nu ne atingem de ele, și, de fapt, avem nevoie chiar mare de ele.

Cum a fost primul an de rezidențiat 08:56

08:55 dr. Cătălina Voinea: Vreau să ne zici și dacă îți mai amintești cum a fost primul an de rezidențiat. A fost înfricoșător sau ai intrat fără nicio problemă?

09:04 dr. Șerban Comșa: Primul an de rezidențiat a fost dificil. Nu pot să spun că mi-a fost ușor. Poate și pentru că viața ți se schimbă radical. Una este să mergi la cursuri și să nu ai nicio responsabilitate, alta este să fii angajat, să mergi la serviciu în fiecare dimineață, plus să ai o activitate destul de intensă. Nu vorbim despre un serviciu care nu pune în discuție provocă rece. Este vorba despre un serviciu destul de solicitant, mai ales în chirurgia vasculară.

09:40 dr. Șerban Comșa: Este mult de lucru în chirurgia vasculară. Sunt intervenții complexe, de lungă durată. Programul de lucru este și el destul de lung și de multe ori depășește intervalul orar pe care îl știm cu toții. De multe ori ești nevoit să pregătești anumite lucruri și de acasă, de exemplu biletele de externare pentru a doua zi. Asta după o zi plină, când probabil pleci după ora 3–4 acasă.

10:12 dr. Șerban Comșa: Deci este foarte multă solicitare și, bineînțeles, trecerea este foarte bruscă de la viața de student la viața de angajat, în primul rând, și apoi la viața de medic rezident în chirurgie, în mod particular. Sigur că este un șoc, chiar, dacă nu exagerez. De aceea cred că e foarte importantă o precondiționare. Cumva să intri în contact cu lumea asta chirurgicală, lumea chirurgiei vasculare. Să mergi pe secția respectivă unde vrei să-ți efectuezi rezidențiatul. Să încerci să cunoști un pic mai bine specialitatea și secția din interior. Cred că ajută foarte mult, pentru că, dacă mergi pe căi necunoscute, total necunoscute, este mult mai dificil.

10:12 dr. Cătălina Voinea: Da, exact. Asta e problema.

Cum arată o zi din viața unui medic rezident 11:06

11:08 dr. Cătălina Voinea: Dar, din punct de vedere cum arată o zi din viața unui medic rezident?

11:13 dr. Șerban Comșa: Este o zi destul de încărcată, în sensul că, de regulă, raportul de gardă e la ora 7:30, după care urmează o vizită cu medicul primar sau medicul specialist cu care lucrezi. Apoi internări, eliberare de externări. Asta, bineînțeles, în timpul pe care îl ai înainte de programul operator. În zilele cu program operator, trebuie să te miști foarte repede, pentru că undeva în jurul orei 9 începe programul și trebuie să fii prezent la sală, să pregătești pacientul.

11:50 dr. Șerban Comșa: Bineînțeles, asiști la intervenția chirurgicală, ajuți medicul primar, medicul specialist, care este prim operator. Iar după intervenția chirurgicală, care, vă spuneam, poate să se întindă uneori și după programul stabilit, adică după orele, eu știu, 3–4, ești nevoit să mergi să vezi pacienții de pe secție împreună cu medicul primar sau specialist, deci să mai faci o contravizită, hai să spunem, deși nu obișnuiam să o facem la ora 18, așa cum era tradiția în alte clinici, dar totuși o a doua vizită, hai să-i spunem, înainte de plecarea acasă

12:31 dr. Șerban Comșa: era binevenită, pentru că sunt multiple probleme cu pacienții din sfera chirurgiei vasculare, mai ales cei cu boli arteriale; sunt pacienți care necesită o atenție aparte și trebuie să ajustezi tratamentul și abordarea terapeutică în general poate de la o oră la alta, deci lucrurile se pot schimba, și de aceea trebuie să îi manageriezi cu mare atenție. După care, bineînțeles, trebuie să pregătești biletele de externare pentru a doua zi.

13:01 dr. Șerban Comșa: Poți să o faci în cadrul spitalului sau poți să îți iei materiale cu tine acasă și să pregătești biletele de externare. Unii medici primari sau specialiști au pretenția să verifice aceste bilete de externare și atunci trebuie să le trimiți în timp util, pentru ca ei să aibă răgazul să le verifice, și apoi, bineînțeles, ți le returnează, pentru a le pregăti pentru a doua zi la raportul de gardă. Deci este un program destul de încărcat.

13:31 dr. Șerban Comșa: N-am pomenit aici activitatea în ambulatoriu. Sunt zile când există activitate în ambulatoriu, însă nu există program operator. Și atunci, bineînțeles, ai programul de lucru în ambulatoriu. Pot să spun că sunt zile mai ușoare decât zilele cu program operator. Sigur că nu poți să spui că în fiecare zi este la fel de solicitant, la fel de greu, însă, per ansamblu, este o specialitate solicitantă.

13:31 dr. Cătălina Voinea: Da. Aș vrea să abordăm acum o întrebare oarecum mai delicată, pentru că mulți zic că este o specialitate

Rezidenții nu prea sunt învățați să opereze și este nevoie de pregătire în afara României. Este adevărat? 14:05

14:05 dr. Cătălina Voinea: unde rezidenții nu prea sunt învățați să opereze și e nevoie de pregătire în străinătate, și aș vrea să ne spui opinia ta despre acest lucru, sau...

14:05 dr. Șerban Comșa: Sigur.

14:05 dr. Cătălina Voinea: Practic, să ne spui de când ai început tu să operezi și, dacă nu, cam de ce, cum sunt îndrumătorii, dacă ei au un...

14:05 dr. Șerban Comșa: Da, aș prezenta situația mea. Bineînțeles, aici sunt subiectiv, pentru că mă refer la experiența prin care am trecut eu, și eu pot să spun că am beneficiat de îndrumători care m-au inspirat, care m-au ajutat să mă dezvolt din punct de vedere profesional. Însă, la modul general vorbind, problema nu cred că ar trebui privită unilateral.

14:49 dr. Șerban Comșa: Dezvoltarea ține, în primul rând, de tine. Așa trebuie să gândească viitorii rezidenți. Trebuie să înțeleagă că forța e în mâinile noastre. Noi trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne dezvolta. Și dacă nu reușim să ne dezvoltăm într-un loc, atunci alegem alt loc, fie că este vorba de România, fie că este vorba de altă țară. E posibil să nu-ți găsești locul într-o clinică din străinătate și atunci alege o altă clinică din străinătate sau o clinică din România.

15:17 dr. Șerban Comșa: Ce este important este să înțelegem că mingea este în terenul nostru și interesul este, în primul rând, al nostru. Și atunci trebuie să încercăm să facem noi tot ce ține de noi, să fim, cum s-ar spune, jucători activi. Trebuie să abordăm toate oportunitățile. Și, apropo de pregătirea în străinătate, eu consider că, chiar dacă ai toate oportunitățile în România și chiar dacă te dezvolți armonios în România, eu cred că o pregătire în străinătate este recomandabilă și binevenită. De ce?

15:54 dr. Șerban Comșa: Pentru că trebuie să recunoaștem faptul că medicina în Occident, adică în țările vestice, este mult mai dezvoltată decât la noi. Și asta, bineînțeles, nu este niciun secret. Este pentru că s-au investit bani. Medicina costă. Nu poți să faci medicină ieftină. Deci, pentru a dezvolta un sistem, trebuie să investești bani. Și, bineînțeles, în țările vestice s-au investit mai mulți bani și, din acest motiv, ei au evoluat ceva mai bine decât noi.

16:27 dr. Șerban Comșa: Bineînțeles că pot să spun că lucrurile evoluează destul de bine și la noi, în sensul că există o tendință accelerată de a ne alinia la ceea ce se întâmplă în Vest. Și aici lucrurile țin, să știți, și de fiecare dintre noi, și de cei care ne conduc la nivel de secție, la nivel de spital; oamenii facem sistemul, până la urmă, și trebuie ca fiecare din noi să-și aducă aportul.

17:02 dr. Șerban Comșa: Și, apropo de pregătire, este foarte bine să mergi între decelență, să mergi în clinici de unde consideri că poți să înveți ceva anume. Pentru că lucrurile astea, cu siguranță, îți vor fi de folos în momentul în care vei reveni în țară și vei trata pacienții de aici. Deci este fiecare distanță aceste stagii de pregătire în străinătate, chiar dacă la noi în țară lucrurile sunt ok și chiar dacă în perioada rezidențiatului beneficiezi de o pregătire corespunzătoare.

17:39 dr. Cătălina Voinea: Deci, practic, tu ne zici că chiar și la noi în țară, pe perioada rezidențiatului, ești lăsat să operezi.

17:39 dr. Șerban Comșa: Eu, personal, am avut, da, posibilitatea, după cum spuneam, să operezi. Dar, sigur că da, depinde; nu pot să spun că pe o secție este la fel ca pe altă secție sau că un coordonator este la fel ca un alt coordonator. Însă, nu știu, cred că ține și de tine ca persoană să demonstrezi că vrei să faci, să demonstrezi că ești capabil, că ești sigur pe tine. Cred că e important să ne dorim noi, în primul rând, să facem ceva și cred că, până la urmă, lucrul acela se va întâmpla.

Ce fel de personalitate se potrivește în această specialitate? 18:27

18:28 dr. Cătălina Voinea: Ce fel de personalitate crezi că se potrivește?

18:31 dr. Șerban Comșa: Chiar am studiat personalitățile, adică tipurile fundamentale de personalitate, însă nu pot spune că am găsit o personalitate care să dețină toate calitățile necesare. Însă am extras câteva calități din aceste tipuri fundamentale și, dacă îmi permiți, o să le enumăr. De exemplu, e nevoie de persoane puternice, independente, ambițioase în chirurgia vasculară, dar și de persoane creative, perfecționiste sau empatice.

19:04 dr. Șerban Comșa: Nu în ultimul rând, persoane diplomate, amabile și flexibile. Și, bineînțeles, să fie persoane sociabile și optimiste. Trebuie să ai foarte mult optimism în chirurgia vasculară, pentru că de multe ori faci față unor mari provocări și de multe ori evoluția cazurilor nu este neapărat influențată numai de ceea ce faci tu, ci și de statusul pacientului. Și atunci, bineînțeles, trebuie să privești cu optimism înainte și să faci tot ce stă în putință.

Program de lucru și gărzi 19:37

19:39 dr. Cătălina Voinea: Ce ne poți spune despre programul de lucru și despre gărzi?

19:43 dr. Șerban Comșa: Programul de lucru, după cum spuneam și mai devreme, este destul de încărcat. Dincolo de programul de zi pe care l-am descris, bineînțeles că trebuie să te implici și în gărzi. De regulă, rezidenții fac în jur de 4–6 gărzi pe lună, cel puțin pe secția unde am lucrat eu. Și pot să spun că gărzile sunt din ce în ce mai solicitante și ăsta e un lucru bun. De ce? Pentru că asta demonstrează că a crescut adresabilitatea și accesibilitatea.

20:16 dr. Șerban Comșa: Deci de la an la an constatăm că avem de-a face cu tot mai multe urgențe, cu tot mai multe cazuri, și de aceea spun că nu e neapărat un lucru rău acesta, ci demonstrează faptul că lumea începe să recunoască semnele care indică necesitatea trimiterii într-un serviciu de urgență, și lucrul ăsta, bineînțeles, este foarte benefic pentru pacienți. Chirurgia vasculară este, dacă nu chirurgia minutelor, chirurgia orelor. Adică anumite probleme trebuie rezolvate în ore. Dacă pacientul nu se prezintă la timp, riscul este major. De exemplu, dacă vorbim despre ischemia acută de membru inferior, pacientul trebuie să se prezinte după...

21:18 dr. Șerban Comșa: În prezent, aceste aspecte au mai fost modulate: atât timpul este atât de important, cât statusul funcțional al membrului afectat. Însă totuși vorbim despre ore. Deci, cu cât se prezintă pacientul mai repede, cu atât este mai bine. Și atunci, evident, este important să avem o adresabilitate și o accesibilitate la niveluri corespunzătoare.

21:18 dr. Cătălina Voinea: Că ai tot menționat despre urgențe.

Tipuri de urgențe în chirurgia vasculară 21:45

21:46 dr. Cătălina Voinea: Ce urgențe, cele mai frecvente urgențe pe care le întâlnim, care sunt?

21:50 dr. Șerban Comșa: Cele mai frecvente urgențe cu care ne întâlnim în gărzi, în chirurgia vasculară, sunt urgențe din sfera arterială și urgențe din sfera venoasă. Voi începe cu cele din sfera arterială. Ischemia acută de membru inferior, despre care tocmai am pomenit, reprezintă un eveniment acut, un eveniment care presupune închiderea fluxului arterial la nivelul membrului inferior sau al membrului superior, depinde despre ce zonă vorbim, în mod acut, și, bineînțeles, neexistând o precondiționare la această ischemie, mai ales la pacienții cu fibrilație atrială, care suferă o embolie de la nivelul atriului stâng către periferie,

22:38 dr. Șerban Comșa: evenimentul este ca un fulger, să spunem, pe cerul senin. Durerea este intensă, pacientul se prezintă destul de repede la medic și trebuie să-i repermeabilizezi axul arterial în cel mai scurt timp. Apoi, ischemia critică de membru. Este vorba de o ischemie de fond cronică, care se agravează, hai să spunem, oarecum se acutizează. Pacientul nu trebuie neapărat operat în regim acut, adică în ore, dar cu siguranță trebuie să revascularizezi membrul inferior afectat, pentru că în decurs de zile, uneori poate chiar săptămâni, pacientul poate să piardă membrul.

23:26 dr. Șerban Comșa: Apoi, în sfera venoasă, tromboza venoasă profundă. Nu toate cazurile beneficiază de un tratament intervențional sau chirurgical. Dimpotrivă, majoritatea se tratează prin tratament medicamentos. Este vorba de tratamentul anticoagulant. Însă este nevoie de internare, mai ales în cazul în care avem de-a face cu trombozele venoase profunde înalte, dincolo de ligamentul inghinal. Apoi, tromboflebita, adică tromboza și inflamația venelor din sistemul venos superficial. Determină pacientul să se prezinte în serviciul de urgență, însă nu necesită neapărat internare.

24:06 dr. Șerban Comșa: Totuși, necesită un management de specialitate, instituirea unui tratament anticoagulant. Deci, sigur, e important ca pacientul să se prezinte pentru a beneficia de toate aceste recomandări, hai să-i spunem. Însă cea mai redutabilă urgență, nu foarte frecventă însă, este anevrismul de aortă abdominală rupt. Este o mare dramă a cavității abdominale și este amenințătoare de viață. Chiar în cazul intervenției în regim de urgență, mortalitatea este foarte înaltă și, bineînțeles, solicitarea echipei chirurgicale este foarte mare.

24:48 dr. Șerban Comșa: Însă, hai să spunem, partea bună e că aceste cazuri nu sunt foarte frecvente și noi facem tot ce ne stă în putință pentru a sensibiliza, dacă se poate spune, publicul, pacienții, pentru a beneficia de screening de specialitate, pentru a documenta aceste anevrisme înainte ca acestea să se rupă, pentru că un tratament în regim programat, și nu în regim acut, când anevrismul este rupt, crește semnificativ supraviețuirea. Deci sunt multiple provocări în gărzile de chirurgie vasculară, este mult de lucru.

25:35 dr. Șerban Comșa: De obicei, operezi cam un pacient pe gardă, cel puțin un pacient pe gardă; în alți ani erau zile de gardă întregi în care nu operai nimic. Asta demonstrează faptul că a crescut, după cum spuneam, adresabilitatea, dar și accesibilitatea.

Spor 25:56

25:56 dr. Cătălina Voinea: Fiind o specialitate atât de solicitantă din punct de vedere al programului, ce ne poți spune despre spor?

26:02 dr. Șerban Comșa: Sporul de secție în chirurgia vasculară este de 15%, însă partea bună este că există un spor de 50% în blocul operator. Desigur, acest spor este aplicabil în spitalul în care lucrez eu, însă nu pot să garantez că se aplică în toate spitalele. Deci rezidenții trebuie să se intereseze despre acest aspect.

Boli frecvente 26:25

26:25 dr. Cătălina Voinea: Ok. Am vorbit despre cele mai frecvente urgențe, dar acum aș vrea să facem o paralelă cu cele pe care le întâlnim la zi. Cele mai frecvente boli și intervenții cu care te întâlnești.

26:25 dr. Șerban Comșa: Cele mai frecvente boli, dacă analizăm populația generală, sunt bolile venoase. Și aici mă refer în speță la insuficiența venoasă cronică, cu vene varicoase, ulcere varicoase. Apoi, bineînțeles, mai puțin frecvente, trombozele venoase profunde, tromboflebitele, despre care am vorbit la urgențe. Și apoi bolile arteriale.

26:59 dr. Șerban Comșa: Ischemia acută de membru, asta ca patologie acută, și apoi boala arterială periferică. Boala arterială periferică în populația generală este prezentă la aproximativ 15% dintre oameni. Deci, repet, în populația generală. Însă este în creștere în toate țările europene, datorită stilului de viață. Și din acest motiv, un screening în acest sens cred că este foarte binevenit.

27:29 dr. Șerban Comșa: Se tratează foarte mult boala arterială periferică, și aici aș include și boala carotidiană, pentru că și arterele carotide suferă cumva în paralel cu vasele de la nivelul membrului inferior, arterele, mai precis, de la nivelul membrului inferior, însă nu este scutit nici membrul superior. Mai ales la pacienții fumători am văzut patologie vasculară arterială la nivel de membru superior destul de importantă. Și, bineînțeles, boala anevrismală, despre care am și discutat, însă vorbim despre anevrismele de aortă abdominală nerupte sau anevrismele arteriale cu alte localizări, foarte frecvente anevrismele de arteră poplitee. Și, bineînțeles, toate aceste patologii beneficiază de un tratament chirurgical, dacă vorbim, de exemplu, despre boala arterială periferică.

28:27 dr. Șerban Comșa: În cazul pacienților cu această suferință, se impune revascularizarea chirurgicală, care poate fi realizată în mod deschis sau endovascular. Chirurgia endovasculară a câștigat tot mai mult teren în ultimii ani. În țările vest-europene, chirurgia endovasculară a pătruns de multă vreme, însă la noi chirurgia aceasta endovasculară se dezvoltă ceva mai timid. Totuși, Timișoara, pot spune, se prezintă foarte bine.

29:03 dr. Șerban Comșa: Noi avem un angiograf foarte bun, la care avem acces și cu care pot fi tratate aceste patologii arteriale despre care am vorbit. Acest lucru cred că contează foarte mult. Ar fi bine însă să existe un trend la nivel național pentru dezvoltarea acestei chirurgii endovasculare, astfel încât pacienții de pe întreg teritoriul țării să beneficieze de această variantă de terapie. Sigur că da, chirurgia deschisă ne oferă multe posibilități, însă de multe ori ești limitat, mai ales când vine vorba de vasele gambiere, care sunt de talie redusă.

29:50 dr. Șerban Comșa: Revascularizarea este destul de dificilă pe cale deschisă la acest nivel, însă prin terapie endovasculară, prin dilatare cu balon, poți să repermeabilizezi vase de talie mai mică și să aduci un beneficiu pacientului respectiv. Însă, în partea aceasta de boală arterială periferică, este bine ca viitorii medici rezidenți să știe că, dincolo de revascularizarea chirurgicală, de multe ori se impun amputații.

30:20 dr. Șerban Comșa: Amputații de coapsă, de gambă, amputații transmetatarsiene sau necrectomii sau evacuări de abcese. Deci nu este atât de glorioasă chirurgia vasculară precum îi spune numele, însă, sigur că da, există situații în care există o soluție de revascularizare și o aplici, dar sunt și situații în care soluția de revascularizare aplicată nu salvează în totalitate membrul și atunci ești nevoit să practici o amputație, dar o amputație mai joasă, de deget sau transmetatarsiană, sau, în cazul în care nu ai soluție de revascularizare, atunci ești nevoit să realizezi o amputație mai înaltă, gen amputația de coapsă.

31:10 dr. Șerban Comșa: Pe lângă ceea ce am menționat, mai există tratamentul complex al plăgilor, mai ales la pacienții cu ischemie și la pacienții cu ischemie revascularizați, în speță, și aici aș pomeni terapia cu presiune negativă. Este foarte benefică pentru pregătirea plăgilor pentru închidere prin diverse mijloace. Apoi, în cadrul ischemiei acute de membru, se practică trombembolectomia cu sonda Fogarty. Este o intervenție de chirurgie deschisă, însă o altă variantă aplicabilă în prezent este tromboliza pe cateter montat intraarterial, urmată sau nu de un tratament endovascular. Și aici vorbim despre dilatare cu balon, montare de stent.

31:58 dr. Șerban Comșa: Deci observăm cum chirurgia endovasculară oferă oportunități suplimentare de tratament. Apoi, în cazul anevrismelor arteriale, rupte sau nerupte, avem posibilitatea să efectuăm cura chirurgicală deschisă a anevrismului sau un tratament endovascular cu un stent acoperit sau stent graft. Bineînțeles că este preferabil să poți să tratezi endovascular anevrismul arterial, mai ales anevrismul de aortă, însă ține foarte mult de anatomia vasului respectiv.

32:31 dr. Șerban Comșa: În cazul trombozei venoase profunde, vorbim despre un tratament conservator, în speță, după cum spuneam, tratamentul anticoagulant. Însă, în anumite cazuri selectate, poți aplica tromboliza pe cateter montat intravenos și un tratament endovascular ulterior, cum ar fi, de exemplu, montarea unui stent, dacă există o zonă de stenoză, deci de îngustare a axului venos. Nu în ultimul rând, aș menționa abordul vascular, care este tot parte din chirurgia vasculară, și aici vorbesc despre montarea de catetere pentru hemodializă, sau montarea camerelor implantabile pentru chimioterapie, sau instituirea fistulelor arteriovenoase, tot pentru hemodializă. Deci și aceste intervenții fac parte tot din spectrul chirurgiei vasculare.

Un caz interesant 33:20

33:20 dr. Cătălina Voinea: Wow! Povestește-ne un caz interesant.

33:20 dr. Șerban Comșa: Îmi amintesc un caz interesant cu care am avut de-a face într-o gardă. Era vorba de un pacient de sex masculin, aflat în a cincea decadă de viață. Pacientul prezentase episoade repetate de ischemie acută la nivelul membrului inferior. Pentru același diagnostic s-a prezentat și în urgență, în momentul când eram de gardă. Am practicat trombectomia axului arterial al membrului inferior și am extras un material cu aspect mixomatos, gelatinos. Bineînțeles că noi ne așteptam să întâlnim un material trombotic.

33:59 dr. Șerban Comșa: Descoperirea unui astfel de material ne-a determinat să trimitem piesa la un examen histopatologic și, sincer, mă așteptam să fie un mixom atrial. Însă surpriza a fost că am avut de-a face cu un țesut tumoral care migrase prin sistemul arterial, însă nu știam de unde plecase, care era punctul de plecare.

34:21 dr. Șerban Comșa: S-a practicat un CT de torace, care, în mod surprinzător, a pus în evidență un neoplasm pulmonar care invada venele pulmonare. Iar materialul tumoral pe care noi îl extrăsesem, de fapt, provenea dintr-o extensie tumorală flotantă la nivelul venelor pulmonare. Deci din venele pulmonare a pătruns în atriul stâng, ventriculul stâng și, de-a lungul aortei, a ajuns până în artera femurală.

34:21 dr. Cătălina Voinea: Incredibil.

34:21 dr. Șerban Comșa: Da.

34:21 dr. Cătălina Voinea: Wow. Incredibil așa ceva.

34:21 dr. Șerban Comșa: Da, a fost și pentru noi o mare surpriză.

Provocări 35:03

35:03 dr. Cătălina Voinea: Spune-ne ceva despre provocările cu care te-ai întâlnit în această specialitate.

35:03 dr. Șerban Comșa: Sunt multe provocări în chirurgia vasculară. Având în vedere complexitatea cazurilor, de multe ori evoluția acestora este imprevizibilă. Și, după cum spuneam, cu toate că depui tot efortul și faci tot ce stă în putință din punct de vedere profesional, de multe ori evoluția nu este neapărat favorabilă. Și, bineînțeles, aceste cazuri cumva îți iau din energie. Energia vine înapoi prin cazurile rezolvate, cazurile care pleacă cu bine acasă. Însă chirurgia vasculară este o specialitate cu multe cazuri delicate, complexe, care te solicită foarte mult.

36:00 dr. Șerban Comșa: Sunt multe situații particulare care te obligă să adaptezi terapia din mers. Sunt situații în care trebuie să formezi ad-hoc o echipă multidisciplinară, cu ajutorul căreia să manageriezi cazul. Vorbim de multe ori despre pacienți vârstnici, pacienți cu comorbidități. Și atunci, de exemplu, tu pornești de la o ischemie acută dar poți să ajungi la o ischemie acută de membru, dar poți să ajungi la o insuficiență renală acută, determinată de sindromul acesta de ischemie-reperfuzie, pot să apară probleme cardiologice. De aceea, trebuie să ții legătura foarte strâns cu medicul cardiolog, în calitate de chirurg vascular, pentru că aproape toți pacienții necesită și management cardiologic, nu numai management de chirurgie vasculară.

Supraspecializări 37:00

36:59 dr. Cătălina Voinea: Aș vrea să ne spui un pic despre ce supraspecializări poți face pe această, oricum, specializare destul de grea.

36:59 dr. Șerban Comșa: Pe parcursul celor cinci ani de rezidențiat, ai posibilitatea să înveți foarte multe lucruri. Cu toate acestea, în nomenclatorul de supraspecializări și competențe medicale prezent la nivel național figurează patru supraspecializări, și aici aș menționa flebologia, ecografia vasculară, limfologia și microchirurgia vasculară. Voi spune câteva cuvinte despre fiecare, de exemplu în cadrul flebologiei.

37:41 dr. Șerban Comșa: Nu pot să spun că tratament chirurgical în cazul venelor varicoase faci foarte mult în cadrul rezidențiatului, însă este foarte posibil ca anumite terapii, de genul laserterapiei sau crioterapiei sau tratamentului endovascular venos, să nu le întâlnești atât de frecvent sau poate să nu le întâlnești deloc în cadrul rezidențiatului. Și atunci, sigur că da, poți să vorbești despre o supraspecializare în aceste situații. Apoi, în cazul ecografiei vasculare. Există un stagiu de ecografie vasculară în pregătirea în rezidenția din cadrul specialității chirurgie vasculară.

38:20 dr. Șerban Comșa: Însă, spre exemplu, în ceea ce mă privește, eu nu am obținut competență în acest sens. Deci, chiar dacă stagiul a fost efectuat, chiar dacă ești nevoit să folosești ecograful în examinările pe care le realizezi, totuși nu obții această competență și atunci ești nevoit să abordezi un curs de ecografie vasculară și să dai un examen de competență pentru a putea efectua investigații de ecografie vasculară. În ceea ce privește limfologia, probabil că ai spus că n-am vorbit mult despre vasele limfatice.

38:58 dr. Șerban Comșa: Nu se efectuează foarte frecvent și în foarte multe centre tratament chirurgical în sfera asta a limfologiei. Este mai mult vorba despre un tratament conservator, despre o contenție, despre un masaj specific și așa mai departe, mai ales dacă vorbim despre membrul inferior. Dar, desigur, printr-o supraspecializare în acest domeniu, ai posibilitatea să efectuezi și intervenții chirurgicale. Există anumite tehnici de tratament în sfera aceasta limfologică, însă, având în vedere că acest tip de terapie este destul de restrâns și destul de rar întâlnit, e clar că supraspecializarea este binevenită.

39:54 dr. Șerban Comșa: Microchirurgia vasculară este binevenită, în sensul că de multe ori ai de-a face cu vase de talie foarte mică la nivel gambier. De exemplu, când efectuezi un bypass, un bypass, de exemplu, femuro-tibial posterior sau femuro-tibial anterior sau femuro-peronier, ai de-a face cu vase gambiere de ordinul milimetrilor, 3–4 milimetri diametru. Și, bineînțeles, este important să-ți dezvolți abilitatea de a efectua o anastomoză pe un astfel de vas. Și, sigur, dacă beneficiezi de cursuri de pregătire în microchirurgia vasculară, cu siguranță acestea îți vor facilita activitatea în cadrul blocului operator.

Materiale de studiu la început de drum 40:50

40:44 dr. Cătălina Voinea: Pentru cei care sunt interesați și mai ales pentru rezidenții care sunt cei mai entuziasmați la început, în primul an, cam ce materiale de studiu consideri utile la început de drum?

40:57 dr. Șerban Comșa: Am selectat pentru studenți, pentru rezidenți, deci pentru cei care sunt la început de drum, o carte care, cred eu, le oferă acel bagaj de cunoștințe necesar la început de drum; se numește Vascular and Endovascular Surgery at a Glance. Este redactată de Morgan McMonagle și Matthew Stephenson. Deci o carte de aproximativ 160 de pagini, care conține foarte multe informații utile pentru rezidentul de anul întâi sau chiar pentru studentul de an terminal.

41:40 dr. Șerban Comșa: Însă de aici plecăm. Deci ăsta este punctul de plecare. Și aș menționa două nume foarte importante în chirurgia vasculară, și anume Rutherford și Haimovici. Ei, am putea spune, sunt părinții chirurgiei vasculare moderne și, bineînțeles, fiecare dintre ei a editat câte o carte, cărți care, de altfel, apar în noi și noi ediții. De exemplu, chirurgia vasculară a lui Rutherford a ajuns la a 10-a ediție și, bineînțeles, acestea sunt cărți cu volum mare. Deci vorbim despre mii de pagini.

42:22 dr. Șerban Comșa: Evident că ele trebuie considerate surse de informare, dar nu neapărat poți să ai pretenția să înveți din ele anumite subiecte. Sigur că da, le consulți, dar trebuie să consulți anumite aspecte, pentru că aceste mii de pagini le poți parcurge pe perioada rezidențiatului, cu siguranță. Însă nu ai posibilitatea, într-un timp scurt, să parcurgi atâta informație. Și de aceea am pornit cu acel Vascular Surgery at a Glance, tocmai pentru a le veni în ajutor, pentru că în momentul când vezi mii de pagini, parcă îți piere pofta de a mai citi.

43:06 dr. Șerban Comșa: Și cred că e bine să aibă un punct de plecare, un volum ceva mai redus de informație, dar care să-i ajute să dezvolte apoi informațiile dobândite.

43:06 dr. Cătălina Voinea: Bun, te-am auzit vorbind despre cât de multe putem să facem în această specialitate, despre multitudinea de intervenții, și înțelegem cât de solicitantă e.

Timp pentru viața personală? 43:33

43:30 dr. Cătălina Voinea: Ar fi cazul să te întreb și dacă există timp și de viață personală sau, practic, te căsătorești cu spitalul.

43:30 dr. Șerban Comșa: Eu pot să spun că există viață personală și vă dau propriul exemplu. Soția mea este chirurg vascular. și ea.

43:30 dr. Cătălina Voinea: Wow!

43:30 dr. Șerban Comșa: Deci suntem în familie, cum s-ar spune. Bineînțeles, asta nu înseamnă că nu ai posibilitatea să trăiești și viața personală în afara spitalului. Există timp și pentru viață personală. Cred că este foarte important cum îți organizezi activitatea.

44:12 dr. Șerban Comșa: Este foarte important să ai abilitatea de a menține un echilibru între a-ți face datoria și a-ți doza totuși efortul depus. Eu totuși sunt pentru a da cât mai multă energie în cadrul rezidențiatului, pentru a, cum să zic, petrece cât mai mult timp în procesul acesta de învățare, pentru că, până la urmă, rezidențiatul este acea perioadă de acumulare foarte importantă pentru tine ca viitor medic specialist. Și atunci este, cred, important să investești cât mai mult, cât stă în putință, în această pregătire, în această educație chirurgicală.

44:55 dr. Cătălina Voinea: Câteodată am impresia că pun întrebări de zici că sunt la recrutare de angajați aici, dar, de fapt, întrebările noastre sunt făcute strict pentru cei care vor și o altă perspectivă.

Managementul cazurilor dificile 45:15

45:09 dr. Cătălina Voinea: Și de aceea vrem să te întrebăm pe tine, ca, practic, să te și cunoaștem mai bine: cum manageriezi tu cazurile dificile, dacă ai o tehnică anume sau ce implică?

45:22 dr. Șerban Comșa: Este foarte important să subliniem faptul că în chirurgia vasculară ai de multe ori de-a face cu cazuri dificile. Dincolo de partea chirurgicală, pe care o manageriezi, hai să spunem, cu succes, fiind zona ta de specialitate, spuneam că pacienții chirurgiei vasculare sunt de regulă pacienți cu comorbidități, de multe ori pacienți vârstnici; de aceea trebuie să ai o abordare holistică a pacientului, și acest lucru nu este foarte, foarte facil. Deci tu trebuie să manageriezi și alte probleme ale pacientului, având pacientul internat pe secția de chirurgie vasculară.

46:04 dr. Șerban Comșa: Și de aceea pomeneam mai devreme de acele echipe multidisciplinare. Bineînțeles, a nu se înțelege că echipa se formează de la sine. Nu, tu ești, de fapt, creatorul echipei; este o echipă virtuală, dacă vreți, în sensul că tu stabilești o legătură cu cardiologul, cu medicul anestezist, cu diabetologul, pentru că de multe ori pacienții cu boală arterială periferică sunt pacienți diabetici, cu pneumologul, de multe ori, pentru că avem foarte mulți pacienți fumători. Deci ai nevoie de suport din partea celorlalte specialități.

46:43 dr. Șerban Comșa: Și, bineînțeles, tu ești, dacă vreți, dirijorul acestei orchestre. În sensul bun al cuvântului, trebuie să te folosești de toate aceste relații cu colegii din celelalte specialități pentru a duce la bun sfârșit cazul, pentru a rezolva cazul, pentru că, până la urmă, pacientul nu reprezintă doar o parte chirurgicală, iar restul este ceva care nu ne interesează. Noi trebuie să rezolvăm toate problemele pacienților; mai ales dacă sunt probleme acute în alte organe și sisteme, noi trebuie să le manageriem și pe acestea, pentru a putea, bineînțeles, în cele din urmă, externa pacientul în condiții de siguranță.

46:43 dr. Cătălina Voinea: Ce posibilități de practică sau de stagii există în străinătate?

47:44 dr. Șerban Comșa: Înainte de a vorbi despre aceste posibilități, aș vrea să pomenesc două instituții, și anume Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști, care, din 2004, are și o secțiune, un board de chirurgie vasculară. Prin intermediul acestei societăți, dacă pot spune așa, poți să obții atestatul de fellow la Board-ul European de Chirurgie Vasculară, care, bineînțeles, îți oferă oportunitatea să lucrezi în diverse clinici din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, aș menționa Societatea Europeană de Chirurgie Vasculară, care are, hai să spunem, un corespondent în România, Societatea Română de Chirurgie Vasculară, care este în legătură cu Societatea Europeană. Prin intermediul celor două societăți, medicii rezidenți au posibilitatea de a aborda diverse cursuri, diverse stagii de pregătire.

48:51 dr. Șerban Comșa: Deci sunt multe posibilități de educație medicală continuă prin intermediul acestor societăți și de aceea recomand medicilor rezidenți să fie parte, să devină parte din aceste societăți, tocmai pentru a beneficia de aceste oportunități de dezvoltare. Pe lângă aceste oportunități însă, cred că fiecare rezident poate, pe cont propriu, să încerce să obțină o bursă într-o anumită clinică de chirurgie vasculară. Sunt multe clinici care postează acele burse pe site-ul instituțional și atunci, bineînțeles, fiecare poate să aleagă acea bursă care consideră el că îi este favorabilă; probabil că își dorește o anumită pregătire, adică pe un anumit subdomeniu din chirurgia vasculară, și atunci, în funcție de opțiuni, bineînțeles că poate să selecteze varianta dorită.

49:56 dr. Șerban Comșa: Deci oportunitățile sunt multiple. Eu, de aia, am pomenit doar cele două instituții, UEMS, deci Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști, și Societatea Europeană de Chirurgie Vasculară, care, hai să spunem, sunt reperele în chirurgia vasculară europeană. Însă oportunitățile sunt infinite. Cred că poți, în orice țară, să găsești multiple variante pentru a efectua un stagiu, pentru, poate chiar, o bursă de cercetare. Depinde ce-ți dorești.

Atestate 50:32

50:32 dr. Cătălina Voinea: Despre atestate ce ne poți spune?

50:36 dr. Șerban Comșa: Pomenisem mai devreme de Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști; deci, după cum spuneam, ei oferă acest statut de fellow. Deci acesta este, de fapt, atestatul european pentru specialiștii de chirurgie vasculară. Bineînțeles, trebuie mai întâi să devii medic specialist în țara unde îți efectuezi pregătirea în rezidențiat, după care poți să susții acest examen la Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști pentru a obține acest statut de fellow, deci atestatul de chirurg vascular la nivel european.

Centre de pregătire 51:15

51:11 dr. Cătălina Voinea: Revenind la țara noastră, ce lucruri bune cunoști despre alte centre de pregătire?

51:17 dr. Șerban Comșa: Din păcate, nu sunt foarte informat în ceea ce privește celelalte centre de pregătire, însă aș sublinia faptul că Timișoara este în topul centrelor de pregătire în rezidențiatul de chirurgie vasculară, iar atuurile, după cum spuneam, sunt, în primul rând, faptul că există o secție de chirurgie vasculară foarte bine organizată, o secție de chirurgie vasculară la nivelul căreia ai posibilitatea să efectuezi multiple intervenții chirurgicale. Vorbim atât despre chirurgia deschisă, cât și, după cum spuneam, despre chirurgia endovasculară, care este atât de frecvent uzitată în Uniunea Europeană și care a căpătat un avânt extraordinar la Timișoara în ultimii ani.

51:17 dr. Cătălina Voinea: Am înțeles.

Satisfacții 52:18

52:19 dr. Cătălina Voinea: Din experiența ta, care este pentru tine cea mai mare satisfacție în această specialitate?

52:27 dr. Șerban Comșa: Ai o mare satisfacție mai ales atunci când rezolvi un caz complex, un caz care presupune multiple intervenții, reintervenții, complicații, spitalizare prelungită. Au fost cazuri pe care le-am manageriat pe o perioadă de săptămâni, dacă nu chiar luni. Și, bineînțeles, în momentul în care vezi cazul rezolvat după un efort susținut din partea ta și a echipei cu care lucrezi, evident că satisfacția este mare. Este cu atât mai mare cu cât efortul depus a fost mai mare.

Minusuri 53:10

53:09 dr. Cătălina Voinea: Spune-ne ceva și despre minusurile pe care le-ai întâlnit până acum. Ce îi lipsește acestei specialități?

53:17 dr. Șerban Comșa: Nu știu dacă îi lipsește ceva, dar pot spune ca minus faptul că este o specialitate consumatoare de energie și timp. Pentru unii poate că este minus. Pentru mine nu este neapărat un minus. De ce? Pentru că întotdeauna primești ceva în schimb. Energia pe care o investești, timpul pe care îl investești îți dau, până la urmă, o satisfacție, mai ales atunci când rezolvi un caz. Când vezi că ai reușit să faci bine unui om, ai reușit să-l pui pe picioare, cum se spune.

53:50 dr. Șerban Comșa: Și în chirurgia vasculară, acest aspect sau această exprimare este atât la propriu, cât și la figurat. Deci noi încercăm să punem pacienții pe picioare, mai ales pacienții cu boli arteriale periferice, care sunt de multe ori în iminența amputației. Faptul că reușești să-i revascularizezi, să dai viață piciorului ischemic, asta este ceva extraordinar.

54:22 dr. Șerban Comșa: Un alt minus pe care l-aș menționa, și despre care, de altfel, am mai vorbit, este faptul că reușita nu e dependentă numai de calitatea managementului medical și chirurgical, ci și de statusul vascular al pacientului. De multe ori avem de-a face cu pacienți care s-au neglijat, care au fumat, care nu au controlat corespunzător diabetul sau hipercolesterolemia, pacienți hipertensivi, pacienți cu insuficiență renală cronică.

54:51 dr. Șerban Comșa: Pacienții cu multiple comorbidități în sfera vasculară de obicei au un pat vascular deosebit de precar. Și atunci, chiar dacă tu depui un efort pentru a revasculariza, fie pe cale deschisă, fie pe cale endovasculară, de multe ori rezultatul nu este cel pe care îl aștepți. De multe ori constați că tratamentul de revascularizare nu a avut efect, în sensul că, de exemplu, dacă efectuezi un bypass, este posibil ca acesta să se trombozeze, sau, dacă dilați o leziune prin intermediul balonului, e posibil ca această leziune să reapară, în sensul că vasul se închide la loc, și atunci, evident, rezultatul nu va fi cel pe care îl aștepți.

55:40 dr. Șerban Comșa: Însă, foarte important, fac o paranteză: ca pacienții să fie cooperanți. Este foarte important ca ei să respecte toate recomandările, pentru că totul se face prin colaborarea medic–pacient. Nu poți tu să revascularizezi și pacientul să continue să fumeze, de exemplu, pentru că bypass-ul respectiv se va înfunda în foarte scurt timp. Deci pacientul trebuie să fie cooperant, trebuie să înțeleagă că numai prin cooperare putem să ajungem la un rezultat. Și nu întotdeauna beneficiezi de cooperarea pacientului. Și evident că este frustrant să vezi că, în ciuda eforturilor, până la urmă pacientul poate să ajungă, de exemplu, la o amputație, când este vorba de o boală arterială periferică semnificativă.

Sfaturi pentru medicii rezidenți interesați de această specialitate 56:36

56:30 dr. Cătălina Voinea: Nu am mai avea o singură întrebare pentru tine, și anume: ce sfaturi ai tu pentru viitorii medici rezidenți?

56:38 dr. Șerban Comșa: În primul rând, să participe la stagii în clinica de chirurgie vasculară în care intenționează să lucreze, astfel încât să aleagă atât specialitatea, cât și clinica în totală cunoștință de cauză. Este acea precondiționare despre care am pomenit mai devreme. În al doilea rând, să fie dispuși să investească cât mai multă energie în pregătirea din cadrul rezidențiatului. Și, bineînțeles, nu în ultimul rând, să ia în considerare efectuarea unui stagiu în străinătate. Cred că sunt cele mai importante trei sfaturi pentru viitorii rezidenți de chirurgie vasculară.

57:15 dr. Cătălina Voinea: Super. Păi, fiindcă am ajuns la final, vreau să-ți mulțumesc în numele întregii echipe că ne-ai acceptat invitația și pentru disponibilitatea de care ai dat dovadă. Și că ți-ai luat un pic din timpul tău ca să aduci puțină valoare comunității noastre, și sunt convinsă că mulți din cei care ne vor asculta vor avea de învățat de la tine și poate chiar o să-și aleagă această specialitate datorită informațiilor pe care le-ai dat tu aici.

57:45 dr. Șerban Comșa: Plăcerea a fost de partea mea și aș vrea să le transmit celor care vor urmări acest material că au posibilitatea să mă contacteze și via Facebook, de exemplu, dacă doresc anumite informații suplimentare, dacă doresc o anumită formă de consiliere în alegerea specialităților, stau cu mare drag la dispoziție.

57:45 dr. Cătălina Voinea: Minunat! O să îți lăsăm linkul către Facebook în descrierea videoului, și cei care sunt interesați să te contacteze.

57:45 dr. Șerban Comșa: Mulțumesc!

57:45 dr. Cătălina Voinea: Super atunci! Mulțumim și noi și îți urăm o zi plăcută!

57:45 dr. Șerban Comșa: Numai bine! Numai bine! La revedere! La revedere!