00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare și bine ai venit la un nou episod din podcastul Grile-Rezidentiat.ro, podcastul celor care vor să-și aleagă specialitatea potrivită. Episodul de astăzi este despre o specialitate mai puțin cunoscută în România, și anume medicina sportivă. Discutăm astăzi cu un medic extrem de pasionat de acest domeniu, un medic care s-a bucurat enorm atunci când i-am lansat invitația, tocmai pentru că simte lipsa medicilor pe această specialitate și își dorește ca mai mulți viitori absolvenți de medicină să cunoască tot ce se poate despre această ramură medicală.
00:36 dr. Cătălina Voinea: Pe această cale vreau să vă reamintesc că mai avem un episod despre medicina sportivă, pe care îl găsiți în lista episoadelor de podcast de pe YouTube. Acestea fiind spuse, o avem alături de noi pe dr. Alina Maria Smaranda. Să-i dăm drumul! Salutare, Smaranda!
Introducere dr. Alina-Maria Smaranda 00:51
00:53 dr. Cătălina Voinea: Bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat! Vreau să-ți mulțumesc că ai bătut drumul și că ai venit până aici ca să ne mai spui câte un pic de... Noi, să zicem, că am făcut un episod, primul episod din seria specialităților, pe medicină sportivă, acum ceva timp și sunt chiar curioasă să văd dacă s-a mai schimbat ceva din punct de vedere al rezidenților care intră,
01:15 dr. Cătălina Voinea: s-a mai schimbat ceva în curriculă, pentru că sunt din ce în ce mai mulți oameni care ne urmăresc și ne cer această specialitate, să vadă e ceva ce se poate face mai bine la noi în țară, s-a mai schimbat ceva, s-a descoperit cum să pleci în afară, lucruri de genul, și de aceea mă bucur că ai venit în persoană și sper să auzim cât mai multe lucruri interesante despre medicina sportivă.
01:15 dr. Alina-Maria Smaranda: Bine v-am găsit! Eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație și ne bucurăm foarte mult. Întotdeauna ne dorim să promovăm această specialitate, chiar dacă e așa, ca o Cenușăreasă, dar povestea încă se scrie și mă bucur nespus că suntem astăzi aici să povestim despre medicina sportivă.
De ce a ales medicina? 02:01
02:01 dr. Cătălina Voinea: Dacă ar fi să ne întoarcem un pic în timp și să dăm timpul înapoi până în anul tău de facultate, primul an de facultate, sau să zicem ultimul an de liceu, îți aduci aminte dacă aveai așa o oarecare idee despre ce înseamnă medicina și dacă chiar asta îți doreai să faci? Sau cu totul și cu totul alt vis aveai atunci?
02:22 dr. Alina-Maria Smaranda: Da. Întotdeauna mi-am dorit să fiu medic. A fost o chestie de... sună clișeic. De când eram micuță am zis că vreau să fiu medic. Povestea e legată de o persoană foarte dragă mie, și anume bunica, care a fost, pe lângă părinții mei, cărora le mulțumesc și le datorez totul... Bunica a fost și ea parte din centrul universului meu, și la 5 anișori... E o poveste așa, mai tristă, dar asta a fost trigger-ul, clar.
02:55 dr. Alina-Maria Smaranda: I s-a făcut rău într-o noapte și tot ce am putut eu să fac e să țip cât pot de tare, să trezesc familia. Ulterior am aflat că a fost vorba de un AVC și practic eu am fost cea care i-a salvat viața. Și efectiv ăla a fost momentul în care am zis eu să mă fac doctor, să mă fac pe mamaia bine.
02:55 dr. Cătălina Voinea: Ce drăguț!
02:55 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, și la momentul respectiv, bineînțeles că n-am înțeles eu foarte mult despre ce e vorba, dar niciodată nu am avut altă... știi, să mă fac profesor, să mă fac constructor, să dau la arhitectură, inginer și așa. Adică ăla a fost clar momentul.
03:38 dr. Alina-Maria Smaranda: Am crescut, la liceu am fost pe la noi, la Spitalul Județean din Piatra Neamț. Am mai făcut practică acolo, am văzut cum e. Mi s-a părut foarte frumos. Foarte, foarte frumos. Deși toată lumea spunea că va fi incredibil de greu, neavând pe nimeni medic în familie, adică nu aveam cumva să văd mai îndeaproape, așa, din interior, niște... să-mi spună cineva secrete. Și aia a fost. Am mers așa, nici la altă facultate nu m-am înscris. Adică era totul sau nimic: intru la medicină sau mai stau și tot înainte. Adică asta a fost.
Cum și-a dat seama că este specialitatea potrivită pentru ea 04:16
04:14 dr. Cătălina Voinea: Și cum ai ajuns la medicina sportivă?
04:17 dr. Alina-Maria Smaranda: La mine toate poveștile astea se leagă așa de partea personală. Ți-am zis de bunica; cumva am intrat, era și toată nebunia cu Anatomia lui Grey, Dr. House, așa. Și cumva, știind că ulterior, înțelegând ce înseamnă un AVC, am zis ok, ori neurochirurgie, ori neurologie. Și până prin anul 3 înspre asta m-am concentrat foarte mult. Ulterior mi-am dat seama că partea chirurgicală, deja în anul 3 știam, nu e potrivită pentru mine.
04:49 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu aveam abilitățile necesare, potrivite, încât să pot să fiu cea mai bună pe chestia asta. Și atunci am virat un pic spre oftalmologie, care încă îmi place și normal mi-a rămas la suflet. Și până în anul 6, am zis, toată practica, în afară, în străinătate, cursuri, tot ce am fost, am zis că mă fac oftalmolog.
05:10 dr. Alina-Maria Smaranda: Și în vara din anul 5 spre 6 eram în Mexic, într-un stagiu de practică, și într-o seară de salsa cu colegii rotula mea s-a luxat. Și aia a fost. A fost un moment așa, foarte dramatic pentru mine, urma anul 6, toată lumea știe cât de greu e anul 6 și e o presiune foarte mare. Eu m-am întors din Mexic cu o orteză, nu puteam să mă mișc, mobilitate zero, dureri. Și am început cu reabilitare.
05:42 dr. Alina-Maria Smaranda: Au mers lucrurile binișor, dar nu excelent. Și atunci a trebuit să mă operez. Am trecut prin intervenția chirurgicală și am ajuns din nou la un medic de reabilitare și o kinetoterapeută extraordinare. Adică au fost niște doamne extraordinare și au apărut așa în viața mea, în iarna anului 6. Și procesul de reabilitare e foarte lung după orice intervenție. Adică vorbim de luni de zile și tot stând, făcând, mergând zi de zi la kinetoterapie, la fizioterapie, discutând. Și ele mi-au spus: uite, cred că ție ți s-ar potrivi medicina sportivă.
06:17 dr. Alina-Maria Smaranda: De ce? Și eu am rămas așa, nici nu știam foarte bine. Adică auzisem, aveam cumva așa în cap, dar nu știam despre ce. Și li s-a părut, stând acolo... deja îți dai seama că vorbeam cu pacienții, discutam, învățasem și eu să fac. Adică foarte multe lucruri care mi-au fost utile ulterior le-am învățat practic, am făcut practica pe mine. Și cumva câteodată stăteam și după ședințele mele de fizioterapie, ajutam, adică cumva îmi făceam și un fel de practică acolo. Și am discutat, mi-au povestit ce se întâmplă, ce știau ele, că e și au zis că, nu știu, noi te vedem acolo. Și am zis ok și mi-a rămas, nu eram în continuare cumva oftalmologia, ok.
06:59 dr. Alina-Maria Smaranda: Și spre sfârșitul anului 6 am început să fac research și să caut informații. Într-adevăr, aici la noi nu găseai așa foarte multe informații, nu prea aveai pe cine să întrebi. M-am uitat la foarte multe video-uri pe YouTube, webinarii, am căutat studii. Efectiv m-am uitat la tot ce se întâmplă în America, în Australia, în Marea Britanie și mi s-a părut wow.
07:25 dr. Alina-Maria Smaranda: Deci a fost efectiv un moment în care am zis: eu de ce n-am știut despre specialitatea asta? Adică, sincer și onest vorbind, a fost un joc și pentru familie, pentru toată lumea, nimeni nu se aștepta. Și atunci am zis, ok, vedem, să treacă rezidențiatul, examenul, și am zis, ok, între reabilitare și medicină sportivă, adică, cinstit și onest, asta a fost în final. Am zis, ok, să treacă examenul, să vedem punctajul,
07:50 dr. Alina-Maria Smaranda: vedem ce se întâmplă acolo, și țin minte și acum că era secretara mea de an la repartiție și am ajuns acolo și cu atâta mândrie am zis medicină sportivă. Și uite așa a fost: dintr-un lucru atât de urât, adică accidentarea respectivă, și mi-a fost foarte greu în anul 6, mă duceam în cârje la facultate, adică mi-a fost foarte greu, dintr-un lucru atât de urât s-a întâmplat un lucru atât de frumos și mi-am dat seama că lucrurile nu sunt întâmplătoare. Exact. Și efectiv ajungi acolo unde trebuie să ajungi și unde ți-e menit efectiv să ajungi. Și uite așa m-a adus pe mine drumul la medicina sportivă.
Ce a atras-o la medicina sportivă? 08:29
08:29 dr. Cătălina Voinea: Ce ai învățat atunci, căutând peste tot pe internet și pe YouTube și webinarii și tot, despre medicina sportivă, care te-a făcut să fii atât de îndrăgostită de ea și se aplică și la noi în țară, astfel încât să facă oarecum sens, să știe oamenii la ce se aștepte.
08:29 dr. Alina-Maria Smaranda: E foarte dinamică, cazuistica e foarte diversă.
08:52 dr. Alina-Maria Smaranda: Fiecare sport are particularitățile lui. Sunt diferite. Modul în care se antrenează la fotbal e diferit de modul în care se antrenează la box, în care se antrenează la canotaj. Obiectivele lor, competițiile lor sunt diferite. Fiziologia sportivului e diferită. Mi-am dat seama că era practic, și este, medicina sportivă e așa o umbrelă foarte mare, pentru că erau elemente și de biomecanică, și de nutriție, parte de biochimie, de fiziologie.
09:23 dr. Alina-Maria Smaranda: Erau atât de multe lucruri, pentru că, în definitiv, ce am... cum să zic așa, concluzia la ce am găsit e rolul nostru, da, în ceea ce privește sportivul, e acel, așa îmi place mie să zic, fine-tuning. Adică să știi cât de mult poți să împingi, practic, limitele omului, da, dar în același timp să-i păstrezi starea de sănătate și să performeze la cel mai mare nivel. Apoi, bineînțeles, am văzut, nu, oricum urmăream fotbal, urmăream destul de mult natație, că am făcut și eu la un moment dat niște ani, da, de natație, și astea erau cumva sporturile pe care oricum le urmăream și vedeam cum aleargă medicii pe teren.
10:09 dr. Alina-Maria Smaranda: La momentul respectiv mă uitam, și mă uit în continuare, la Formula 1, vedeam acolo, e un întreg concept, modul în care este staff-ul medical la Formula 1 concentrat pe performanța pilotului, așa cum e staff-ul tehnic, da, pe partea de inginerie a mașinii, așa e și la piloți. Mi s-a părut foarte interesantă chestia asta, poți să călătorești, să te duci cu toții, cred că am crescut și ne uitam cum se întâmplă acum, la Jocurile Olimpice.
10:40 dr. Alina-Maria Smaranda: Țin minte și acum, de mică, te uitai la TVR și stăteai acolo și așteptai să câștige, să se urce pe podium, să cânte imnul, și cumva toate lucrurile s-au legat și mi-am dat seama că aș putea să fac mai multe aici și aș avea o libertate mai mare și e un potențial enorm. Cred că asta a fost, de fapt, ce m-a determinat. Am văzut un potențial, neapărat pentru că nu știam.
11:07 dr. Alina-Maria Smaranda: Până nu am început, literalmente, în ianuarie rezidențiatul, nu știam nici unde e Institutul de Medicină Sportivă, unde lucrez astăzi. Adică nu aveam, practic, cum treci prin celelalte specialități, până la urmă treci prin anii clinici, vezi cum sunt pacienții, cum e organizată o secție. Aici nu ai cum să știi lucrurile astea dinainte și, na, de asta suntem aici.
Este o specialitate recunoscută în străinătate? 11:28
11:29 dr. Cătălina Voinea: Ultima dată când am avut ultimul episod de podcast pe medicină sportivă, nu era absolut nimic de reglementat, de plecat în străinătate. Ai zis acum de Formula 1 și de medicii de acolo. Ce se întâmplă acum?
11:44 dr. Alina-Maria Smaranda: Acum e vestea așa cea mai mare, și cumva s-a nimerit podcastul ăsta la momentul oportun. Specialitatea, de la 31 mai anul ăsta, este recunoscută la nivelul Uniunii Europene. Și aici e marele merit al doamnei profesor Anca Ionescu, care e mentorul nostru și mămica noastră a tuturor, care are grijă de noi și de atâtea generații, și de acum încolo. S-a luptat foarte mult cu Societatea Europeană de Medicină Sportivă, a fost un efort colectiv, dar ea a fost așa promotorul și s-a zbătut foarte mult să fie recunoscută.
12:22 dr. Alina-Maria Smaranda: De acum, toate țările care nu aveau, acum e Franța, acum e Germania, nu aveau ca specialitate de sine stătătoare, au timp doi ani la dispoziție să-și pună la punct curricula, să găsească soluții, dar e important că de acum se va putea pleca în stagii, ca în alte specialități, pentru că era o problemă. E un lucru care mi-a lipsit.
12:44 dr. Alina-Maria Smaranda: Mi-aș fi dorit să plec într-un stagiu în Italia, în Spania, inclusiv în... adică chiar în țările în care nu aveau specialitatea, dar era ca supraspecializare, pentru că ai ce să înveți, întotdeauna, și altă perspectivă e foarte sănătoasă, dar nu puteam să fim plătiți. Adică cum pleacă alți colegi de-ai noștri și se duc șase luni, în un an, și acum va fi extraordinar acest lucru.
13:08 dr. Alina-Maria Smaranda: E minunat și cu atât mai mult, clar, va deschide niște oportunități spre colaborări internaționale, spre proiecte, adică va fi un imbold foarte mare să dezvoltăm specialitatea.
13:08 dr. Cătălina Voinea: E real și sunt convinsă că este o veste pe care foarte mulți o așteptau. Acum deodată devine și mai atrăgătoare specialitatea și deschide atât de multe uși, încât sunt convinsă că o să vă ia și pe voi de să nu-mi surprindă așa totul, ce se întâmplă și cât de repede o să evolueze medicina sportivă, mai ales că
Cu ce se ocupă, concret, medicina sportivă? Ce face un rezident? 13:43
13:41 dr. Cătălina Voinea: nu mulți știu exact cu ce se mănâncă medicina sportivă și ce faci pe parcursul rezidențiatului acolo ca și rezident. Și aș vrea să ne spui un pic, să ne faci așa o introducere a curriculei de la rezidențiat și exact să știe oamenii la ce se așteaptă. Pentru că sunt mulți care sunt luați prin surprindere când ajung ca rezidenți și poate sunt lucruri pe care ar fi trebuit să le știe dinainte, să se înhame.
14:11 dr. Alina-Maria Smaranda: E corect. În primul rând, aș începe cu ce se ocupă specialitatea. Așa cum îi zice numele, în mare parte din activitatea noastră e dedicată sportivilor, contribuind la performanța lor în așa fel încât să le păstrăm starea de sănătate. Adică pentru noi asta e prioritatea, ăsta e dezideratul, ca ei să fie într-o stare bună de sănătate, dar să performeze la cel mai înalt nivel. Pe de altă parte, mai avem, să spunem, latura de implicare a medicilor de medicină sportivă în ceea ce înseamnă un stil de viață activ. Un stil de viață activ înseamnă o viață sănătoasă, pentru că noi suntem cei în curicula care învățăm foarte mult despre fiziologia efortului, biochimia efortului.
15:04 dr. Alina-Maria Smaranda: Exercițiul fizic e cel mai bun medicament, e gratis, dar și ăsta trebuie dozat într-un anumit fel, încât să aibă un efect terapeutic. Și atunci, cumva, lucrurile cam așa se împart: ce înseamnă sportivii de mare performanță și apoi tot ce înseamnă activitate fizică. Vorbim de la copilași mici până la adulți cu boli cronice, care au nevoie, practic, efectiv, să facă parte din tratamentul lor exercițiul fizic. Și aici, la fel, avem și noi resulturile necesare să ne implicăm.
15:45 dr. Alina-Maria Smaranda: În partea asta de sportivi e mult. Adică aici ar trebui alt podcast sau, nu știu, făcut așa separat, luat fiecare bucățică, pentru că e foarte amplă specialitatea. Mare parte, da, e vorba de ce înseamnă partea de prevenție, da. În România, legea spune că o dată la șase luni orice sportiv legitimat trebuie să fie văzut de un medic de medicină sportivă.
16:18 dr. Alina-Maria Smaranda: Și în urma acestui consult primește, practic, un aviz medico-sportiv, care spune că este apt pentru antrenamente și competiții. Și asta e foarte important de știut pentru studenți, viitori rezidenți și, în general, pentru toată lumea, orice sportiv legitimat. Nu vorbim doar de cluburi mari, de loturi naționale, de loturi olimpice. Aici vorbim și de copilași până la... v-am zis, cred că cea mai în vârstă e o sportivă pe care o avem noi în evidență, pe 90 și ceva de ani și participă la curse de marș, și este extraordinar. Deci la noi pacienții sunt de la 3-4 ani până la...
16:18 dr. Cătălina Voinea: Ce tare!
16:18 dr. Alina-Maria Smaranda: Da.
17:07 dr. Cătălina Voinea: Deci aveți parte și...
17:07 dr. Alina-Maria Smaranda: Asta e, că e o arie foarte extinsă. Nu te ocupi doar de copii sau doar de adulți. Te ocupi de toate categoriile de vârstă. Și asta e așa, prima parte. Avizul medico-sportiv e, să spunem, fundația, fundația specialității, pentru că nu e doar așa o ștampilă în legitimație, sau nu ar trebui să fie, de fapt, o ștampilă în legitimația sportivului. E un consult foarte serios. Vorbim de un examen clinic, vorbim de analize, sânge, urină,
17:41 dr. Alina-Maria Smaranda: determinarea compoziției corporale, testări de efort, analiza posturii. Pentru că orice lucru va impacta modul în care aleargă, modul în care își execută o mișcare. Toate lucrurile au un impact. Adică inclusiv simpla ocluzie, care nu e o malocluzie dentară, va avea un impact. Adică toate lucrurile sunt așa în legătură.
18:12 dr. Alina-Maria Smaranda: EKG-ul iarăși e obligatoriu în timpul acestui aviz medico-sportiv, și asta facem noi, dacă sunt anumite probleme, normal. Noi, în urma, practic, acestui consult, vedem dacă sunt anumite probleme care ne depășesc pe noi. Dacă e ceva ce ține de traumatologie sportivă, gestionăm noi partea de reabilitare. Dacă trebuie să intervenim asupra refacerii, asupra nutriției, ne ocupăm noi. De exemplu, în ce ține de partea de cardiologie, dacă apar anumite modificări pe EKG-ul sportivului, atunci îl trimitem către cardiologie și vedem mai departe ce se întâmplă. Și aici chiar pot să zic că avem o colaborare foarte bună cu cardiologii și cred că în curând se va desprinde o supraspecializare. Pentru că e foarte diferit.
19:01 dr. Alina-Maria Smaranda: Cardiologia sportivilor, da, că sunt anumite modificări pe care, dacă le vezi la un om obișnuit, ar speria. Și la ei sunt pur și simplu niște adaptări fiziologice. Și aici colaborăm foarte bine cu cardiologii. Și la fel, orice altă problemă dacă apare, adică vedem, trimitem către... Sunt lucruri pe care noi putem să le rezolvăm. Sunt lucruri pe care ne place să lucrăm în echipă, că aici e cel mai important. Pe lângă avizul medico-sportiv vine partea asta de lucru direct cu sportivii. Ce înseamnă asta?
19:41 dr. Alina-Maria Smaranda: Lucru la echipe, lucru la cluburi sportive, la federații, da? Aici e partea mai dinamică, e partea mult mai activă. Dacă în alte specialități ai gărzi, aici ai cantonamente. Și cam așa am putea să facem o paralelă. Și aici sunt... depinde, da, de la sport la sport, modul în care sunt organizate. Dar vorbim de muncă sâmbăta, muncă duminica, la meciuri. Vorbim de cantonamente de o săptămână, două; în cazurile excepționale, Campionatul European de Fotbal, Jocurile Olimpice, da, sunt deplasări mult mai lungi. Vorbim de o lună, peste o lună.
20:22 dr. Alina-Maria Smaranda: Dar în mod normal, o săptămână, două săptămâni sunt deplasările în cantonamente. Și aici e mult mai frumos, pentru că ai un follow-up foarte bun. Lucrând, da, cu ei zi de zi, da, ducându-te la antrenamente, ducându-te la competiții. Îi vezi, îi urmărești, da, le știi care sunt, da, problemele, unde trebuie să mai repare ceva, să lucreze. Aici follow-up-ul e mult mai bun și reward-ul, cumva, e mult mai mare. Pentru că așa, în partea asta strict clinică, de avizare, îl vezi din șase în șase luni. Nu știi neapărat între timp ce s-a întâmplat, dar stând zi de zi cu ei, ești parte din echipa lor, da?
21:08 dr. Alina-Maria Smaranda: Și aici e mult mai dinamică situația și e mai activă, sunt mult mai multe lucruri de făcut, dar e foarte frumos.
Despre deplasări și cantonament 21:17
21:18 dr. Cătălina Voinea: De câte ori pe an se întâmplă să pleci așa, sau există o perioadă?
21:18 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu există. Deci sportivii sunt, cum să spun... noi avem sportivi pe care îi vedem inclusiv între Crăciun și Revelion. Mereu întreabă toată lumea: dar ei nu iau o pauză?
21:36 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu. Ok. Vacanțele la sportivi sunt foarte reduse. Ok? Cam tot anul oricum sunt în activitate, și aici modul în care se organizează deplasările, da, ține practic de calendarul lor competițional și în funcție de ce obiective au. Pentru că, dacă obiectivul e calificarea la un campionat european, mondial, la Jocurile Olimpice, la sporturile de echipă e într-un fel. La sporturile individuale e în alt fel. Adică fiecare... și asta e cumva provocarea și foarte așa challenging, efectiv sunt atât de multe sporturi, atât de diferite, fiecare cu particularitățile lui.
22:17 dr. Alina-Maria Smaranda: Și aici, de câte ori pleci pe an, nu aș putea să dau, să zic de câte ori, da, pentru că, dacă mergi cu o echipă de la un întreg sezon competițional, da, poți să pleci, nu știu, de 4-5 ori, poți să pleci de mai puține ori, depinde ce au în program, da, în anul respectiv. Cu cât e o echipă mai mare, echipele de seniori, da, clar obiectivele lor vor fi mai mari.
22:43 dr. Alina-Maria Smaranda: Și atunci vor fi mai multe deplasări, da, dacă vorbim, de exemplu, nu știu, de un club sportiv, da, unde vorbim de juniori, da, în principiu sunt deplasări în țară, da, mai pleacă niște cantonamente de pregătire, da, în străinătate, dar nu e, cum să spun, e obositor, da, e o muncă grea, da, ești 24 din 24, până la urmă, la dispoziția lor.
23:14 dr. Alina-Maria Smaranda: Oricând. Te trezești dimineața înaintea lor, vezi ce se întâmplă, da, dacă totul e ok, dacă au fost probleme peste noapte, dacă mâncarea e în regulă, te duci la antrenamente, în funcție de ce se întâmplă la antrenamente, după partea de... toți au cu siguranță ceva de făcut după, pe partea de refacere, pe partea de reabilitare, după poate vine alt antrenament și tot, adică toată ziua ești într-o activitate, și dacă se întâmplă uneori și noaptea, dacă cineva nu se simte bine sau se întâmplă anumite situații, da, îți sună telefonul și noaptea, adică cumva tot timpul ești on call când pleci cu el, că răspunzi, până la urmă, de starea lor de sănătate.
24:01 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu trebuie să le știi pe toate, că n-ai cum să le știi pe toate, dar e clar că ești prima persoană care se va ocupa și ia decizia ce facem cu ei. În partea aici, să spunem, dacă nu pleci în deplasări, și aici mai mult vinerea, sâmbăta și duminica, aici se lucrează în general vinerea, sâmbăta și duminica, că sunt meciuri, dar cu o bună organizare, doi ani de zile cât am lucrat la o bază sportivă, am reușit să ne organizăm încât n-au fost probleme.
24:34 dr. Alina-Maria Smaranda: Știam foarte clar cine ce weekend-uri are, meciuri, când foarte puține, nu știu, au fost niște situații excepționale, că s-au schimbat. În general, calendarul competițional se face din timp, deci poți să te organizezi și nu e... Și înveți foarte multe, pe care altfel n-ai cum să le înveți. Nici neapărat în... avem, de exemplu, în curriculă, ok, ai șase luni de ortopedie. Vezi nici o lucru la ortopedie, dar altceva e când ești, da, pe teren și face o entorsă și imediat trebuie să-l ajuți. Ai o fractură, da, o ruptură de ligamente, o leziune musculară.
25:11 dr. Alina-Maria Smaranda: Asta, de exemplu, e o patologie pe care nu prea o întâlnești în spital, leziunile musculare sunt specifice sportivilor, trebuie să știi ce să faci, să iei decizii repede, și atunci nu ai cum să înveți lucrurile astea decât practic.
Cu ce tip de sport interacționezi, ca medic, pe parcursul rezidențiatului? Este la alegere? 25:23
25:25 dr. Cătălina Voinea: Pe parcursul rezidențiatului, tu, de exemplu, ca medic rezident, îți alegi cu ce fel de sport vrei să interacționezi sau, tot la fel, pe cei patru ani sunt împărțiți așa, anii, pe astăzi facem nu știu ce?
25:25 dr. Alina-Maria Smaranda: La noi deci sunt patru ani, la rezidențiatul are patru ani. Primul an e de medicină sportivă, care se face la București, la Institutul Național de Medicină Sportivă.
25:25 dr. Cătălina Voinea: Obligatoriu?
25:25 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, obligatoriu acolo, unde văd tot ce înseamnă partea de aviz medico-sportiv.
26:01 dr. Alina-Maria Smaranda: Noi suntem acolo foarte norocoși, prin modul în care suntem împărțiți. Pe cabinete, fiecare face ceva, de la laboratorul de analize, interne, neurologie, ortopedie, cardiologie, antropologie, testare de efort. Absolut. Deci e superb acolo ce se întâmplă și efectiv e căutat așa în fiecare părticică sportivul, ca să știm la final că e ok, e sănătos să facă sport. De asemenea, văd acolo și partea de consultații, da, în afara avizului medico-sportiv.
26:40 dr. Alina-Maria Smaranda: Și după asta, din anul 2, practic încep stagiile completare. Și avem ortopedie, avem reabilitare, ecografie, medicină internă, cardiologie, cardiologie pediatrică, medicină de urgență, diabet și nutriție. Și încă 6 luni de pregătire la baze sportive și loturi naționale, da? Deci, cumva, curricula e făcută în așa fel încât începi cu partea clinică, da? Un pic, ca să nu te arunce cineva direct așa pe teren, da, și să nu știi ce să faci.
27:16 dr. Alina-Maria Smaranda: Începi cu partea asta și cumva îți sedimentezi foarte bine niște informații de fiziologie, de anatomie, biomecanică, lucruri pe care poate nu le-ai aprofundat foarte mult. Adică toate sunt clar nișate pe ce înseamnă sportivii, da? Ai șansa să vezi toate loturile naționale, loturile olimpice, pentru că toți vin acolo, la Institutul Național.
27:16 dr. Cătălina Voinea: Și tu, ca medic rezident, interacționezi cu oameni?
27:45 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, rezidentul e...
27:45 dr. Cătălina Voinea: Precum Simona Halep sau...
27:45 dr. Alina-Maria Smaranda: Simona Halep, David, David Popovici, Cristina Neagu, absolut toți, toți vin la noi. Da? Adică toți cei băieții care au fost la Campionatul European de Fotbal au fost pe la noi. Tot lotul României, care acum e la Paris, la Jocurile Olimpice, vine la noi. Absolut toate, tot ce înseamnă lot național, chiar dacă au centru de pregătire poate în altă parte în țară, vin la București, pentru că e singurul loc în care poți să faci o evaluare foarte holistică. Așa, tot, tot, tot, să cauți și să vezi dacă e undeva o problemă, să o poți s-o prinzi din timp.
28:28 dr. Alina-Maria Smaranda: Și rezidenții sunt extraordinari, că ne ajută enorm. Da. Adică e, cum să zic, fără ei, asta trebuie să dăm, pentru că uneori uităm. Și am auzit chestia asta, că uneori uităm să mulțumim rezidenților, că ne ajută. Și ei sunt... Adică rezidenții, când vin în prima săptămână, se împart în cabinete. Da. Și după aia, prin rotație, ei se schimbă.
28:28 dr. Cătălina Voinea: A, ce drăguț!
28:28 dr. Alina-Maria Smaranda: Adică toată lumea, într-un an de zile, trece prin toate cabinetele și vede absolut tot.
29:03 dr. Alina-Maria Smaranda: Se ajută între ei. Adică e un loc foarte drăguț. Doamna profesor Anca Ionescu, doamna doctor șef de lucrări de la Caramunci. Suntem așa o... efectiv suntem o familie. Și toată lumea e voioasă, e dornică să povestească, să-ți spună din experiență. Sunt poate lucruri în care în altă parte nu ai așa o mare deschidere. Aici poți să întrebi, ți se răspunde. Mereu ai la cine să apelezi, să ceri un sfat, e o atmosferă foarte frumoasă, profesionistă.
29:36 dr. Alina-Maria Smaranda: Toată lumea e foarte dedicată și, efectiv, rezidențiatul pentru mine a fost așa cum mi l-am imaginat. A fost foarte frumos și plăcut și e o experiență frumoasă. După care, în funcție de dorințele rezidenților, putem să-i ajutăm și întotdeauna, că nu există nu găsim soluții, să ajungă să colaboreze cu anumite cluburi, cu anumite federații și așa mai departe. Dacă își doresc, întotdeauna este deschidere. Cererea există, fără doar și poate, că e o cerere foarte mare, și săptămâna trecută am avut la fel, pentru o echipă, la niște juniori.
30:26 dr. Alina-Maria Smaranda: Deci întotdeauna se caută. Și atunci, dacă ei își doresc, asta e cel mai important, să-și dorească să muncească. Dacă vor s-o ia foarte scurt și așa, văd cu un shortcut, și terminăm rezidențiatul, și nu merge. Deci că e hard work, taking the long road, știi? Și atunci, dacă sunt dispuși să muncească și să depună eforturi, posibilități există. Asta e, cred, că mi se pare cel mai mișto.
30:55 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu există să-ți spună cineva nu. Țin minte eu când am vrut să merg la scrimă și m-am dus la doamna profesor și am întrebat-o, i-am zis: știți, vreau să merg la scrimă, se poate? Ok. Și am găsit. Și m-am dus la Campionatul Național de Scrimă să văd ce se întâmplă și așa, deși nu știam la momentul respectiv mare lucru.
31:19 dr. Alina-Maria Smaranda: Și acum avem foarte mulți rezidenți care sunt pe la diverse cluburi, federații, sunt mereu implicați. Colegii care lucrează la federațiile sportive și la cluburi sunt foarte deschiși. Asta e întreaga comunitate, pentru că nu suntem foarte mulți. Și suntem așa ca o familie și ne ajutăm, că avem nevoie unii de alții, și atunci posibilități sunt. Deci nu e greu să ajungi undeva, să te duci, să lucrezi și să vezi partea asta practică și mai așa dinamica specialității. Deci nu e așa ceva, pentru noi e o normalitate. asta.
Ce sfat și-ar fi dat înainte de rezi pe medicină sportivă? 32:01
32:02 dr. Cătălina Voinea: Sunt lucruri pe care ți-ai fi dorit să le știi dinainte să începi rezidențiatul, despre specialitatea asta, și, dacă sunt, poate te-ai gândit și așa: dacă ai putea să te întorci în timp, cam ce sfaturi ți-ai fi dat înainte să începi atunci rezidențiatul?
32:19 dr. Alina-Maria Smaranda: Măi, asta cu sfaturile, da, complicat. Și după șase, cred că mi-aș spune să muncești mai mult. Ok. Și să învăț mai mult și să nu-mi fie teamă să greșesc. Cred că asta ar fi, pentru că e o teamă foarte mare de a greși, și am greșit de-a lungul anilor și probabil o să mai greșesc. Și cred că asta mi-aș spune: să nu-mi fie frică, că nu se întâmplă nimic, lucrurile sunt reparabile. Adică, până la urmă, oricât de mult îmi place mie specialitatea asta, dar nu vorbim de, nu știu, chirurgie cardiovasculară, de chirurgie neurochirurgie. Adică de niște lucruri în care, într-adevăr, o simplă decizie pe moment poate să ruineze viața omului, da.
33:15 dr. Alina-Maria Smaranda: Sunt greșeli mici, pe care na, poți să le faci și se rezolvă. Și e ok, și asta cred că mi-aș spune: să profit mai mult de cei patru ani, pentru că trec foarte repede și după ce termini lucrurile se schimbă puțin. Cumva pretențiile... știi, începi facultatea în anul întâi și ești bombardat cu atât de multe informații. Și trec anii și mereu, de la an la an, apar alte informații și încerci să pui așa, faci un puzzle, e o hartă și de acum știi unde?
33:49 dr. Alina-Maria Smaranda: Începe rezidențiatul. La medicina sportivă clar te izbești un pic de cu totul altceva. Vezi sportivi, nu ai habar. Prima săptămână am văzut fotbal, a fost ok. A doua săptămână de rezidențiat am văzut bob și Sani. Știam bob și Sani așa, în teorie. M-am dus acasă, am citit, m-am uitat la filmulețe, cum e cu forțele, care e biomecanica, fizica mișcării, cum trebuie să fie. Adică te duci acasă și ești așa... așa e, cred, că în orice rezidențiat. Încep să apară din ce în ce mai multe informații, și după ce ai terminat se schimbă, pentru că toată lumea are pretenții.
34:28 dr. Alina-Maria Smaranda: Ești specialist, ai cod de parafă, toată lumea are pretenția că le știi pe toate, și nu e așa. Și atunci asta aș spune tuturor, până la urmă: să profite în rezidențiat cât pot de mult. Pentru că e momentul cel mai oportun să poți să faci greșeli, să înveți din ele și să înveți cât mai mult. Că asta e, că muncind și muncind și învățând. Și să profite de orice oportunitate de a pleca, de a merge la cursuri, conferințe, congrese; absolut orice lucru și orice persoană cu care te întâlnești îți schimbă perspectiva. Adică eu în anul întâi l-am întâlnit pe cel care se ocupă de partea medicală de la FIFA.
35:14 dr. Alina-Maria Smaranda: Ok. Da, la un curs. Pentru mine a fost wow. Și am avut o discuție la un coffee break de, cred, că două minute, trei minute, că eram un rezident de anul întâi, îți dai seama. Și am pus niște întrebări, și lucrurile pe care mi le-a spus în alea două-trei minute... pentru mine a fost wow. E specialitatea potrivită, știi? Și din absolut orice, da, ai ce să înveți și trebuie profitat. După aia e un pic mai... pentru că așteptările sunt mai mari de la ceilalți. Cred că asta e. Și atunci, învățat cât mai mult.
Despre salariu 35:45
35:46 dr. Cătălina Voinea: Există și o recompensă financiară după atâta muncă? Adică se câștigă bine ca și medic specialist sau primar? Sau depinde... depinde de echipele în care lucrezi?
35:56 dr. Alina-Maria Smaranda: Depinde ce... Bine, aici cred că e un pic relativ, până la urmă. Depinde așa de fiecare... Specialitatea în sine, ca care rezident, da? În anul întâi câștigi la fel ca orice alt rezident, minus sporul, asta e singura chestie. În anul întâi, medicina sportivă, din păcate, nu are un spor. Și atunci e salariul de bază, acum cred că în jur de 4.000 și... Da, 4.200. După care încep stagiile, care se desfășoară în spital, și atunci ai sporul în funcție de... Da, așa. Deci în rezidențiat nu e o diferență foarte mare.
36:33 dr. Alina-Maria Smaranda: Și ulterior depinde, efectiv, de cât de mult vrei tu să... care e, până la urmă, targetul tău. Da, cât îți dorești să câștigi într-o lună. Pentru că aici clar e relativ. Adică pentru unii poate, nu știu, 10.000 de lei sunt suficienți, nu? Pe lună, alții poate vor 15.000, 20.000.
Cum îți poți suplimenta venitul? 36:52
36:53 dr. Cătălina Voinea: Ce ar trebui să faci pentru 10.000? Cu câte echipe să lucrezi? Ar trebui să lucrezi și în weekend-uri, da? Să faci deplasări.
36:53 dr. Alina-Maria Smaranda: Adică oricând îți poți, așa cum în spital faci o gardă, două, trei într-o lună și îți suplimentezi, până la urmă... Poți să-ți suplimentezi venitul, așa și aici. Da, poți să te duci două-trei ore la un meci și mai câștigi niște bani. Te duci cinci-șapte zile într-un cantonament, mai câștigi niște bani.
36:53 dr. Cătălina Voinea: Adică lucrurile nu se găsesc oportunități.
Se găsesc oportunități de lucru? 37:23
37:25 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, pentru că se caută, nu putem acoperi, nu putem noi să acoperim câtă nevoie este. Și va fi mult timp de acum încolo nevoie, cu atât mai mult cu cât se dezvoltă foarte mult. Sportivii pleacă, antrenorii pleacă, se duc în alte țări, văd cum e acolo. Își doresc și aici să fie la fel. Și atunci, clar, lucrurile nu merg așa foarte repede, da? Și, în general, mă gândesc pe termen lung. Că vorbesc, nu știu, în 10-15 ani o să fie... dacă o să ne întâlnim, da?
37:57 dr. Alina-Maria Smaranda: Peste 10 ani, clar, discuția, fără doar și poate, o să fie altfel. Și o să fim mult mai sus decât ea. Cum ți-am zis, e Cenușăreasa asta care încă își scrie povestea, știi? Pentru că e în transformare. Și în afară e o specialitate extraordinar de bine văzută. Plătită foarte bine, pentru că timpul costă bani. Poți să te duci într-un cantonament, da? Cinci zile, să nu se întâmple nimic.
38:21 dr. Alina-Maria Smaranda: Te duci frumos, totul e aranjat, totul merge bine. Te-ai dus la antrenament, stai cât e antrenamentul, te duci la următorul antrenament, ok, la un meci amical. Foarte bine, nu s-a întâmplat nimic, da? Dar timpul ăla în care tu poate, nu știu, în oraș, la București, la o clinică privată, ai fi dat consultații, da? Și ai fi câștigat. Timpul ăla trebuie cuantificat.
38:43 dr. Alina-Maria Smaranda: Și, în general, la început nu-ți dai seama, în rezidențiat, dar pe măsură ce, după un an-doi de experiență, reușești să cuantifici foarte bine și îți dai seama care e the value of money, da? Și atunci timpul ăla trebuie plătit. Și începe să fie.
38:43 dr. Cătălina Voinea: Și totul este plătit acolo, nu?
38:43 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, da, da.
38:43 dr. Cătălina Voinea: Tot, deplasare, cazare.
38:43 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, da, da. Totul este: deplasarea, da, cazarea, masa, tot, tot, tot. Și atunci, da, dacă nu vrei să faci lucrurile astea, rămâi la un salariu de bază. Dacă nu ai un post, până la urmă, în sistemul de stat, da?
Despre posturi 39:19
39:20 dr. Cătălina Voinea: Se scot?
39:20 dr. Alina-Maria Smaranda: Da. Se scot, da. E o specialitate... Noi suntem foarte puțini. Suntem 100 și ceva în toată țara, cu tot cu rezidenți, sub 150 de medici în toată țara, raportat la câteva sute de mii de sportivi. Și încă nu avem o, cum să zic, o statistică foarte clară a numărului de sportivi legitimați în toate județele. Clar, nu putem face față. Deci noi ar trebui să fim de cel puțin, cred, că două ori, dacă nu de trei ori mai mult, da?
39:55 dr. Alina-Maria Smaranda: Pentru că, pe lângă, ți-am zis, partea asta de avizare, deci sunt obligați să vină la noi, da? E vorba că echipele, da? Cluburile, federațiile ar trebui să aibă angajați medici de medicină sportivă. Și momentan își doresc, dar nu avem. Și nu suntem suficienți de mulți. Și atunci de asta zic, e o specialitate care va evolua foarte mult. Și în timp ai unde să... Numai să nu vrei și să nu-ți dorești să muncești, ca să nu-ți găsești un loc de muncă după. Dar dacă vrei să muncești și ai învățat în patru ani și ai depus eforturi, da?
40:31 dr. Alina-Maria Smaranda: Îți găsești. Fie în sistemul de stat, se scot posturile. Adică și acum, ce aș menționa e că la noi posturile la stat se scot doar în reședințe de județ. Deci, practic, sunt în ambulatoriul de medicină sportivă în spitalele, da? aferent spitalelor județene. Deci nu avem posturi care să se scoată în altă parte decât în reședințe de județ. Și în continuare avem în orașe mari din țară avem posturi neocupate. Și o să mai tot fie... Pentru că încep să iasă medici la pensie, da?
41:05 dr. Alina-Maria Smaranda: Și ușor, adică, asta se întâmplă peste tot. Dar la noi e destul de pregnantă. Avem județe, cum e județul meu, Neamț, care nu are medic de medicină sportivă. Și sportivii sunt nevoiți să se ducă la Bacău, Suceava, Iași, da? Să facă deplasări ca să-și ia avizul medico-sportiv. Și nu e ok.
41:05 dr. Cătălina Voinea: Dar are Neamțul scos post pe medicină sportivă?
41:27 dr. Alina-Maria Smaranda: Urmează, urmează, da. Că, practic, ar trebui și Ministerul să deschidă acolo unde trebuie, ca să nu mai pună sportivii... Noi facem, din punctul ăsta de vedere, există toată dorința din partea noastră, atât a disciplinei de la Carol Davila, cât și a Societății Române de Medicină Sportivă, să facem toate demersurile, da? Ca să scoatem posturi la concurs.
41:53 dr. Alina-Maria Smaranda: Va trebui mult, mult, mult de muncă, da? Pentru că nu e suficient un medic pe județ. Medicul ăla mai are și el nevoie de...
41:53 dr. Cătălina Voinea: Având în vedere că se ocupă de sportivi, e nevoie și de o echipă de medici pe medici.
41:53 dr. Alina-Maria Smaranda: Exact, nu e suficient un medic pe județ și, ți-am zis, nu mai zic de tot ce înseamnă restul cluburilor, care ar trebui să aibă un medic de medicină sportivă, și atunci găsești. Deci de lucru se găsește întotdeauna, da?
42:20 dr. Alina-Maria Smaranda: În egală măsură, mediul privat începe să se dezvolte foarte mult, pentru că, bineînțeles, s-a văzut oportunitatea: atâta timp cât statul nu poate prelua toți acești sportivi, mediul privat se dezvoltă, și nu doar în București, pentru că zic unii că în București, da, ok, în București sunt, dar nu doar în București. În multe alte orașe se dezvoltă și crește și se caută medici de medicină sportivă, atât pe partea asta de aviz medico-sportiv, cât și pentru consultații, da?
Competențe practice, atestate 42:56
42:54 dr. Alina-Maria Smaranda: Tot ce înseamnă traumatologie sportivă. Ce putem noi să facem după rezidențiat e competența de ecografie musculoscheletală, și atunci partea asta e foarte căutată, pentru că nu sunt mulți ecografiști foarte buni, e o competență foarte utilă, și mereu le zic colegilor și din alte specialități, din reabilitare, din reumatologie, și le spun că, dacă învață partea asta de ecografie musculoscheletală, să o stăpânească foarte bine, și să facă asta zi de zi, vor avea foarte mult de câștigat.
43:31 dr. Alina-Maria Smaranda: Că nu e atât de simplu, că pui sonda și nu. Și cu atât mai mult la sportivi, unde trebuie să știi foarte clar unde e o anumită leziune, exact. Nu e: te uiți așa și zici pe aici, în zona treimii superioare, treime... Nu. Trebuie să știi foarte clar și să descrii foarte bine. Și iarăși, pe zona asta, da, ce înseamnă ecografie musculoscheletală, infiltrații, evident, partea de posturologie, iarăși e o zonă în care medicii noștri lucrează, tot ce înseamnă tulburări de statică, da, baropodometrie, partea de nutriție, da, pentru că e diferită nutriția la sportiv, da.
43:31 dr. Cătălina Voinea: În ce fel?
44:22 dr. Alina-Maria Smaranda: Pentru efortul fizic, da, consumă foarte mult, și una este, practic, să spunem, dieta unui om care nu face efort fizic și altceva e când vorbim de efortul fizic, da: trebuie foarte bine hidratat, da, trebuie foarte bine, post-efort, da, să se încarce, da, tot ce s-a consumat în timpul efortului, da, să-i dai organismului ce are nevoie, și aici sunt diverse strategii, da, înainte, tot ce ține de partea de suplimentare, de suplimente nutritive, în funcție de tipul de efort, da, discutăm de anumite strategii nutriționale, de consumul pe care îl are, de câte antrenamente face; lucrurile sunt, e că poți să ai sportivi care îți mănâncă și spre 10.000 de kilocalorii pe zi.
45:20 dr. Alina-Maria Smaranda: E nor, da, când îți consumă 2-3.000 la un antrenament, da, da, bine, sunt cazurile extreme, dar la un sportiv de mare performanță 6-7.000 de kilocalorii e normal, nu e ceva ieșit din comun, da, când consumă foarte mult. Și atunci toate lucrurile trebuie foarte, foarte fin ajustate și trebuie urmărită, da, nu e la fel. Cum nu ne apucăm să facem diete, deci să facem noi strategia nutrițională la, un, da, de exemplu, un pacient oncologic, nu e în competența noastră, dar ce ține de partea de sportiv, da, pentru că nutriția sportivă e diferită, da. Sunt care trebuie să scadă în greutate, sunt care trebuie să pună masă musculară, sunt foarte multe lucruri și noi trebuie să-i ajutăm.
Cum te pregătești pentru un sport neîntâlnit în prealabil? 46:13
46:15 dr. Cătălina Voinea: Deci, din ce ai spus până acum, ce înțeleg eu este că sunt foarte multe sporturi, în rezidențiat cam le vezi pe toate, iar dacă vrei ceva anume, ai toată deschiderea disciplinei astfel încât să te duci și să faci doar asta. Numai că trebuie să fii conștient că fiecare sport în parte, tot ce ai enumerat, de la fiziologie la biochimie, la nutriție, la tot ce faceți acolo, fiecare sport în parte este diferit.
46:44 dr. Cătălina Voinea: Leziunile pe care le vezi și accidentările pe care le vezi sunt diferite de la sport la sport. Eu vreau să te întreb acum: dacă, după ce termini rezidențiatul, și te gândești că ți se oferă o ofertă de la un club al cărui sport, de exemplu, nu ai intrat în contact cu el, ce poți să faci atunci?
47:06 dr. Cătălina Voinea: Tu, ca medic, acum specialist, care nu ai avut absolut deloc de-a face cu sportul respectiv. Poți să faci cursuri suplimentare?
47:16 dr. Alina-Maria Smaranda: Te duci și citești. Resursele sunt nelimitate. E așa cum mi se întâmplă de foarte multe ori cu studenți, cu rezidenți foarte curioși, care vin și îți pun întrebări despre anumite sporturi pe care nu le-am. Adică știu lucrurile ce mă interesează în timpul avizului medico-sportiv, dar nu știu pur și simplu detalii din spate, să-mi dau seama de niște lucruri de finețe. Și atunci zic: ok, discutăm mâine sau discutăm la cursul următor. Și începi.
47:47 dr. Alina-Maria Smaranda: PubMed-ul e la liber și începi să cauți, să citești, pentru că sunt... cărți sunt, te ajută. Și e important pentru medicul de medicină sportivă să înțeleagă un pic și partea asta de metodologie a antrenamentului, contează foarte mult să vezi un pic și din perspectiva staff-ului tehnic niște lucruri și cum își aranjează ei antrenamentele, cum văd ei o anumită periodizare a antrenamentului, și în funcție de asta și tu faci niște lucruri. O periodizare a nutriției, pe ce înseamnă prevenție, reabilitare și așa mai departe.
48:25 dr. Alina-Maria Smaranda: Și atunci, când nu știi, nu e o rușine să spui că nu știi. Asta e, nu e o rușine. Te duci și citești. Dacă ai pe cine să întrebi, întrebi. Pentru că sunt situații în care s-ar putea să nu fie, nu știu, să fie un sport la care poate chiar nu ai pe cine să întrebi.
48:45 dr. Alina-Maria Smaranda: Și atunci citești. Și acum nimeni nu mai poate să spună că nu are acces la informații. Adică, efectiv, resursele sunt nelimitate în sensul ăsta. Și te informezi și poți să tragi... Adică în patru ani de zile poți să-ți faci totuși o gândire critică, să poți să discerni niște informații, să înțelegi, Deci, chiar dacă nu te-ai întâlnit cu sportivii din sportul respectiv. Deci nu e imposibil.
Este o specialitate potrivită pentru ambele sexe? 49:15
49:15 dr. Cătălina Voinea: Pentru cine crezi că ar fi mai atrăgătoare specialitatea, pentru femei sau pentru bărbați?
49:20 dr. Alina-Maria Smaranda: Ambele. Da. Avem și în partea clinică, și în partea asta de teren, de lucrat cu sportivii, avem și femei, și bărbați. Avem foarte multe domnișoare și doamne doctor, da, care lucrează la echipe, da, la federații. Eu, în patru ani de rezidențiat, am lucrat numai cu echipe de băieți, da, deci nu e absolut nicio... Totul ține de cât de mult vrei să muncești și de cât de mult vrei să înveți, da, deci e și pentru fete, și pentru băieți, da.
50:00 dr. Alina-Maria Smaranda: Bineînțeles că de obicei băieții aleg mai mult partea asta de echipe, da, le place mai mult să plece, să călătorească, să se ducă în cantonamente, adică le place mai mult, și fetele aleg mai mult... Cred și eu că le place mai mult. Aleg partea asta de consultații, avizare medico-sportivă, dar nu e un stereotip. Adică sunt, ca și în sport, ca și în alte domenii, sunt atât de multe persoane care nu s-au încadrat într-un anumit tipar, în anumite norme, și au făcut niște lucruri remarcabile.
50:42 dr. Alina-Maria Smaranda: Așa că, efectiv, pentru oricine se găsește. Cineva s-ar putea să fie un pic mai interesat de partea de cercetare. Sunt lucruri amazing care se pot face. Cineva care vrea mai multă acțiune, da, merge mai mult pe partea de teren, da. Cine e pasionat de nutriție, de testări de efort, strict de partea de avizare, de cardiologie, da, partea asta ce ține de noi. Pentru fiecare, da, pentru că, în definitiv, cam toată lumea, la un moment dat, se nișează pe ceva ce va ști să facă foarte bine.
51:20 dr. Alina-Maria Smaranda: Sunt sporturi pentru... de la șah, da, tir cu arcul, da, balet, dans sportiv, toate sporturile de echipă, fotbal, handbal, baschet, canotaj, judo, box. Sunt sporturi pentru absolut oricine, da, își poate găsi locul undeva. Mie asta mi se pare senzațional.
51:20 dr. Cătălina Voinea: Și oricând, să zicem că vrei ceva nou, lista este nelimitată.
51:20 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, exact. Și sunt atât de diferiți de la un sport la altul.
Cum a transformat-o medicina sportivă? 51:49
51:51 dr. Cătălina Voinea: Cum ți se pare că te-a transformat pe tine medicina sportivă ca om? Cum ți s-a transformat viața?
51:59 dr. Alina-Maria Smaranda: M-am maturizat. Ok. Cred că asta, m-am maturizat foarte mult. Șase ani e frumos în facultate. Într-un fel sau altul, ai o, așa, adolescență, copilărie, frumos de lungă, așa frumos, dar e altfel, da? E viața în facultate. După care începe munca, ți-am zis, ți se dă o hartă și după aceea trebuie să începi să vezi încotro. Și e cam asta. Eu m-am maturizat și am învățat ce înseamnă, cred, că, munca în echipă, în adevăratul sens al cuvântului.
52:34 dr. Alina-Maria Smaranda: Pentru că e o specialitate în care nu poți să faci tu singur, da? Staff-ul medical e mare. Vorbim de medic, de kinetoterapeut, psiholog, nutriționist, analist de date. În partea staff-ului tehnic vorbim de preparatori, de antrenori. E o echipă foarte mare și atunci chiar trebuie să colaborezi foarte mult.
53:02 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu merge să iei tu decizii singur, da? Așa, de capul tău. Până la urmă vorbim de niște sportivi; cu cât e mai mare sportivul, mai celebru, până la urmă vorbim de contracte pe bani mulți. Și atunci trebuie să cântărești foarte bine când iei anumite decizii terapeutice. Să vezi ce e mai bine, cum e mai bine. Și lucrurile se iau împreună, cu atât staful tehnic, cu sportivul, da?
53:32 dr. Alina-Maria Smaranda: De ce nu? Și cu manageri, da? Impresari. E familie, efectiv, e aici chiar, nu că mă laud, dar chiar așa e, o muncă de echipă pe care am văzut-o literalmente. Adică eu am văzut ceva, am trimis, da? Ok, la alți colegi. Au zis: ok, facem așa, discutăm, facem planul, da, terapeutic, vedem mai departe cum merge recuperarea, foarte mulți pași, da, intermediari, să evaluăm situația. Discutăm: sportiv, antrenor, da, kineto, psiholog, e foarte important, da, toate lucrurile astea, ca să meargă bine. Că nu e ceva. Sunt foarte multe piese, da, care, puse la un loc, da, formează, practic, așa, performanța. Dar aici, cred că asta e. Am învățat foarte mult într-adevăr ce înseamnă munca asta de echipă. foriel.
De ce medicina sportivă nu este în preferințele studenților pentru rezi? 54:29
54:30 dr. Cătălina Voinea: De ce crezi că medicina sportivă nu este atât de mult aleasă la examenul de rezidențiat de ceilalți, și poate te-ai gândit la ceva soluții sau la ceva clarificări ca să...
54:30 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu e suficient de vizibilă. Cred că ăsta e cuvântul. Fiind puțini medici, da, la nivel național, copleșiți de muncă, asta e realitatea, da, vizibilitatea e redusă. Și atunci, normal că lumea nu știe. La București e un caz, aș zice, fericit.
54:30 dr. Cătălina Voinea: Asta zic, că e posibil să fie și din cauză că pregătirea se face doar la București.
55:10 dr. Alina-Maria Smaranda: Mai mult sau mai puțin. Adică, ulterior, după primul an, ok, la București. Ok. După care, pe stagiile complementare, se pot lua detașări. Și avem rezidenți care au venit în București și ulterior, din anul 2, s-au întors fie la ei acasă, fie, mă rog, în alte orașe. Deci există și aici mobilitate, și acolo sunt ancorați în activități sportive. Adică nu au plecat, pentru că sport se face peste tot în țară. Și avem rezidenți care vin, stau la București primul an, după care își iau detașare, și se poate.
55:55 dr. Alina-Maria Smaranda: Cred că ce ar trebui e, într-adevăr, să promovăm mai mult. Și toți. Adică fiecare dintre noi să promovăm, pentru că în continuare sunt colegi care nu știu că există această... medici care nu știu că există această specialitate. Și atunci nu pot să am pretenția de la niște studenți. La București, la UMF Carol Davila, sunt avantajați, pentru că există disciplina de medicină sportivă, au cursuri opționale, de fiziologie. Și atunci se izbesc, iau contact cu specialitatea, povestim, își fac lucrările de licență. O parte dintre ei au și ajuns.
56:36 dr. Alina-Maria Smaranda: Rezidență e mai simplu, dar în alte centre universitare nu au contact cu specialitatea. Decât dacă sunt foști sportivi, dacă au pe cineva în familie, dacă cumva dintr-o întâmplare. În facultate, din păcate, nu ai, în alte centre universitare, nu ai contact cu această specialitate. Și atunci nu ne rămâne decât, efectiv, ca fiecare dintre noi să promovăm cât de mult putem, da?
57:08 dr. Alina-Maria Smaranda: Specialitatea, cu atât mai mult că acum e recunoscută, da? Și potențialul e extraordinar. Că e o specialitate atât de dinamică și se schimbă atât de mult. Și lucrurile avansează atât de mult în atât de multe direcții: tot ce înseamnă tehnologie, AI, big data, wearables, senzori, monitorizare, medicină regenerativă. Adică totul este, efectiv, cât de mult poți să împingi limitele umane și să faci sportivul ăla să performeze cât mai bine. Și efectiv se investesc foarte mulți bani.
57:50 dr. Alina-Maria Smaranda: Cercetători în medicină sportivă din alte țări colaborează cu Nike, cu Adidas, cu Gatorade, cu firme mari, de la care iau granturi mari. Și ăsta e un lucru la care ne dorim și noi să ajungem. Adică, ușor, ușor, să punem pe picioare. Pentru că medicina sportivă în România are o istorie veche. Undeva la 100 de ani, a avut foarte multe lucruri în care a fost pionier.
58:19 dr. Alina-Maria Smaranda: S-au descoperit lucruri. Deci noi am fost foarte sus. Da, pilon. Și da, exact. Și profesorul Drăgan, pe care eu nu l-am prins, a fost un titan al medicinei sportive. Munca lui a fost continuată de profesor Ionescu, extraordinar. Și tot așa, mai departe, luăm și construim. În definitiv, da, e vorba de bani, e vorba de investiții.
58:47 dr. Alina-Maria Smaranda: De investiții mari, pentru că te duci în altă țară și vezi cum arată un laborator de medicină sportivă. Și ți se pare așa, totul ca SF, foarte multe aparate, gadget-uri, fiecare măsoară ceva. Adică e impresionant. Și până la urmă toate lucrurile astea poți să le translatezi la populația generală. Pentru că aici e avantajul. Vezi niște lucruri și vezi cum ai putea după aia să le aplici pe populația generală, ca să aibă, o viață până la urmă, activă, sănătoasă, longevivă. Că asta ne dorim.
Ce nu cunosc medicii de pe celelalte specialități despre medicina sportivă? 59:22
59:23 dr. Cătălina Voinea: Ce anume ți se pare că e trecut cu vederea despre medicina sportivă, dacă ne raportăm la celelalte specialități, și ți-ai dori practic să faci puțină lumină ca să...
59:23 dr. Alina-Maria Smaranda: Cred că asta, că nu e doar despre sportivi. Și că ar trebui să ne implicăm mai mult în ceea ce înseamnă promovarea mișcării. Sportul formează caractere. Și ar trebui să ne implicăm mai mult în partea asta de promovare. Noi avem un concept care e foarte bine structurat, și anume prescrierea exercițiului fizic. Și exercițiul fizic are rol, ca orice medicament, terapeutic. Doar că trebuie foarte clar știut ce frecvență, intensitate, durată, ce tip de exerciții. Dacă faci mai mult pe aerob, faci forță, mobilitate.
1:00:22 dr. Alina-Maria Smaranda: Și cred că asta e un lucru pe care... Pentru că toată lumea se concentrează pe partea de sportivi. Dar uite și partea asta, în care să ne implicăm în a promova această practică a exercițiului fizic. Pentru că, cu cât încurajăm mișcarea mai mult, până la urmă ne construim noi viitorii campioni. Cu cât ai mai mulți copii care îți fac sport, ai o bază de selecție mai mare. Și din aia, statistic, șansa va fi să găsești mai mulți campioni.
1:00:56 dr. Alina-Maria Smaranda: Și suntem... E o problemă la nivel european asta, până la urmă, cu obezitatea, cu sedentarismul. Iar mișcarea e un medicament. Și sper că, da, exact. Și sper că în timp o să fie integrat. Pentru că și aici e vorba de echipă. Dacă vine la un medic cardiolog, da, recomandă să meargă și la un medic de medicină sportivă. În funcție de aia, deci nu există. Sunt în anumite... în America, în Suedia sunt protocoale.
1:01:28 dr. Alina-Maria Smaranda: Nu cred că există patologie, de la depresie la cancer, în care să nu ai o prescripție, da, foarte clară, în funcție de examenul, da, consultația pacientului, da. Și poți să știi exact cum să intervii. Că nu e doar așa, mergem 10.000 de pași; nu e suficient atât, dacă chiar vrei să cuantifici efectul efortului fizic. Și ăsta e un lucru despre care nu prea se vorbește și lumea nu prea știe. E și despre sportivi, dar e și despre populația generală. Și aici ar trebui să ne implicăm un pic mai mult.
Cea mai mare satisfacție în medicina sportivă? 1:02:04
1:02:04 dr. Cătălina Voinea: Cum ești tu acum, față de fetița de la 5 ani care și-a găsit atunci menirea ca fiind medic, față de faptul că nu ai ajuns la neurologie, nu ai ajuns la neurochirurgie, dar ai ajuns la medicina sportivă? Care este satisfacția pe care ți-o găsești tu acum? Care e cea mai mare pentru tine și dacă ești împlinită de alegerea pe care ai făcut-o?
1:02:27 dr. Alina-Maria Smaranda: Asta voiam să zic, că sunt fericită. Ăsta e cuvântul. Mereu mă întreabă rezidenții și alți colegi, prieteni, dacă regret, dacă mi-aș schimba specialitatea, și nu. Altcineva poate, în locul meu, da, și sfătuiesc asta, ca o paranteză: ai ajuns la o specializare, simți că nu e ok, că you don't belong there, să nu le fie frică să schimbe. Dar eu am simțit, adică a fost o chestie de cam jumătate de an, cam așa a fost, în care era bine și din ce în ce mai bine, și efectiv mă simțeam în elementul meu. Și satisfacția, indiferent, până la urmă, de specialitate, e că faci bine.
1:03:13 dr. Alina-Maria Smaranda: Asta e. Adică nu există satisfacție mai mare decât să știi că ai ajutat pe cineva, cât de puțin. La noi e, cum să zic, după acești ani, am cunoscut niște oameni extraordinari. Am învățat niște lucruri, am învățat din greșelile altora, din poveștile lor, tot colectivul, toată echipa. Și aici nu vorbesc doar de disciplină, ci de absolut toți colegii. Noi suntem așa o familie și își lasă amprenta asupra modului în care tu ești ca medic.
1:03:58 dr. Alina-Maria Smaranda: Să vezi că acolo ai pus și tu câteva cărămizi la medalia aia e un sentiment foarte frumos. Să ajungi la o competiție și să auzi imnul țării tale cântând. Adică sunt niște emoții și niște lucruri care efectiv mă fac fericită. Și simt că aici mi-am găsit menirea, vocația. Aici e unde mă simt eu așa bine.
Planurile de viitor ale dr. Alina-Maria Smaranda 1:04:25
1:04:25 dr. Cătălina Voinea: Și ce planuri de viitor ai?
1:04:31 dr. Alina-Maria Smaranda: Să creștem. Să creștem vizibilitatea specialității, asta îmi doresc enorm de mult. Să ne implicăm în a ne alinia un pic la standarde internaționale în ceea ce privește ghidurile de bune practici, protocoalele terapeutice. E mult de muncă. Mă gândesc așa, pe termen mediu-lung. E mult de muncă. Și, bineînțeles, să mă implic cât pot de mult în tot ce înseamnă noile generații de rezidenți. E un sentiment foarte frumos.
1:05:08 dr. Alina-Maria Smaranda: Cumva, că ești așa, poți să-i ajuți, să-i ghidezi, că ești acolo lângă ei, să-i sprijini, că ei sunt viitorul. Efectiv, rezidenții sunt viitorul. Și să fii acolo pentru ei și să-i îndrumi, cred că numai așa putem să ajungem și să atingem excelența. Deci lucrurile sunt... potențialul e mare și lucrurile sunt deja în mișcare. Sunt foarte, foarte multe lucruri și direcții de dezvoltare, de la cercetare, la partea asta de protocoale, de ghiduri, la prescrierea exercițiului fizic, la ce înseamnă managementul unui sportiv în cadrul unei echipe.
1:05:59 dr. Alina-Maria Smaranda: Și atunci, sky's the limit. Așa mi se pare în specialitatea asta: că sky's the limit. Și rezidenții, asta e acum. Pentru mine așa e... Am și învățat. Așa am fost și eu. Doamna profesor, da? Acolo a fost ca o mămică. Și ea e în continuare o mămică pentru toți. Și asta îmi doresc și eu. Îmi doresc să ajung peste 30 de ani, 40 de ani și să mă uit în urmă. Cred că ăsta e cel mai frumos: te uiți în urmă și zici am reușit să fac ceva. Și să schimb niște lucruri în bine. Cred că ăsta e cel mai mare plan: să poți să schimbi niște lucruri în bine.
Cel mai important sfat pentru studenții ce își doresc medicină sportivă la rezidențiat 1:06:42
1:06:43 dr. Cătălina Voinea: Foarte bine. Noi am mai avea o singură întrebare pentru tine, și anume: care e cel mai important sfat pe care l-ai dat unui absolvent de medicină care stă în fața repartiției și nu știe ce să aleagă, dar se gândește totuși la medicina sportivă?
1:07:01 dr. Alina-Maria Smaranda: Uf! Dificil. Strict legat de repartiție, având în vedere că nu e o chestie care să te limiteze, nu e o decizie care e pe viață. Strict legat de repartiție: să ia decizia din inimă și din suflet, să încerce, să aibă curaj să încerce, și, cum ți-am zis și mai înainte. Nu e ok, nu e bine, schimbi. Am prieteni care au schimbat de două, de trei ori specialitatea până și-au găsit locul și ceea ce le face plăcere. Și n-ar trebui să fie asta o rușine. Da? Deci asta, strict legat de repartiție. În rest, să fie curioși.
1:07:50 dr. Alina-Maria Smaranda: Cred că asta e foarte important. Pentru că, dacă intri în meseria asta și trec așa lucrurile pe lângă tine, da? Și nu ai așa nicio reacție, ești... Să fie curioși și să nu uite că lucrează cu oameni. Pentru că uneori, câteodată, ai tendința să uiți: analize, investigații, protocoale diverse, și uiți că în fața ta e un om cu emoții, cu sentimente, și trebuie foarte bine gestionat lucrul ăsta.
1:08:26 dr. Alina-Maria Smaranda: Și dacă au dorința asta, să fie curioși, să caute mereu informații; nu știu ceva, să întrebe, să nu le fie rușine. Da? Nu Întotdeauna întreb, repet, și eu, și alții mai mari decât mine, și mie mi s-a spus de unii mult mai mari: și eu zice nu știu, hai să căutăm, vedem și găsim răspunsul. Da? Și dorința asta de a munci, că e de muncă, n-ai cum să ajungi. Dacă nu muncești și pui cărămidă peste cărămidă, peste cărămidă, n-ai cum să ajungi cel mai bun. Da?
1:08:57 dr. Alina-Maria Smaranda: Exact.
1:08:57 dr. Cătălina Voinea: Bun, Smaranda, atunci nu ne rămâne decât să-ți mulțumim că ai venit și am avut parte de o discuție atât de plăcută despre medicina sportivă. Mereu sunt plăcut impresionată de oamenii care vin aici și practic își pun sufletul pe masă și spun cu câtă pasiune și-au ales ceea ce fac în momentul ăsta, și nu pot decât să mă rog să inspiri la rândul tău cât mai mulți oameni ca să facă alegerea potrivită la examenul de rezidențiat,
1:09:31 dr. Cătălina Voinea: pentru că, din ceea ce spui, medicina sportivă pare că este pentru toată lumea, dar pentru cei care chiar își doresc acolo se face diferența. Și zic da la propunerea ta ca peste 10 ani să ne întâlnim din nou, să vedem unde a ajuns medicina sportivă, pentru că sunt convinsă că are parte de o creștere exponențială în următorii ani și o să ajungem și noi acolo unde sunt celelalte țări, cu siguranță. Și de aceea îndemn și eu
1:10:05 dr. Cătălina Voinea: ca toți medicii, toți studenții care nu știu dacă asta este ceea ce își doresc, să se ducă și să încerce, să vadă, să vă caute, să vină să vadă ce se întâmplă acolo și dacă chiar li se potrivește, pentru că nu au absolut nimic de pierdut Iar, așa cum ai zis și tu, acolo îi așteaptă o familie cu brațele deschise, și de aceea vă felicit că aveți parte de un colectiv atât de frumos, pe care mai rar
1:10:31 dr. Cătălina Voinea: îl întâlnești în alte specialități.
1:10:31 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, chiar rezidenții, specialiștii pot să confirme că nu zic așa, și doar vorbe. așa E o mare familie și toată lumea se ajută și se implică, pentru că până la urmă muncim pentru binele nostru dacă reușim să creștem specialitatea asta, muncim pentru viitorul nostru și nu e e loc, cum am zis, e loc mult, mult de acum, adică sportivii sunt din ce în ce mai mulți, noi suntem puțini, deci e loc pentru toată lumea.
1:10:31 dr. Cătălina Voinea: Asta e super. Atunci, ne-a făcut plăcere și ne vedem data viitoare.
1:10:31 dr. Alina-Maria Smaranda: Da, cu mare drag.
1:10:31 dr. Cătălina Voinea: Mulțumim pentru vizionare!
