Grile-Rezidentiat.ro Toate specialitățile Platforma de grile →

Medicină · Date solide

Rezidențiatul de Pneumologie — cum e, realist

Varianta fără poleială despre rezidențiatul de Pneumologie: cui i se potrivește (și cui nu), cum îl descriu rezidenții reali (n=20), pragul național de intrare pe 5 ani și 2 episoade de podcast cu specialiști.

Medicină

Rezidențiat pe Pneumologie — cum e, realist

Date solide

Cui i se potrivește

Te prinde dacă ești curios, sociabil și îți place și o doză de manualitate (bronhoscopie). Bonus: cu un ecograf portabil și un spirometru poți avea un cabinet aproape de unul singur. Gărzi puține.

Cui nu prea i se potrivește

Mai puțin pentru cine fuge de manopere — sunt parte din meserie.

🗣️ Vocea rezidenților · studiul „Împreună creăm medici de succes” (2021; eșantion mic per specialitate — orientativ) · 83% ar alege din nou aceeași specialitate
„Satisfacție mai mare decât să-i redai omului aerul nu cred că există.”

Ce le place: dezvoltarea simțului clinic la patul bolnavului, caracterul integrativ cu celelalte specialități, procedurile practice variate și recunoștința pacienților cărora le ameliorezi respirația.

Ce-i frustrează: lipsurile materiale și de infrastructură, profilul social al multor pacienți care nu își permit tratamentul, riscul de TB și patologia neoplazică.

Sfatul lor: alege pneumologia dacă îți place să lucrezi cu oamenii, caută din timp mentorii și locul potrivit și pune stetoscopul și pe plămâni.

📊 Cum o descriu rezidenții · studiul „Experiențe în Rezidențiat” · n=20 răspunsuri pe această specialitate
Satisfacție generală (mare = bine)4.2/7
Calitatea îndrumării (mare = bine)3.5/7
Atmosfera de lucru (mare = bine)4.2/7
Gărzi — cât de adecvate ca număr (mare = bine)4.2/7
Program — cât de rar stai peste ore (mare = bine)3.5/7
Volum zilnic — cât de sustenabil (mare = bine)5.2/7
Și-ar recomanda rezidențiatul? 5.8/10

„Ar alege din nou” (mai sus) vizează specialitatea (2021); nota /10 vizează programul de rezidențiat în care s-au format (2025).

Toate pe scala 1–7, unde mai mare = mai bine (inclusiv volumul de muncă: gărzi adecvate, rar peste program, volum sustenabil). Cifre descriptive, nu garanții — corelație ≠ cauzalitate. Poți citi comentarii reale de la medici, pe specialitatea aceasta, în studiul în derulare „Experiențe în Rezidențiat” (necesită cont pe grile-rezidentiat.ro).

🎧 Vizionează un episod de podcast cu un medic rezident pe această specialitate
  • dr. Andreea Maftei — episodul #93YouTube
  • dr. Alexandru Horaicu — episodul #15YouTube
Citește transcrierea ↓
📈 Pragul național de intrare în rezidențiat · în scădere, -64 pct (2021→2025)
64865164765358420212022202320242025
584în 2025 · pe 5 ani: 584–653. „Național” = cel mai mic punctaj de admitere pe centre în anul respectiv (categoria „pe post” nu e inclusă)

Scădere netă pe 5 ani, neuniformă.

Vezi pe oraș, pe ani → g-rezi.ro/trends
Mai multe: date de pregătire, fapte verificate, potrivire

Profilul spre care înclină specialitatea

  • Mod de gândire: înclină spre explorare și relație cu omul, nu protocol fix
  • Acțiune vs. reflecție: la mijloc, echilibrat
  • Toleranță la incertitudine: la mijloc, echilibrat
  • Contact uman: înclină spre contact direct, continuu, cu pacientul
  • Stil de viață: înclină spre program previzibil, gărzi puține, autonomie

Orientativ, din logica de potrivire a testului — nu un verdict.

Date de pregătire

  • Durată de pregătire: 5 ani
  • Tip de specialitate: clinică
  • Spor de specialitate: până la 85%, nivelul efectiv se stabilește per spital
  • Locuri la concurs (nov. 2025): 80 (sursă)
  • Recunoaștere în UE: da, automată (Directiva 2005/36/CE)

Fapte verificate despre pregătire și practică

  • Personalul din unitățile de pneumoftiziologie (TBC, inclusiv «Marius Nasta») are spor de 55–85% — categoria maximă (plafon; nivelul efectiv per spital). (sursă)
  • Atestatul de endoscopie bronșică: 3 luni, 9 centre acreditate; specialiștii confirmați după 2002 pot susține examenul direct pe baza modulului din rezidențiat. (sursă)
  • Atestatul de Somnologie (nivel I+II): 7,5 luni, un singur centru acreditat — București. (sursă)
  • Examen european HERMES (ERS) — European Diploma in Adult Respiratory Medicine (ediția 2026: 19 septembrie). (sursă)

Examenele europene de board sunt certificări suplimentare — nu înlocuiesc examenul național de specialist.

🔗
Ultimul punctaj de intrare la Pneumologie: 584 (2025).
Locul tău se decide la concurs — punctul tău de start e azi.
Începe pregătirea cu grile →

Din podcast: „Rezi pe Pneumologie” — transcrieri complete

2 episoade · transcrieri editate (clean verbatim) după înregistrarea audio · actualizat la

Alege un episod ca să citești transcrierea.

Rezi pe Pneumologie · Episodul #93

dr. Andreea Maftei — medic rezident pneumologie an 4 (la data înregistrării)

Gazdă
dr. Cătălina Voinea
Publicat
Durată

YouTube (filă nouă)Spotify (filă nouă)Podbean (filă nouă)

Din descrierea episodului: Dr. Andreea Maftei (Mutu), medic rezident pneumologie an 4 (la momentul filmării), doctorand UMF „Carol Davila” București, lucrează la Spitalul Universitar de…

Experiențe și opinii personale ale invitatului, la data înregistrării (episod publicat în decembrie 2024). Nu sunt recomandări medicale. Transcriere editată după audio; poate conține erori — semnalează o eroare. „[neclar]” marchează un fragment pe care nu l-am putut desluși din înregistrare.

Pe scurt

  • Nu văd doar tuberculoză, văd suspiciuni de tuberculoză, automat trebuie să știi să faci un diagnostic diferențial. 09:50
  • Dar mi se pare foarte practică abordarea asta în care tu, de la cap la coadă, ești responsabil de pacient. 20:48
  • Și mai ales pentru pacienții din ambulator, pe partea asta de patologie cronică, să fii destul de curios să mergi cu anamneza până în pânzele albe. 43:33
Transcrierea completă (17 capitole · 7.433 de cuvinte)

Intro 00:00

00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare și bine te-am regăsit la un nou episod din podcastul Grile-Rezidentiat.ro! 2025 este aproape aici, așa că te îndemn să-ți faci un plan de învățare cât mai realist, și să începi cu pași mici și să depui un efort minim zilnic. Te va ajuta să rămâi în controlul emoțiilor tale, care știu cât pot să fie de copleșitoare. Majoritatea oamenilor renunță rapid la rezoluțiile stabilite pentru noul an, tocmai de aceea te invit să stabilești un minim zilnic nenegociabil.

00:33 dr. Cătălina Voinea: Secretul este doar să începi, apoi inerția te va ajuta. Atât pentru astăzi și la mulți ani! Astăzi vorbim cu dr. Andreea Maftei despre pneumologie. Hai să vedem ce are de povestit. Să-i dăm drumul! Salutare, Andreea! Bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat.ro.

Intro dr. Andreea Maftei 00:51

00:51 dr. Cătălina Voinea: Vreau să te felicit că ai curajul să vii aici și că ești atât de amabilă să împărtășești cu noi și cu cei care vor să urmeze specialitatea de pneumologie să împărteșești informațiile care te-au ajutat pe tine să faci acest drum prin rezidențiat mai puțin incert și mai puțin așa plin cu... să nu fim speriați, să nu ne ducem fără să știm ce se întâmplă acolo și...

01:22 dr. Cătălina Voinea: Vreau să îți mulțumesc în numele întregii echipe că ești dispusă să oferi din experiența ta și să știi cât de mult apreciem atât noi, cât și cei care ne ascultă faptul că vii și ne prezinți povestea ta de pneumologie în rezidențiat.

01:22 dr. Andreea Maftei: Mulțumesc mult pentru invitație. Chiar mă bucur super mult să am oportunitatea să pot să ajut un pic viitorii rezidenți să aibă o imagine un pic mai clară referitoare la pneumologie, să facă cea mai bună alegere pentru ei.

Asta ți-ai dorit întotdeauna să faci? (referitor la specialitatea pneumologie) 02:00

01:56 dr. Cătălina Voinea: Poți să începi să ne povestești un pic dacă asta ți-ai dorit dintotdeauna să faci sau te-ai hotărât, așa cum fac mulți, atunci când erai în fața comisiei și te-a luat pe nepregătite?

02:08 dr. Andreea Maftei: Nu mi-am dorit dintotdeauna, ba chiar e foarte amuzant că țin minte că ajunsesem la sfârșitul facultății și râdeam cu colegii de grupă și ziceam: „E clar, eu vreau să fac orice specialitate de interne, dar nu pneumologie. Pneumologie nu. Eu pneumolog n-o să mă fac niciodată.” „Andreea, pneumologie „Îmi place foarte tare.” Colegii, șoc: „Ce s-a întâmplat. Da, da, da. Chiar au zis că ne par așa rău că nu te-am filmat atunci. Eram convinsă de-a dreptul.

02:39 dr. Andreea Maftei: Cumva, la noi a fost un pic o particularitate. Eu sunt medic militar la bază și atunci dăm rezidențiatul cu toată lumea. E la fel de important punctajul, doar că noi alegem cumva separat, din niște locuri și posturi care se scot pentru noi în anul respectiv. Și nu avem cumva o predictibilitate. Nu știi ce o să se scoată în anul respectiv.

03:01 dr. Andreea Maftei: Sunt treaba asta încă din anul întâi, am zis: ok, hai să ne hotărâm cam pe unde suntem, să nu ne trezim că neurologia, de exemplu, e viața mea și nu se scoate neurologie în anul respectiv. Într-adevăr, poți să mai dai încă o dată, poți să faci niște eforturi, dar am zis că e imposibil să fie o singură specialitate varianta. Și atunci, cumva, din anul întâi, am zis, le-am sortat așa în două și am zis: hai să vedem dacă o specialitate chirurgicală e pentru mine sau medicală. Eram foarte încântată de chirurgie. Am o personalitate mai vulcanică, așa, mai trebuie să facem, trebuie să fiu așa peste tot.

03:37 dr. Andreea Maftei: Eram foarte încântată, mi-a plăcut foarte mult, doar că, mergând și prin practică, am stat și în sală, am realizat repede că nu e pentru mine. Făceam sincope vasovagale, deci nu puteam să stau foarte mult într-un loc și am zis clar că nu e o idee bună. Vezi și variantele de parte din asta de schimbat de pe chirurgicale pe medicale, cred că pentru oameni ca mine, care l-au văzut un pic dacă chiar li se potrivește sau nu.

04:05 dr. Andreea Maftei: Și atunci am zis clar: în niciun caz. Hai să vedem ce mi s-ar potrivi dintr-o specialitate medicală. Eu Am ajuns la concluzia că îmi plăceau cumva cam toate. Din fiecare găseam ceva interesant. Pe măsură ce făceam stagiile, clar, dermatologie, am avut o perioadă, da, extraordinar. Dermatologie, după care, na, neurologie, că e ca un puzzle, o să fie foarte interesant, neurologie. Am trecut, în principiu, prin toate. Pe măsură ce făceam stagiul, învățam, îmi plăcea foarte, foarte mult, găseam ceva care să mă atragă.

04:40 dr. Andreea Maftei: Când s-au afișat variantele pentru noi, puteam, în principiu, să-mi aleg și am avut destul de multe din interne. Și puteam să-mi aleg, aveam nota, puteam să-mi aleg cam orice. Nu mai știu sigur, cred că cardio, dar mă convinsesem că nu mai eram atât de convinsă de cardio. Și eram între neurologie, dermatologie, pneumologie și gastro. Și ziceam că o să-mi iau dermato, după care repede, nu, că neuro.

05:12 dr. Andreea Maftei: Am avut cumva ocazia să am un mentor în facultate, pe care l-am sunat și am zis: „Eu ce-mi aleg? Nu-mi dau seama ce se potrivește.” Mi-a zis: „Gândește-te cam cum vrei să arate o zi și ce vrei să faci.” Și zicea: „De ce nu pneumo?”

05:26 dr. Andreea Maftei: Și am zis: „Nu, clar, nu.” Foarte frumoasă patologia, extraordinară, mi-a plăcut extraordinar de mult. Am făcut Raelia în facultate. Cursurile, patologia, felul în care s-a pus problema, mi-a plăcut extraordinar de mult. Dar partea practică pe care o vedeam acolo pe secție cumva m-a speriat un pic și am zis: nu știu dacă e pentru mine. Fiind spital de urgență, făceau și încă fac foarte multă patologie de acuți, multă ventilație.

05:57 dr. Andreea Maftei: Semăna un pic, mai ales când mergeam noi în practică la LP-uri, semăna un pic cu o secție de ATI. Toată lumea alerga, se luau EAB-uri, erau aparate care piuiau și te uitai cumva nedumerit. Și am zis: nu știu dacă pot să fac asta. Și atunci, de aici a venit „orice specialitate de interne, dar pneumologie nu”. ATI-ul la mine nu intra în calcul, am zis că nu cred că e pentru mine. Și atunci mi-a zis: „Dar de ce? Că nu e chiar așa.” Și zic: „Cum? Adică eu asta am văzut.”

06:31 dr. Cătălina Voinea: Exact. „Stai un pic. Stai un pic, de ce? Păi, uite, există și partea de patologie cronică, nu peste tot e doar așa, nu vezi doar asta?

06:42 dr. Andreea Maftei: Cumva, eu asta... Într-adevăr, au fost extraordinar de drăguți. Țin minte că au rămas cu noi la LP-uri după. Am mers și în cărți, ne-au arătat radiografii. Îmi plăcea foarte mult, nu știu, partea de vorbit, discutat cu oamenii. La ei, cumva, 70% din timp, probabil, era partea asta de acut. Și cumva pacient critic de multe ori și nu credeam că e pentru mine. Și mi-a zis: „Stai un pic, uite, da, există și partea de cronici.” Iarăși stigmat, tuberculoză: „Nu, nu, nu, nu. Nu Ce să fac eu la tuberculoză? O să mă plictisesc.” Un mare mit și ăsta, m-am lămurit rapid. După care: ce o să fac?

07:19 dr. Andreea Maftei: O să dau eu doar pufuri și o să văd doar astm și BPOC. Și asta o să fie tot alt mit. Și mi-a zis: „Păi, stai un pic, că nu e chiar așa. E mult mai vastă. Mai ții minte, uite, că ai făcut și cursuri, că există și pneumopatii interstițiale difuze.” „Da, dar nu știu dacă se văd, dacă se fac.” Și zice: „Dar oricum îți place să ai și o parte din asta de manualitate. Poți să faci bronhoscopie, faci toracocenteză.

07:44 dr. Andreea Maftei: Eu zic că e pentru tine și poate să-ți placă.” Și până la urmă am ales pneumologie. Eram foarte convinsă. Am fost foarte speriată în prima zi. Și cam așa am ajuns la pneumologie, mai degrabă cu gândul că are și o parte din asta hands-on, o părticică intervențională de care aș putea să mă agăț în cazul în care, așa gândeam eu atunci, o să mă plictisesc eu de partea asta de patologie cronică, nu neapărat partea de ventilație.

08:17 dr. Andreea Maftei: Între timp, mi-a plăcut foarte mult și mi se pare foarte interesantă și ventilația. Nu mi se pare deloc plictisitoare și nu e așa tuberculoza. E mult mai vastă decât vedeam eu: astm, BPOC și două pufuri. Adică, da, o să povestim.

Ce te-a făcut să renunți la ideea că ai făcut alegerea greșită? 08:30

08:32 dr. Cătălina Voinea: Ce ai început să faci mai exact, care te-a făcut să renunți la ideea asta că „mamă, a făcut alegerea greșită”? Cum, cu tuberculoza, cum a ajuns să nu mai fie un mit pentru tine că doar asta vezi și cum ai ajuns să realizezi că nu doar astm și BPOC vezi și că și ăsta e un mit?

08:54 dr. Andreea Maftei: Păi, am început rezidențiatul și l-am făcut, eu am coordonarea în cadrul Institutului Național de Pneumologie „Marius Nasta”, pe secția 4. Există trei variante de coordonatori în București: Elias și două în cadrul institutului. Și m-am convins repede, din prima zi. Cumva, prima zi pentru mine a fost așa ca și când te lovește un tren de mare viteză. M-am oprit un pic și am realizat că totul e nou, interesant, nu e doar astm și BPOC. m-am convins: că nu avem mai multe stagii pe parcursul anului, dintre care avem și trei luni doar de dispensar de tuberculoză, și am mers efectiv la dispensar și am văzut cam ce văd un pic și ce se întâmplă.

09:50 dr. Andreea Maftei: Nu văd doar tuberculoză, văd suspiciuni de tuberculoză, automat trebuie să știi să faci un diagnostic diferențial. De fapt, am văzut de toate, că vin pacienți care tușesc și care vin la dispensar. Am văzut astm, BPOC, neoplasm pulmonar în fază incipientă sau într-o fază mai depășită. Am văzut patologie interstițială, am văzut sarcoidoză, care merge cu tuse trenantă. Și am realizat că nu e chiar așa și că, de fapt, și colegii de la dispensarul de tuberculoză văd, pe lângă tuberculoză, cam ce vede și un medic în ambulator, de exemplu.

10:25 dr. Andreea Maftei: Adică cam tot. N-ai cum să ai o bucățică văd exclusiv. Cumva, într-adevăr, se ocupă de partea de tuberculoză, dar nu văd doar asta. Și atunci am zis ok, și asta a fost.

10:25 dr. Cătălina Voinea: „Și între toate astea, diagnosticul diferențial se poate face printr-o simplă radiografie? Sau trebuie să faci teste suplimentare?”

10:47 dr. Andreea Maftei: Teste suplimentare.

10:47 dr. Cătălina Voinea: Adică nu sunt specifice pentru fiecare, gen sarcoidoza, spre deosebire de alte... Mă refer la... ai vorbit de tusea aia, care e nasoală. Și cum ai diagnostica o sarcoidoză? La CT?

10:47 dr. Andreea Maftei: Poți să ai suspiciune clinică, da. La CT, poate te ajută radiografia, te ajută examenul clinic, poate mai are și altceva. De ce nu?

11:17 dr. Andreea Maftei: Poate are eritem nodos sau are altă afectare în cadrul bolii. Depinde foarte mult. Dar, în principiu, cumva, la noi pacienții de multe ori vin tușind. Și în spatele tusei poate să fie mult mai multe lucruri decât astm și BPOC. Poate să fie o patologie interstițială. Poate să fie o patologie sistemică autoimună, care dă afectare interstițială. Nu e exclus. Poate să fie o mulțime de lucruri în spatele unei tuse și de obicei trebuie investigat mult mai mult.

Ce nu spune nimeni înainte să începi și crezi că e important să știe despre pneumologie? 11:51

11:51 dr. Cătălina Voinea: Ce ai putea să le transmiți celor care nu sunt încă convinși, ce e vital să știe despre pneumologie, astfel încât să fie alegerea potrivită? Ce nu spune nimeni înainte să începi și crezi că e important să știe?

12:06 dr. Andreea Maftei: Păi, că e mult mai interesantă decât știm noi inițial, cumva, din facultate. Adică învățăm, într-adevăr, ai parte de mult astm, BPOC și neoplasm bronhopulmonar, într-adevăr. Dar e mult mai mult decât atât. Și cumva asta cred că ar trebui să știe și colegii noștri, în general. Vedem mult, mult mai mult decât atât. E mult mai vastă, are multe supraspecializări. Deja se merge pe ideea de supraspecializare, pentru că n-ai cum să faci excelent chiar absolut tot.

12:41 dr. Andreea Maftei: Într-adevăr, în rezidențiat trebuie să te pregătești și să fii pregătit pentru tot. Adică trebuie să știi cam tot, trebuie să le recunoști și măcar să le trimiți către cineva care face foarte bine vreo părticică. Tuberculoza nu e chiar așa de speriat. Adică, cred că mulți au așa o reacție, o preconcepție cumva, că e doar tuberculoza, doar a oamenilor săraci, imunocompromiși. Nu e chiar așa. Orice persoană cu patologie cronică... avem și tineri care fac tuberculoză.

13:20 dr. Andreea Maftei: Orice persoană într-un context de imunosupresie poate să dezvolte tuberculoză. Suntem o țară endemică pentru tuberculoză. Iar riscul de infecție nu e chiar așa un bau-bau, că și la asta m-am gândit: dacă o să fac tuberculoză și ce o să se întâmple. De multe ori e un risc mult mai mare să te duci, să zicem, la piață și să-ți tușească cineva în față și să zici că stai în frig și să te iei de acolo tuberculoză, dacă ai și tu un status imunitar precar,

13:51 dr. Andreea Maftei: decât de pe secție, în condițiile în care te duci cu mască FFP2. Ai niște circuite, ai niște protocoale. Nu intri oricum. Adică din start știi că ai de-a face cu ceva și ai toate uneltele să te pregătești. Adică eu n-am auzit, de exemplu, despre colegi care să fi făcut tuberculoză. Adică e un risc, într-adevăr, dar nu e atât de mare precum îl vede lumea la început, se gândesc că o leu tuberculoză.

13:51 dr. Cătălina Voinea: „Dar altele, în afară de tuberculoză, riscul de îmbolnăvire e mare sau aveți protecție constantă?”

14:36 dr. Andreea Maftei: La camera de gardă, cel puțin unde lucrez, tot timpul avem protecție, mască. Vezi pacienți care tușesc și poate au gripă, COVID, orice altă viroză respiratorie. Și atunci ai protecție nu doar pentru tuberculoză. De obicei, tuberculoza stă separată, într-un loc, și știi clar ce ai de făcut când mergi la pacientul cu tuberculoză. Iar pentru pacienții văzuți în gardă sau de pe secție ai cumva alt protocol, dar ai protecție în ambele variante.

Ce sfaturi ți-ai oferi ție, dacă te-ai putea întoarce în timp, în anul 15:12

15:13 dr. Cătălina Voinea: Dacă ai putea să te întorci în timp în anul tău de rezidențiat, în primul an de rezidențiat, ce te-ai sfătui, ca să-ți facă viața mai ușoară? Sau de ce i-ai sfătui pe ceilalți să aprofundeze sau să facă prima dată, ca să le fie mai ușor?

15:28 dr. Andreea Maftei: Cred că mi-aș spune că trebuie să fiu mai răbdătoare și să am mai multă răbdare. Cumva, după ce am intrat, m-au lovit toate, mi se părea mult, totul era nou. Ce să fac mai întâi? Voiam să mă apuc de toate. Și am o vorbă: elefantul se mănâncă bucățică cu bucățică. Adică să-și acorde timp, e normal să fie foarte multe lucruri noi, e normal să nu știi ce să faci la început, să ceară ajutorul rezidenților mai mari.

15:59 dr. Andreea Maftei: Mi-a stat extraordinar de mult și cumva mi-aș arătat că e normal să fie așa și nu m-am mai stresat atât de mult. Țin minte că în primul an aveam o colegă... Noi avem niște staff-uri, seamănă cumva cu comisiile oncologice, pe spital, pentru patologie interstițială. Și se discută cazurile, rezidenții timp. Dați chiar încurajați să prezinte cazul, să stea la discuții. Și vin, în principiu, medici care se ocupă în special de partea de patologie interstițială și cumva deciziile se iau în urma unei comisii.

16:35 dr. Andreea Maftei: Țin minte că am mers la primul staff de patologie interstițială, mi se părea foarte interesantă, foarte vastă. Am zis că poate asta vreau să fac neapărat, eram foarte entuziasmată. Și țin minte că după 10 minute nu înțelegeam nimic din ce se discută. Și am întrebat-o pe colega mea, zic: „Eu ce mă fac? Nu înțeleg nimic.”

16:56 dr. Andreea Maftei: Diagnostic diferențial, erau niște bode despre care nici n-auzisem în facultate. E vastă, e complexă, are peste 200 de variante de patologii. Te uiți cumva la un CT, ce se întâmplă acolo. Și mi-a zis: „Stai liniștită, eu în prima săptămână nu nimeream nici amfiteatrul.” Și am zis: „Ok, e normal, pe măsură ce o să treacă timpul, o să te lămurești și o să vezi cumva luminița de la capătul tunelului.” Și așa a fost.

17:25 dr. Andreea Maftei: Și cred că mai degrabă ține de capacitatea de a munci constant și de a le lua un pic pe rând. Sunt multe lucruri noi, sunt multe lucruri care vin peste tine, să le ia pe rând, să aibă ocazia să facă fiecare părticică bine. E timp să le faci pe rând pe toate. Cred că asta aș fi... De fapt, am primit sfatul ăsta și m-a ajutat enorm de mult. Dar cred că asta aș fi vrut să...

Cum arată o zi din viața unui medic rezident pe pneumologie? 18:00

17:57 dr. Cătălina Voinea: Cum arată o zi din viața unui rezident pe pneumo?

18:01 dr. Andreea Maftei: Depinde foarte mult de spitalul în care lucrezi, de medicul îndrumător cu care lucrezi. Sunt multe supraspecializări. Sunt multe posibilități de competență, și cel puțin în cadrul institutului. Sunt medici care văd poate mai mult și fac partea de somnologie și partea de ventilație noninvazivă. Sunt care se ocupă poate mai mult de partea de patologie interstițială și atunci diferă destul de mult. Dar programul, în principiu, de la 8 dimineața, raport de gardă.

18:38 dr. Andreea Maftei: Aici depinde cumva în funcție de ce are fiecare îndrumător în ziua respectivă. Dar vedem pacienții nou internați, pacienții programați pentru internare, plus spitalizările de zi, în zilele în care ai pacienți în ambulator, pe partea de pacienți din ambulator. Deci cumva de toate. Cheia mi se pare că ar trebui să fii foarte, foarte, foarte bine organizat. Trebuie să fii riguros, bine organizat, să știi care sunt prioritățile. Și asta cred că ar trebui să se lămurească destul de repede, ca să aibă timp de toate într-o zi.

19:16 dr. Andreea Maftei: Dar, în principiu, tu te ocupi de tot. Tu ești medicul pacientului, tu îl vezi, faci anamneza, foaia, tot ce ține de bonuri, partea de birocrație. Discuți, într-adevăr, te gândești la un plan de investigații, ești responsabilizat: „Bine, are asta, asta, asta, tu ce i-ai face?” Și discuți împreună cu îndrumătorul cam ce investigații vrei să facem în plus, pe ce cale mergem. Adică e o discuție, te susține, te lămurește tot timpul.

19:53 dr. Andreea Maftei: Dar mai departe, cumva, tu te ocupi de mers la investigații, făcut ce trebuie să faci, externare. Deci cumva faci tot, de la cap la coadă. Plus discuția: noi facem externările, care sunt văzute ulterior de medicul îndrumător, discută: „Asta aș mai fi zis, asta aș mai fi scris, să fii atent la asta.” Și cumva e... Și cred că asta se face peste tot. O atitudine asta foarte...

20:20 dr. Andreea Maftei: Părea cumva libertină. Ai pacientul tău, ești responsabil de el. Te responsabilizează din prima foarte tare. Și la început, țin minte că în anul întâi mi-a zis: „Uite, ăsta e pacientul tău”, era a doua zi. Toc! Cred că era un pacient cu BPOC, avea o exacerbare. Eram foarte fericită, m-am lămurit. Știu ce i-am făcut, foaia exemplar. Cred că asta și asta și asta vreau.

20:48 dr. Andreea Maftei: Am avut un moment în care m-am oprit și am zis: „Dar eu cum fac asta. Că eu nu știu să fac bun. Nu știu Cum îl trimit eu la spirometrie? Cum se face?” Și atunci, cumva, cred că asta te lovește mai mult din prima. Și neputința asta, pe lângă patologie, lucrurile sunt noi, diverse, și să te dezmeticești repede că tu ești responsabil de fiecare pacient. Dar mi se pare foarte practică abordarea asta în care tu, de la cap la coadă, ești responsabil de pacient. Te ajută foarte, foarte mult pe viitor. Știu că și în Franța se practică la fel.

21:26 dr. Andreea Maftei: Pacientul e responsabilitatea ta. Într-adevăr, suntem ajutați și susținuți. Adică nu suntem lăsați singuri: „Descurcă-te!” Dar m-a ajutat foarte mult felul acesta de a pune problema.

Ai posibilitatea să te rotești pe alte specialități, la alți medici, pentru a vedea și alte patologii? 21:40

21:38 dr. Cătălina Voinea: Ai posibilitatea să te rotești la alți medici, ca să vezi și alte patologii?

21:38 dr. Andreea Maftei: Da.

21:38 dr. Cătălina Voinea: Adică e ceva ce vine de mai sus sau de la tine, ca rezident?

21:49 dr. Andreea Maftei: Avem stagii din start, în așa fel încât cumva obligatoriu îți iei stagiul respectiv. Avem stagiul de dispensar de tuberculoză, trei luni. Adică n-ai cumva șanse să zici că tu vezi destul de puțină tuberculoză cu îndrumătorul cu care lucrezi. Avem stagiul de somnologie, trei luni. Deci automat, măcar în stagiul de trei luni, vezi și partea asta. Adică nu mi se pare că ești blocat cumva.

22:16 dr. Andreea Maftei: Vezi în special patologie interstițială, o să termini rezidențiatul și n-o să știi, nu știu, deloc, absolut deloc, ce se întâmplă în partea de ventilație și așa mai departe. Adică, da, și cel puțin la noi în catedră ne rotim sau au grijă cumva ca rezidenții care au lucrat mult și au văzut, nu știu, ventilație noninvazivă sau partea asta să meargă să vadă măcar trei, patru, cinci, șase luni și partea de pneumovatinte și ești încurajat, cumva. Adică dacă tu spui: „Eu vreau să văd și asta, simt că nu m-am lămurit suficient, vreau să văd și partea asta”, nu a fost niciodată o problemă, ești rotit și poți să faci asta.

Gărzi? Câte? 23:04

23:02 dr. Cătălina Voinea: Gărzi faceți?

23:02 dr. Andreea Maftei: Da.

23:02 dr. Cătălina Voinea: Câte?

23:02 dr. Andreea Maftei: E o specialitate cu gărzi. În institut, una obligatorie.

23:02 dr. Cătălina Voinea: Ok, nu e așa rău. Dacă...

23:02 dr. Andreea Maftei: Nu, nu. Una, nu. Nu știu în alte părți. Depinde de cum și cât se ocupă gărzile. În principiu, ai o gardă obligatorie. Dar e o specialitate cu gărzi.

23:02 dr. Cătălina Voinea: Ce se vede cel mai des în gărzi?

23:30 dr. Andreea Maftei: Tot. Nu pot să zic că mi s-a părut cumva, deși obositoare, o oportunitate excelentă ca să mă dezvolt, mai ales la început. Sunt multe prezentări, sau cel puțin erau atunci. Și vedeam tot. Țin minte că prima toracocenteză am făcut-o în gardă. Am văzut o pleurezie. Am văzut tuberculoză, suspiciune neconfirmată. Tot ce venea. Am văzut gripă. Am văzut o banală tuse. Deci să știi să te lămurești. Am avut edem pulmonar acut, decompensare cardiacă. Am avut trombembolism pulmonar, BPOC, astm, exacerbări. Adică chiar am văzut cam tot. Țin minte că am avut și trei pacienți cu patologie interstițială. Adică chiar am văzut cam tot.

Care este cel mai interesant caz pe care l-ai văzut până acum? 24:19

24:19 dr. Cătălina Voinea: Care e cel mai interesant caz pe care l-ai văzut până acum?

24:22 dr. Andreea Maftei: Sunt multe. Chiar sunt multe. Chiar sunt multe și cumva mă bucur că sunt așa. Nu știu dacă aș putea să aleg unul singur. Eu sunt pasionată foarte mult de partea asta de patologie interstițială, pe care fac și doctoratul, în special pe partea de pneumonită de hipersensibilitate. Țin minte că am avut o pacientă la care, mă rog, se credea că are pneumonită de hipersensibilitate la porumbei, că am avut seția la un moment dat porumbei.

25:02 dr. Andreea Maftei: Și îndrumătoarea mea, foarte entuziasmată: „Dacă e pneumoate de hipersensibilitate, du-te, poate o să te ajute Ești pentru doctoratul tău. Du-te și povestește un pic cu ea.” La noi, în specialitate, lucrurile sunt destul de complicate așa. Te bazezi mult și pe semiologie, pe anamneză. Trebuie să fii foarte, foarte răbdător, să faci o anamneză extinsă, riguroasă, minuțioasă, și e valabil pentru absolut orice, drastie pe orice. Trebuie să fii capabil să fii super convingător și să câștigi repede pacientul de partea ta.

25:39 dr. Andreea Maftei: Adică poți să pui diagnostic, să fii foarte fericit: „Uite, am confirmat, sunt sigur că e astm, trebuie să iei puful cutare.” Dacă nu reușești să explici, poate pe limba lui, cum se ia puful, să aibă o tehnică corectă și să vrea să ia puful, să înțeleagă că e important să ia puful, o să ai parte de un pacient care pleacă acasă cu un puf pe care nu și-l ia și care o să-ți vină în gardă de compensare.

26:05 dr. Andreea Maftei: E foarte important să ai capacitatea asta să fii răbdător, să stai să-i asculți, să-i atragi de partea ta și să înțeleagă foarte bine ce au de făcut. Iar pe partea de patologie interstițială trebuie să fii așa un mic Sherlock Holmes. Trebuie să pui multe bucățele dintr-un puzzle complicat la loc, ca să ajungi la diagnostic. Și atunci am zis: „Bine, ai răbdare, du-te și vorbește.” Am făcut toate chestionarele, m-am gândit la toate lucrurile. „Bine, dar când ați avut porumbeii?” „Păi, acum cât timp, am renunțat la ei.” „Dar ne gândeam că ar fi trebuit să meargă mai bine dacă renunța la porumbei”,

26:49 dr. Andreea Maftei: „Nu vreți să vă gândiți, nu știu, mucegaiuri, altceva, nu știu ce ați avut prin casă, dacă e altceva?” „Nu, nu, nu. Doamna doctor mi-a zis...” Apropo de încrederea în medicul rezident la început, eram anul întâi. „Doamna doctor mi-a zis că e la porumbei, sigur asta trebuie să fie.” „Bine, eu vă las chestionarul ăsta peste noapte” (era internată) „și mâine vin și ne mai gândim încă o dată dacă, când ați început să vă sufocați, când vă curgeau ochii, nasul, nu era și altceva.”

27:23 dr. Andreea Maftei: Ce ați făcut în ziua respectivă... Cine își mai amintește de acum trei ani? Nu își mai amintește nimeni, nu știu, să zic. Și vine a doua zi și îmi povestește că, de fapt, a început să tușească și să strănute și să aibă cumva toată simptomatologia care mergea cu tabloul de pneumonită acută după ce s-a dus să întoarcă grâul ca să hrănească păsările, care, într-adevăr, știu că au tușit foarte tare, că era mucegăit, că de-aia îl mutau. Și zic: „Da, da, da, bine, bine. Și mai mergeți periodic?”

28:03 dr. Andreea Maftei: Și am zis: „Bine.” Eram foarte fericită, zic: „Nu e la porumbei!” Pentru că nu mergea, adică nu se puneau lucrurile cap la cap. Dar, în principiu, e o specialitate în care trebuie să ai capacitatea asta să comunici foarte bine cu pacientul, să lucrezi la asta periodic, să-i înțelegi și, de multe ori, să te pui la nivelul lor, să înțelegi ce e important pentru ei, ca să iei cea mai bună decizie în fiecare caz.

Ai nevoie de competențe pentru a face manevre sau le învățați în rezidențiat? 28:34

28:32 dr. Cătălina Voinea: Aveți nevoie de competențe ca să puteți să faceți diverse manevre sau le învățați în rezidențiat?

28:38 dr. Andreea Maftei: Ieșim din rezidențiat acum (mai demult nu era valabil) cu competență de explorări funcționale respiratorii. Deci cu asta ieșim din rezidențiat. După, poți să-ți faci competență de bronhoscopie și să faci partea asta de bronhoscopie intervențională, cu supracompetențe ulterior, e partea de EBUS, partea de intervențională, care se poate face. Se pot face mult mai multe lucruri interesante în bronhoscopie, care, în principiu, cred că ar trebui făcute și se fac în afară, prin Societatea Europeană de Pneumologie.

29:13 dr. Andreea Maftei: Dar e partea asta, cumva, de bronhoscopie, de intervențională. Mai e partea de ecografie, care crește foarte mult. Există competență de ecografie toracică prin Societatea Europeană de Pneumologie, nerecunoscută la noi. Cumva, dacă vrei să o faci la noi și să fie recunoscută, trebuie să-ți faci competența de ecografie generală și să faci ulterior doar partea asta. Poți să-ți faci competențele de migrație în univazivă istomologie de niveluri. Nivelul 1, în care poți să faci și poligrafii.

29:53 dr. Andreea Maftei: Mai departe, pe măsură ce crește nivelul, lucrurile sunt mai complicate. Nu e neapărat competență, dar dacă vrei să te supraspecializezi, poți să urmezi partea asta de recuperare respiratorie, care la noi deocamdată nu prea se face. Știu că la Timișoara au un centru și fac destul de mult. Încearcă și la noi, dar de ce nu? Poate cineva o să facă foarte, foarte bine, de excelență, partea de recuperare. Nu e o competență în sine, dar ai toată susținerea.

30:33 dr. Andreea Maftei: Cred că cam asta ar fi. În principiu, cam asta. Are destul de multe supraspecializări. Adică poți să mergi pe partea de recuperare respiratorie. Are partea de patologie vasculară, de hipertensiune pulmonară, pe care o vedem în colaborare cu cardiologii. Există Programul național de hipertensiune pulmonară. Ei Sunt medici care sunt axați cumva și, în colaborare cu colegii de la cardiologie, fac, văd, tratează hipertensiunea arterială pulmonară. Mai e partea de patologie interstițială,

31:10 dr. Andreea Maftei: care se dezvoltă din ce în ce mai mult și așa ar trebui. Oricum e frecvent subdiagnosticată. În afară se merge pe supraspecializare. Sunt centre care văd foarte bine, de exemplu, doar astmul. Apropo de cât de simplu e astmul și cât de tare o să mă plictisesc eu. Astm, BPOC, partea de neoplasm pulmonar.

31:35 dr. Andreea Maftei: Partea de ventilație, pe care poți să o faci foarte bine, e oportunitate și pentru privat, și de somnologie. Sau în spital, să lucrezi într-un spital de urgență, de obicei, care vede mult partea de acuți. Și partea de intervențională. Și ar mai fi, cumva, ca o variantă, dacă îți place foarte mult și foarte tare, să lucrezi într-un centru de excelență, să faci partea de explorări funcționale respiratorii. Adică sunt medici care se ocupă și fac foarte mult doar asta, în special cu partea de cercetare. Deci, cumva, cam asta ar fi, și partea de tuberculoză, dispensar de tuberculoză.

E ușor să ajungi să lucrezi într-un astfel de centru? Cum își găsește un proaspăt specialist loc de muncă după ce termină? 32:20

32:17 dr. Cătălina Voinea: E ușor să ajungi să lucrezi într-un centru din acesta de care ziceai? Adică se scot posturi după rezidențiat? Sau cum își găsește un proaspăt medic specialist loc de muncă după ce termină?

32:33 dr. Andreea Maftei: Se găsesc posturi. Mi se pare important să te lămurești un pic cam ce vrei și ce stil de viață vrei să duci după. Adică viața după e destul de diferită dacă vrei să lucrezi, să zicem, în privat, în ambulatoriu, versus într-un spital de urgență, în care automat o să fie multe gărzi. Vin oamenii în gărzi. O să faci probabil 4-5 gărzi, poate chiar 6, dacă nu se acoperă gărzile, și atunci cumva e din start alt stil de viață.

33:03 dr. Andreea Maftei: Vezi mult mai mult patologie acută, mai puțin, nu mai fizic cum, partea de cronici, pot să lucrez într-un spital mare. În principiu, în ultimul timp s-au cam scos posturi, inclusiv în spitalele de stat. Adică în ambele locuri s-au cam scos posturi. Adică noi avem colegi care au rămas în institut, cumva, pe părtiții de care au fost pasionați, că au rămas poate pe cercetare, că au vrut să facă bronhoscopie și au fost pasionați din facultate.

33:36 dr. Andreea Maftei: Au avut tot ajutorul din lume, au rămas să facă la laboratorul de explorări, în bronhoscopie. Adică, în principiu, dacă vrei și îți place foarte mult o rămurică, poți să o faci și în continuare și poți să-i găsesc posturi. S-au scos, cel puțin de-a lungul timpului.

Care sunt provocările de care te-ai lovit și care sunt minusurile pe care le-ai găsit în pneumologie până acum? 33:58

34:00 dr. Cătălina Voinea: Care sunt provocările de care te-ai lovit sau ce minusuri ai găsit în pneumologie, în rezidențiat, până acum?

34:08 dr. Andreea Maftei: Dacă neapărat minusuri... Cel puțin pentru mine, nu știu dacă am găsit neapărat minusuri. Am avut tot timpul senzația că n-am timp suficient. Sunt foarte multe de făcut, de văzut. Cumva, fiind destul de vast, am vrut să știu măcar câte un pic din toate, să am o bază solidă și cumva...

34:33 dr. Andreea Maftei: Ăsta e lucrul pe care îl recomand pentru toți viitorii rezidenți: să vadă din toate. Sunt susținuți, se țin cursuri pentru rezidenți. Ambele catedre țin cursuri pentru rezidenți. Nu numai, sunt foarte, foarte multe oportunități. Sunt cursuri, sunt prezentări. Taxele mi se par minimale pentru rezidenți. Există taxa de membru pentru Societatea Română de Pneumologie, prin care ai automat cont în Societatea Europeană de Pneumologie, unde au periodic cursuri, webinarii, seminarii. E o platformă foarte bine pusă la punct, de e-learning.

35:13 dr. Andreea Maftei: Se vorbește de fiecare dată când se schimbă ghidurile. Au niște sesiuni live cu oamenii care au schimbat ghidurile și se pun problemele, se discută. Și majoritatea sunt gratuite. Iar, cumva, partea de cursuri, de exemplu, există Școala Europeană de Pneumopatii Interstițiale Difuze. Pot să zic că are un preț prohibitiv pentru rezidenți. Societatea Europeană încurajează foarte, foarte mult tinerii sub 35 de ani. Adică ai toate șansele, ai o bibliotecă extensivă prin contul de la Societatea Europeană, în care poți să accesezi absolut orice. M-a ajutat enorm de mult participarea la Congresul European și, cumva, să intru să văd cam cum s-ar face lucrurile by the book. Dacă, să zicem, ai avea centrul de excelență în aspeam, cum ai pune problema?

36:04 dr. Andreea Maftei: Dacă ai avea... Și m-a ajutat enorm de mult. Și am văzut că susțin extraordinar de mult tinerii. Adică am avut foarte, foarte multe oportunități și prin Societatea Europeană. Iar există congresul, Conferința Rezidenților, cel puțin în București, care e gratuită pentru rezidenți. Adică e făcută pentru rezidenți, gândită pentru rezidenți. Trebuie să trimiți un caz, să-l prezinți. E un exercițiu bun, cumva, pentru rezidenți. Și e șansa să se cunoască mai bine, să lege.

36:41 dr. Andreea Maftei: Mi se pare că oricum e o mare familie cu pneumologia, cel puțin eu așa am simțit-o. Tot timpul ajutată și de medicii mai mari, și de colegi. Adică au foarte multe resurse, au toate șansele, cumva, să vadă de toate, chiar dacă medicul îndrumător, să zicem, nu vede absolut tot. Eu nu văd partea de hipertensiune pulmonară, dar pot să zic că am avut ocazia să o văd la congrese, la cursuri, recunosc hipertensiunea pulmonară. Apropo de cazuri interesante, chiar am avut o pacientă la fel. „Vrei să o vezi tu?”

37:16 dr. Andreea Maftei: E o pacientă de mulți ani, venită de la colegii noștri de la Medicina Muncii. E o pneumopatie interstițială difuză, e o pneumopatie de hipersensibilitate, e o patologie ocupațională. Avea un dosar respectabil, ca orice pacient cu patologie cronică. Și zic: „Bine, știi, uite, mai avem mulți pacienți pe secție, nu știu dacă am timp. Bine, bine, mă uit.” Și am avut răbdarea să stau să răsfoiesc tot dosarul și m-am uitat pe imagistică. Iar partea de imagistică e foarte importantă.

37:49 dr. Andreea Maftei: Noi ne vedem singuri CT-uri, radiografii. Foarte important să facă bine stagiul de imagistică. Iar poate să acceseze... Sunt cursuri pe partea asta. Au foarte multe resurse, dar să nu neglijeze partea de imagistică. Și țin minte că am fost la curs și ne arătaseră câteva imagini: „Uite, o raritate, puțin probabil, dar are imaginea asta destul de specifică.” Mi se părea că nu merge cu ce văzut semina de patologie interstitiale pe un moment.

38:20 dr. Andreea Maftei: Dar ar fi putut... În diagnostic diferențial, intru să caut repede diagnostic diferențial cu tipul ăsta de afectare. Și zic: ceva nu merge. Și a doua zi, brusc, m-am trezit și am zis: „O, nu, asta e o boală rară.” Avea dinamică, văzusem în imagistici binezesi. Făcea hipertensiune pulmonară, care poate să fie făcută, într-adevăr, în orice patologie interstițială, merge într-un stadiu final, destul de avansat, cu hipertensiune pulmonară. Merg încât dată, zic: „Asta e, e hipertensiune pulmonară. Are realitatea asta, boală venoocluzivă.”

38:51 dr. Andreea Maftei: A zis: „Da, da, da, uite, cine expuner și patologia, uite, face hipertensiune pulmonară.” Zic: „Da, dar mi se pare că o avea de la început.” Și am arătat imagistic, adică s-a agravat mai degrabă partea de hipertensiune pulmonară, o boală vasculară. Și zice: „Nu știu ce să-ți zic.” Apropo de colaborare și discuții: „Hai că mergem la cineva care vede foarte bine și care vede pe acest centrale.”

39:13 dr. Andreea Maftei: I-am arătat, sticul povestea și, într-adevăr, mi-a zis îndrumătoarea la câteva zile după: „Ce tare, într-adevăr așa era.” Au vorbit, au trimis-o în Franța, e propusă pentru transplant pulmonar. Și, într-adevăr, asta era. Și eu nu văd hipertensiune. Adică mi se pare foarte important, ai tot ajutorul la cursuri, toată lumea vine și îți spune cât de multe poate și îți împărtășește din experiența lor la curs. Adică mi se par extraordinar de utile și mi se pare de apreciat efortul pe care îl fac

39:45 dr. Andreea Maftei: catedre, țin cursuri. În prima săptămână, țin minte că îmi zicea soțul: datul este că ar dăm fiecare zi, acasă nu mai vii.” Pentru că marțea era curs, rămâneam în amfiteatru. Miercurea era curs. Joia poate era vreo conferință, eventual și de ventilație. Vineri mai era ceva prezentare. Luni, pe vremea aia, se ținea staff-ul de pinturi. Nu știu dacă... Adică nu mă grăbeam foarte tare să ajung acasă. Dar... Da... E destul de complicată. Mult mai vastă decât mi-aș fi imaginat.

40:19 dr. Andreea Maftei: Și contează super mult. M-a marcat cumva cazul doamnec, perteștina pulmonară, pentru că îmi zicea: „M-am săturat să nu știu ce am.” Și mi s-a rupt sufletul. Mi-a zis: „Știu clar că o să mor.” Era deja pe oxigen. „Dar m-ar ajuta să știu ce am.” Și mi-a povestit că a ajutat-o enorm de mult, a fost foarte liniștită să știe asta.

40:19 dr. Cătălina Voinea: Mai știi ceva de ea?

40:41 dr. Andreea Maftei: N-am mai reușit să facă transplant.

40:41 dr. Cătălina Voinea: A, să facă transplant.

40:41 dr. Andreea Maftei: Da. Da. Da.

40:41 dr. Cătălina Voinea: Super. Da. E de admirat că s-a ajuns la o concluzie și asta datorită, nu știu, dorinței oamenilor de a împărtăși unii cu ceilalți și nu ține pentru ei și de a se ajuta reciproc. Și asta e o lecție foarte importantă, pe care ar fi bine să o împărtășim cu toți restul rezidenților, și, cu cât creștem și noi și devenim specialiști, ba chiar primari, să

41:15 dr. Cătălina Voinea: nu uităm niciodată să ne ajutăm unii pe ceilalți, pentru că tot ce contează este binele pacientului, într-un final. Și poate pe viitor o să se descopere alte cazuri de hipertensiune pulmonară la timp, astfel încât să se poată face unul. Un transplant fără să se finalizeze cu deces. Și chiar rămâs ei profund impresionată de oamenii cu care lucrezi. Wow! Chiar ar trebui mai mulți să ia exemplul ăsta.

41:48 dr. Andreea Maftei: Se lucrează destul de mult în echipă. Adică de asta zic că se discută mult cazurile, inclusiv la nivelul institutului, orice pacient, de exemplu, cu patologie interstițială, ești conștient că n-ai cum să fiecare vine cu câte o idee. E destul de greu să ajungi de multe ori la un diagnostic, mai ales că ajung târziu la noi. Adică au tot felul de etichete: obosesc, poate sunt în vârstă, de asta obosesc, n-am mai făcut sport. Și atunci ajung majoritatea destul de târziu la noi, când, cumva, destul de tardiv, lucrurile seamănă deja foarte mult între ele.

Pentru cine crezi că nu este potrivită deloc specialitatea de pneumologie? 42:31

42:31 dr. Cătălina Voinea: Pentru cine crezi că nu e potrivită deloc specialitatea de pneumologie?

42:39 dr. Andreea Maftei: Nu știu dacă ar fi neapărat cea mai bună idee să-ți alegi pneumologie dacă ai două mâini stângi, ca să zic așa. E destul de hands-on. Trebuie să poți să iei un EAB, trebuie să-ți faci o toracocenteză, trebuie să poți să pui un ecograf. e iară partea de bronhoscopie. Într-adevăr, e o curbă de învățare.

43:01 dr. Andreea Maftei: Și lucrurile se învață, dar te ajută dacă ai oarecare manualitate, ca să zic așa. Trebuie să poți să reglezi un aparat, să pui o mască. Adică trebuie să te descurci un pic și pe partea asta de acțiune, cel puțin în rezidențiat, indiferent ce faci după, ulterior. Mai e și partea de explorări funcționale. Și acum o colegă zicea: „Eu dau comanda, dar n-ara cu mâna și nu iese spirometria.” Atunci, cred că te ajută. Nu e un master, dar te ajută.

43:33 dr. Andreea Maftei: Trebuie să-ți placă mult oamenii și să vrei să comunici sau să lucrezi foarte mult pe partea asta de comunicare. Contează extrem de mult. De multe ori ajungi la un diagnostic, dar dacă nu stă cu puful cum trebuie, cumva ai muncit degeaba, nu îl ajută nici pe pacient. Și cumva încarci și sistemul ulterior, că o să-ți vină într-o exacerbare. Deci lucrurile se complică. Deci cred că trebuie să fii foarte curios, sociabil, riguros, destul de îndemânatic. Și mai ales pentru pacienții din ambulator, pe partea asta de patologie cronică, să fii destul de curios să mergi cu anamneza până în pânzele albe.

44:22 dr. Andreea Maftei: De foarte multe ori, anamneza îți face diferența. N-avem foarte multe ori, te întreb, asm și PPOC. De multe ori, între astm și BPOC, dacă l-ai întrebat și dacă a avut încredere sau dacă și-a amintit sau dacă, cumva, s-a simțit în siguranță să spună, ajungi la o concluzie sau la alta. Trebuie să le câștigi încrederea. Sunt pacienți pe care trebuie să-i urmărești în timp. Și automat trebuie să-și dorească să vină la control peste trei luni, să facă un efort, trebuie să câștigi încrederea. Uite, la pacienții cu recuperare respiratorie, să-și facă exercițiile, să-i motivezi să vină de fiecare dată.

44:56 dr. Andreea Maftei: Și pe alocuri poate fi, cel puțin în afară, pacienții care fac parte de terapie acută respiratorie, cum ar fi la noi în privat, poate fi destul de multă muncă, adică riscul de burnout pentru categoria aceasta e destul de mare. Poate fi obositor, pot fi multe gărzi, din nou, depinde de ce-ți alegi.

45:20 dr. Andreea Maftei: Adică depinde de ce vrei, dar, în principiu, trebuie să fii foarte răbdător, să fii capabil să discuți foarte mult, să mergi până în pânzele albe cu anamneza pentru patologia de cron. Ești destul de îndemânatic, cumva, pentru patologia de acut. Și să se gândească că s-ar putea să fie pe alocuri o patologie destul de tristă, care să-i încarce destul de mult emoțional. La noi încă vezi mulți pacienți cu neoplasm pulmonar, care vin destul de târziu. Tu trebuie să le spui ce diagnostic au, care sunt opțiunile terapeutice.

45:54 dr. Andreea Maftei: Mai sunt pacienți cu patologie interstițială, care treptat... Chiar dacă s-au făcut progrese terapeutice în direcția asta, și în cazul neoplasmului pulmonar s-au făcut progrese mari și, cumva, au o șansă la viață, e o patologie destul de... Poate fi o patologie destul de tristă. Pierzi pacienți la ultima exacerbare de BPOC; oricât te-ai strădui să treacă cu bine peste, la un moment dat fac o exacerbare, încă una, încă una, nu poți să-i salvezi tot timpul. Și atunci, poate, dacă ai perioade din astea, te încarcă destul de mult.

46:32 dr. Andreea Maftei: E cumva ca un carusel emoțional: și în cabinet poate să-ți vină un pacient cu astm, compliant, care spune: „Viața mea s-a schimbat complet, în sfârșit respir bine, pot să fac tot ce puteam să fac înainte, am înțeles cum trebuie să-mi iau puful, mă înțeleg extraordinar”, și după care un pacient cu neoplasm pulmonar, să vă spun cumva la ce concluzie am ajuns. Și treci așa de la o extremă la alta. Dar pe alocuri, într-adevăr, poate fi o patologie destul de tristă. M-a învățat să apreciez mult mai mult viața, la specialitatea asta, munca în rezidențiat, să fiu mult mai recunoscătoare pentru ce am.

Ce anume ai vrea să le transmiți celorlalți colegi ai noștri, medici de pe alte specialități, în așa fel încât să puteți colabora mai bine? 47:16

47:16 dr. Cătălina Voinea: Ce anume ai vrea, practic, să le transmiți și celorlalți colegi ai noștri, de pe alte specialități, legat de pneumologie, astfel încât să o înțeleagă mai bine și să putem să colaborăm mai bine între specialități.

47:16 dr. Andreea Maftei: Suntem aici deschiși și ajutăm în orice situație. Să se gândească bine, cumva, dacă e pentru ei. E mult, mult mai mult decât ce vedem, cumva, în facultate, dacă avem norocul să vedem pe o secție de pneumologie, că nu peste tot facem facultate pe secția de pneumo.

48:06 dr. Andreea Maftei: Să fie curioși, să nu dispere. Dacă șapte pneumologie, există foarte multe variante, foarte multe opțiuni, să nu se limiteze, să caute excelența în fiecare lucru pe care îl fac. Mi se pare foarte important. Să învețe cât mai mult, să profite. Sunt extraordinar de multe oportunități pe pneumologie pentru rezidenți. Să profite de fiecare oportunitate, fiecare congres, fiecare curs. Să îi ajute enorm de mult, făcute pentru ei, cu gândul la ei.

48:39 dr. Andreea Maftei: Și să crească foarte frumos. Să nu se oprească niciodată din crescut. Există resurse, sunt ajutați. Și să caute excelența în orice fac. Cred că ăsta e cuvântul. Să se supraspecializeze, dacă aleg pneumologie, pe ceva. Mi se pare că îți poate oferi satisfacții enorme. Și dezamăgiri, dar și satisfacții enorme.

Ce planuri mai ai în lumea pneumologiei? 49:06

49:02 dr. Cătălina Voinea: Ce planuri mai ai tu în lumea pneumologiei?

49:07 dr. Andreea Maftei: Și Îmi doresc să și reușesc să-mi termin doctoratul pe partea asta de pneumopatii interstițiale difuze. Și să cresc cât mai mult. Vreau să mai lucrez un pic și la partea de ventilație noninvazivă. Simt că, cumva, lipsește un pic părticica asta. Și pe partea de intervențională, de bronhoscopie. Aș vrea să nu mă plafonez. Să am în continuare entuziasmul de a căuta și de a merge mai departe. Se schimbă foarte multe lucruri, apar multe tratamente noi în ultimul timp și la nivel european mi se pare că e din ce în ce mai dinamică, crește din ce în ce mai mult.

49:56 dr. Andreea Maftei: Cred că o să creștem frumos odată cu cei din afară.

49:56 dr. Cătălina Voinea: Noi am mai avea o singură întrebare pentru tine și anume: ce i-ai spune tu, de fapt, care e cel mai important sfat pe care îl ai în momentul ăsta pentru

Care e cel mai important sfat pe care l-ai da unui absolvent de medicină care urmează să dea examenul de rezidențiat și nu știe ce să-și aleagă? 50:13

50:13 dr. Cătălina Voinea: un proaspăt absolvent de medicină care urmează să dea examenul de rezidențiat și nu știe ce să-și aleagă?

50:23 dr. Andreea Maftei: Să se gândească bine la cum ar vrea, sincer, cum ar vrea să arate o zi din viața lui. Cât de multă activitate, dacă vrea gărzi, dacă nu vrea gărzi. Să se gândească serios cam cum ar vrea să arate, dacă ar fi în stare să ducă ziua respectivă, dacă ar avea satisfacții, dacă ar fi mulțumit.

50:47 dr. Andreea Maftei: Și să nu dispere, chiar dacă realizează că nu e alegerea potrivită, în prima lună, în a doua lună, să încerce să schimbe ceva, și de ce nu, a doua oară, a treia oară. Sunt sigură că există locul potrivit pentru toată lumea. Să-și caute îndrumători buni și o echipă care să-i ajute mult să crească în direcția pe care și-o doresc.

50:47 dr. Cătălina Voinea: Super.

51:15 dr. Cătălina Voinea: Noi vrem să-ți mulțumim că ai participat la încă un episod din ediția a doua a podcastului Grile-Rezidentiat.ro și că ai mai adus așa o cărămidă la tot ce înseamnă dezvoltarea proaspeților absolvenți sau poate cei care vor să schimbe specialitatea. Și vrem să-ți mulțumim că ți-ai luat timp să fii aici, mai ales că ai și un bebe care are nevoie de atenția ta, și poate pe viitor o să fii deschisă și la mai multe colaborări de genul, să mai deschidem câte o portiță de cunoaștere pentru cei care ne urmăresc, și să ne vedem peste ani cât mai evoluată în lumea pneumologiei.

51:15 dr. Andreea Maftei: Cu drag. Sigur că da.

51:15 dr. Cătălina Voinea: O zi frumoasă!

51:15 dr. Andreea Maftei: La fel. Pa, pa!

Rezi pe Pneumologie · Episodul #15

dr. Alexandru Horaicu — medic rezident pneumologie (la data înregistrării)

Gazdă
dr. Cătălina Voinea
Publicat
Durată

YouTube (filă nouă)Spotify (filă nouă)Podbean (filă nouă)

Din descrierea episodului: dr. Alexandru Horaicu - medic rezident pneumologie, care a absolvit Facultatea de Medicina din cadrul UMF Iași, desfășurându-și activitatea de nefrologie în…

Experiențe și opinii personale ale invitatului, la data înregistrării (episod publicat în noiembrie 2020). Nu sunt recomandări medicale. Transcriere editată după audio; poate conține erori — semnalează o eroare. „[neclar]” marchează un fragment pe care nu l-am putut desluși din înregistrare.

Pe scurt

  • Adică, dacă consideră că trebuie să schimbi modulul, coordonatorul, îndrumătorul sau chiar specialitatea, să nu ezite să o facă, pentru că trebuie să ajungem, fiecare, în punctul în care ne putem dezvolta cât mai bine și putem ajuta cât mai bine prin medicină. 05:31
  • Și în fiecare dintre subspecialitățile astea există medici, chiar și la noi, care văd aproape numai pacienți cu patologia din sfera aceea. 19:44
  • Dar aici o să facă din nou diferența anumite competențe, și o dată ecografia, pentru că este cerere în privat, dar pacientul de regulă vine cu analizele deja făcute, un computer tomograf, analize de sânge, și tu interpretezi, cum îl trimiți mai departe, ori pentru operații, ori la alte specialități, să-i rezolvi problema. 41:04
Transcrierea completă (24 de capitole · 5.950 de cuvinte)

Intro 00:00

00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare! Știți deja cum funcționează treaba. Acesta este podcastul Grile-Rezidentiat.ro, podcastul celor care vor să-și aleagă specialitatea potrivită.

00:46 dr. Cătălina Voinea: Te invit să aflăm în episodul de astăzi, împreună cu dr. Horațiu Alexandru, cum este rezidențiatul pe Pneumologie, care este programul de lucru, ce minusuri are această specialitate, ce riscuri există și multe altele. Să-i dăm drumul!

Intro dr. Alexandru Horaicu 00:57

00:58 dr. Cătălina Voinea: Bună, Andu, mă bucur să te revăd și îți mulțumim că ne-ai acceptat invitația să vii să ne povestești despre ceva ce te pasionează.

00:58 dr. Alexandru Horaicu: Salut!

00:58 dr. Cătălina Voinea: Vreau să încep să ne povestești un pic despre traseul tău până acum, pentru că la tine e mai special și cred că foarte mulți o să aibă numai lucruri bune de învățat de la tine.

01:19 dr. Alexandru Horaicu: Da, bine, mulțumesc și eu pentru invitație, mulțumesc frumos, mă bucur tare mult să fiu cu voi astăzi și chiar sper să avem o discuție cât mai utilă pentru viitorii rezidenți care consideră această specialitate sau specialitățile de interne. La momentul la care am dat eu rezidențiatul, acum patru ani, nu existau, din păcate, nici podcasturi, nici videouri pe YouTube, adică proiectele de genul podcastului Grile-Rezidentiat.ro sunt niște lucruri foarte importante pentru cei ce vor urma să fie rezidenți.

02:06 dr. Alexandru Horaicu: Deci, pentru mine a fost o chestie de noroc cu mai multe. Spre exemplu, în Germania există așa-numitul an pregătitor, anul șase, pe parcursul căruia mergi în toate clinicile, lucrezi în toate clinicile, sau mă rog, în marea majoritate a lor, și lucrezi exact ca un medic rezident de anul întâi. Și ți se dau multe responsabilități și îți poți face mult mai bine o idee despre ce ar trebui să alegi pe mai departe. Da, putem vorbi desigur despre mobilitățile astea de lucru în altă țară.

Cum s-a pregătit pentru examen și dacă punctajul a cântărit în alegerea specialității 02:44

02:45 dr. Cătălina Voinea: Cum te-ai pregătit tu pentru rezi și dacă a cântărit punctajul obținut în alegerea ta de la rezi?

02:54 dr. Alexandru Horaicu: Știam că o să aleg nefrologia, pentru că am început cu nefrologia, și am avut ceva emoții, pentru că au mai rămas, cred, vreo trei sau patru locuri după mine. Dar, vis-à-vis de punctaj, de o discuție mai amplă, povestea un fost rector de la Facultatea de Medicină din Iași, eu fiind din Iași, că ar trebui introduse la calculul punctajului la rezidențiat și alte lucruri, adică activitatea extracurriculară din timpul facultății, burse, granturi, stagii în străinătate sau alte lucruri pe care le-ai făcut ca student.

03:40 dr. Alexandru Horaicu: Într-adevăr, examenul de rezidențiat nu evaluează puterea de muncă a unui viitor medic și răspunsul la stres, da, e foarte corect, dar mai sunt și alte skill-uri care trebuie să conteze. Eu am avut o notă medie de 700, dar am reușit să iau nefrologia, nu chiar cu note exorbitante.

De ce a renunțat la nefrologie 04:07

04:06 dr. Cătălina Voinea: Și cum ți-ai dat seama că nu vrei să continui cu nefro și că te pasionează mai mult pneumo?

04:11 dr. Alexandru Horaicu: Am făcut cam 8 luni de nefrologie. Am ales nefrologia pentru că este un centru foarte bun în Iași, bine pus la punct, un centru de transplant renal cu rezultate foarte bune, și, plus, prietena mea lucra ca medic rezident pe nefro la acel moment cu coordonatorul din acea clinică, și am ales specialitatea asta. Însă, din păcate, deși am învățat foarte multe elemente de medicină internă, am plecat cu un bagaj de cunoștințe, parte de urgențe, de interne, foarte bine pus la punct.

04:59 dr. Alexandru Horaicu: Mediul de lucru era unul nepotrivit pentru mine, cel puțin, și ocupa destul de mult timp: 4-5 gărzi de noapte, în care era destul de mult de făcut și cu care nu prea mă împăcam, din păcate. Și, na, încă mai sunt multe clinici în care există un mediu ostil, din păcate, în ciuda performanței pe care o fac. Și cam asta a fost.

Procedura de schimbare a unei specialități 05:26

05:25 dr. Cătălina Voinea: Ne poți spune un pic despre care este procedura de schimbare a unei specialități?

05:31 dr. Alexandru Horaicu: Sigur. Dacă tot ai trecut prin acest... În primul rând, cred că asta face parte și din... Adică e și un mesaj pe care vreau să-l transmit, și anume: toți rezidenții trebuie să aibă curaj să ajungă în locul în care cred că le este bine. Adică, dacă consideră că trebuie să schimbi modulul, coordonatorul, îndrumătorul sau chiar specialitatea, să nu ezite să o facă, pentru că trebuie să ajungem, fiecare, în punctul în care ne putem dezvolta cât mai bine și putem ajuta cât mai bine prin medicină.

06:07 dr. Alexandru Horaicu: În sensul ăsta, având media îndeajuns de mare pentru a schimba pe ce voiam, și anume pneumo, am schimbat pe pneumo. Și de ce am schimbat?

06:21 dr. Alexandru Horaicu: Pentru că în timpul facultății am avut un alt mentor, un profesor de la pneumologie, și asta o contă cel mai mult, pentru că am vrut să merg undeva unde să pot să învăț. Și, bineînțeles, știam că la pneumologie ritmul este ceva mai de gel.

06:21 dr. Cătălina Voinea: Cum ai procedat tu să schimbi specialitatea?

06:47 dr. Alexandru Horaicu: Deși știu că se poate schimba și dacă ai media îndeajuns de mare, țin minte că la acel moment am ales să dau rezidențiatul, pentru că și prietena mea, fiind în anul mai mare, trebuia să dea din nou rezidențiatul, și am făcut o echipă bună și am ales amândoi pneumologia. Se poate schimba, din câte știu, rezidențiatul de pe o specialitate chirurgicală oricând pe una medicală. Iar de pe una medicală tot pe una medicală, se găsesc tot felul de speții legate de sănătate, din câte știu, dar decizia mai grea este să vrei să schimbi și să fii sigur că o schimbare o să-ți aducă lucruri.

De ce a ales pneumologia 07:36

07:34 dr. Cătălina Voinea: Pe lângă mentorul acela pe care zici că l-ai avut din facultate, au fost și alte indicii care te-au îndreptat către pneumologie, să ți-o alegi ca specialitate?

07:45 dr. Alexandru Horaicu: Din păcate, fiind după un prim an destul de bulversant, eram cu gândul doar să plec în altă țară și mi-am zis să încerc să fiu într-un loc unde pot să mă dezvolt, cât timp o să-mi aduc toate actele în regulă, și să reușesc să plec și să fac alte stagii și să văd ce se întâmplă și în alte locuri.

08:12 dr. Alexandru Horaicu: Dar nu pot să zic că n-au contat odată faptul că în pneumologie, cel puțin în clinica din ea, să respectă programul de gărzi, și anume o gardă, 18-910 ore de gardă, cred că așa scrie, legal, ca obligație a rezidentului, și lucrul ăsta a contat destul de mult, pentru că nu prea mă înțelegeam cu nopțile în gardă. Poate de multe ori nici nu reușesc să acumulez informații, ci doar oboseală.

Ce implică o gardă? 08:45

08:45 dr. Cătălina Voinea: Cam ce implică o gardă pe pneumo?

08:48 dr. Alexandru Horaicu: O gardă în pneumologie era, înainte de era COVID, mult mai plăcută, și anume veneau tot felul de pacienți cu patologie conexă, și nu numai pneumologie, și related, până la urmă, vis-à-vis de pneumologie, cu exacerbări de ASP, cu BPOC, cu bronhopneumopatie, la fel, exacerbări, diferite infecții, tot felul de cazuri pe care le întâlnim de zi cu zi. Din păcate, acum, la gărzi, spitalul fiind exclusiv COVID, vedem numai pacienți cu patologie COVID.

Primul an de rezidențiat 09:35

09:35 dr. Cătălina Voinea: Cum a fost primul an de rezi pe pneumo pentru tine?

09:39 dr. Alexandru Horaicu: Primul an de rezi, da, o experiență chiar plăcută, mi-aduc aminte. La început eram căzut din cer, venit după o vacanță petrecută în luna decembrie, după rezidențiat, și îmi doream în același timp să pot pune umărul, și erau destul de multe informații. Și, într-adevăr, trebuie să-ți acorzi răbdare și să ai destul timp în care vei avea timp să înveți. Ce vreau să zic cu lucrul ăsta?

10:15 dr. Alexandru Horaicu: Că cel mai important este să-ți găsești un mentor, fie el poate un rezident mai mare, un specialist sau îndrumătorul tău direct de rezidențiat, pentru că e unul dintre cele mai importante lucruri și putem discuta mai pe larg despre asta.

Cum arată o zi din viața unui rezident, program de lucru 10:37

10:36 dr. Cătălina Voinea: Cam cum arată o zi din viața unui rezident? Cam care e programul de lucru?

10:45 dr. Alexandru Horaicu: O să încerc să prezint, cred, mai mult partea de interne a medicinii, pentru că seamănă; fiind diferite module de-a lungul anului, modul de lucru e destul de asemănător. Și cred că la început este important să cauți pe cineva dispus să te învețe. Ăsta e cel mai important lucru. Și contează să ai pe cine întreba și de la cine să înveți. Contează definitoriu. Și ziua de lucru depinde, bineînțeles, de medicul senior cu care lucrezi.

11:19 dr. Alexandru Horaicu: El poate să aibă pacienți internați pe saloane, poate să aibă internări de zi și parte de ambulatoriu, și să fie o întreagă harababură dacă lucrurile astea nu-s bine organizate, și tu chiar să nu înțelegi, să pierzi exact esența, să vezi care e problema pacientului și cum îl poți ajuta. Așadar, ochii mari spre alegerea îndrumătorului. Asta a fost cel mai important lucru. Și viața unui rezident constă așa, per se:

11:58 dr. Alexandru Horaicu: să vezi pacienții dimineața, consulturi, partea de tot ce înseamnă foaie de observație, cereri. Și trebuie să înveți să le faci, pentru că funcționează în funcție de fiecare spital; diferă și programul cu care lucrezi și în care scrii toate lucrurile astea. Sunt lucruri pe care le înveți, dar contează mult mai mult cu cine lucrezi și dacă este ordonat, ca să te ordoneze și pe tine.

11:58 dr. Cătălina Voinea: Ce ne poți spune despre salariu și spor?

Despre salariu, spor 12:29

12:33 dr. Alexandru Horaicu: Salariul, din câte știu, este unul dintre cele mai mari din medicină, sporul fiind de 65%. Dar, în același timp, cred că nu mai câștigă niciun rezident de anul întâi sub 35.000 sau 40, ceea ce, din nou, este un lucru minunat. Eu am început cu... erau milioane, 10 milioane sau 15-10 milioane. Lucrurile stau bine din punctul ăsta de vedere la specialitatea de pneumologie, pentru că există și stigmatul ăsta de tuberculoză. Dar, într-adevăr, nu-i numai stigmat, este și partea de risc.

Despre vaccinare înainte de rezidențiat și riscuri 13:18

13:17 dr. Cătălina Voinea: Că tot adusești vorba despre riscuri și tuberculoză, se realizează vaccinarea TBC la începutul rezidențiatului?

13:25 dr. Alexandru Horaicu: Eu nu am prins lucrul ăsta. În schimb, trebuie mai bine înțeles ce înseamnă tuberculoza, pentru că discuția trebuie cumva simplificată. În primul rând, noi suntem vaccinați cu toții la naștere. Dar există două miliarde de oameni care sunt infectați și care, la un moment dat, pot să ajungă să dezvolte tuberculoza, pentru că există o primă infecție, care de regulă are loc în copilărie, și o a doua infecție, tuberculoza fiind o boală direcționată către un sistem imun precar.

14:08 dr. Alexandru Horaicu: Dacă facem alegeri proaste sau dacă se asociază boli cronice, apare și tuberculoza. Deci este și un mare stigmat, dar, în același timp, este o boală a sărăciei, care nu se ia chiar atât de ușor pe cât se crede, mai ales de tineri și de oameni care sunt în formă și au o viață cât de cât echilibrată.

14:33 dr. Alexandru Horaicu: Dar țin minte că din primele luni de pneumologie Nu a fost introdusă masca FFP2 sau 3. Adică suntem niște veterani, știam dinainte de COVID lucrurile astea și le foloseam. Dar, ca să răspund și la întrebare, vaccinul BCG se face, cred că toți l-am făcut, se face imediat după naștere. Și nu există, el se poate face până la 35 de ani și practic ar trebui să se facă și la lucrătorii din sistemul sanitar.

15:14 dr. Alexandru Horaicu: Însă există condiția de a ne fi infectat, și îți trebuie un IDR la tuberculină sau QuantiFERON, și, în al doilea rând, nu prea există date că infecția la vârsta de peste 16 ani aduce prea multe beneficii. Dar, din nou, să încercăm să dăm stigmatul la o parte și să fim destul de corecți vis-à-vis de infecția asta: deși importantă, nu atât de înspăimântătoare.

15:14 dr. Cătălina Voinea: Acesta este singurul risc pe pneumo?

15:49 dr. Alexandru Horaicu: Nu este singurul risc, pentru că, ca și tuberculoza, există multe alte infecții aerogene la care suntem expuși. Da, de asta probabil există și sporul ăsta destul de ridicat. Însă, după cum am zis, măsurile de protecție sunt de la început, adică cum să încercăm să nu ne expunem prea mult. Spre exemplu, vis-à-vis de tuberculoză, în cele mai multe orașe, sper să nu greșesc, dar în Iași cel puțin, există clinici separate de tuberculoză sau de tuberculoză multidrog-rezistentă.

16:32 dr. Alexandru Horaicu: Adică rezidentul poate să ajungă acolo să facă un modul de câteva luni, zonă în care nu se întâmplă Adică contactul este mai bine stabilit. Adică nu stai, nu intri la pacient, nu stai foarte mult, încerci să fii cât mai eficient, și, bineînțeles, cu măsuri de protecție în plus. Lucrurile sunt bine bătute în cuie. Sunt niște reguli bine bătute în cuie și funcționează.

Cât este de solicitantă pneumologia și despre timpul liber 17:02

17:02 dr. Cătălina Voinea: Cât de solicitantă ți se pare specialitatea de pneumo în comparație cu alte specialități și îți permite să ai și ceva timp pentru tine?

17:02 dr. Alexandru Horaicu: Timp pentru mine, da, chiar am. Și chiar lucrurile astea au contat, printre altele, și la schimbarea specialității, pentru că, dacă ai o gardă, două, trei de noapte, lucrurile pot merge bine. Însă, dacă ai mai mult de, nu știu, poate chiar până la 5 gărți Nu cred că, nu știu, devine mai complicat.

17:40 dr. Alexandru Horaicu: Iar asta a contat, pentru că în clinica de pneumologie din Iași se respectă legea, practic, și obligația rezidentului de a face o gardă. El poate să vină după, în gărzi cu medici care înțeleg, să stea în plus, dar nu neapărat peste noapte, să stea pe zi și să vină exact să învețe, până la urmă. Asta contează. Da.

Cu ce cunoștințe trebuie să vii din facultate 18:07

18:05 dr. Cătălina Voinea: Cu ce cunoștințe ai zice tu că trebuie să vii, ca fost student, viitor rezident, în această specialitate?

18:05 dr. Alexandru Horaicu: Nu știu dacă le-aș încadra la cunoștințe anterioare. Cred că mai important este deschiderea pe care o are fiecare rezident, și asta e valabil pentru orice specialitate: deschiderea spre a învăța. Pentru că, dacă ai învățat și ai acoperit cea mai mare parte din materie și ai luat chiar și o notă bună, excelent, dar, din păcate, nu sunt atât de multe vârfuri care iau note bune și au făcut treaba și așa mai departe. Lucrurile astea pot să...

18:49 dr. Alexandru Horaicu: În marea cohortă există și oameni care au învățat doar anumite lucruri. Și cred că cel mai important este să-și păstreze toți rezidenții curajul și încrederea. Spre exemplu, eu cunosc medici seniori care fac performanță la momentul actual și care în facultate erau Nu atât de înzestrați, să zic. Mai important decât orice ar fi ca fiecare rezident să aibă încredere și să muncească, pentru că poate să acumuleze și să fie foarte bun fără să fi fost excepțional în studenție.

18:49 dr. Cătălina Voinea: Am înțeles.

Despre proceduri medicale în pneumologie, competențe și supraspecializări 19:31

19:31 dr. Cătălina Voinea: Ca proceduri invazive, ce ești învățat să faci pe parcursul rezidențiatului și cam ce ar trebui tu să știi să faci după ce termini?

19:44 dr. Alexandru Horaicu: Sunt cam trei, să zic, trei, patru... Mă rog, sunt câteva ramuri în pneumologie. O dată, partea de ventilație non-invazivă, care vine cu somnologia. Partea intervențională, care e parte bronhologie și parte toracoscopie medicală. O dată mai este partea de ASP și BPOC. Și în fiecare dintre subspecialitățile astea există medici, chiar și la noi, care văd aproape numai pacienți cu patologia din sfera aceea. Pe lângă asta, mai există o supraspecialitate.

20:30 dr. Alexandru Horaicu: Am ajuns să vorbim și de supraspecialități. O supraspecialitate care derivă din pneumologie și cardiologie, adică o să fie o viitoare supraspecialitate care se ocupă de partea de testare cardiopulmonară la pacienții cu patologii preexistente. Așa au început, dar acum, fiind tot mai mulți sportivi amatori și sportivi de performanță, toate lucrurile astea trebuie obiectivate. Chiar anul ăsta au ieșit și ghidurile de la Societatea Europeană de Cardiologie vis-à-vis de cardiologia asta sportivă, în care se povestește foarte mult și de rolul pneumologului în viitoarea subspecialitate.

21:20 dr. Alexandru Horaicu: Deci sunt foarte multe ramuri, și pe lângă toate astea mai există și partea de competențe, că de la asta am plecat. O dată există partea de ecografie, care mi se pare extrem de importantă. Ascultam un profesor de medicină din State, de la Stanford, și povestea într-un TED, undeva la nivelul anilor 2015, cât de important este că ei au început să-i învețe, să-i lase pe studenți să facă ecografie. Partea de POCUS, adică point-of-care ultrasonografie.

21:59 dr. Alexandru Horaicu: Și cum a devenit... adică de foarte mulți ani, de când s-a inventat stetoscopul, nu a mai apărut nimic în plus. Însă ecografia asta oferă extrem de multe detalii în plus și, din punctul meu de vedere, o să facă diferența între un medic competent și bun, excelent, și un medic mai puțin orientat, sau eu știu. Asta e partea de ecografie, care contează foarte mult. După, există partea intervențională, bronhoscopie și toracoscopie. Eu am reușit, am avut norocul să pot să fac o mare parte.

22:40 dr. Alexandru Horaicu: Adică să fac un stagiu destul de amplu de bronhoscopie și după să reușesc să merg cu o bursă. Aici, bronhoscopia se împarte la fel: într-o parte diagnostică, de la simple infecții care nu pot fi detectate altfel, până la cancerul bronhopulmonar, care poate fi chiar și tratat. Într-un centru din Brescia, unde am reușit să ajung, se tratau de prin anii '80 cu laser sau cu crioterapie tumorile endobronșice care se pretau la tratamentul ăsta.

23:17 dr. Alexandru Horaicu: Deci există o largă parte intervențională, despre care, din păcate, studenții nu prea știu, și mă bucur că am reușit să povestim și despre asta. Și mai este și toracoscopia, exact partea chirurgicală de toracoscopie, însă pneumologii se ocupă de partea de diagnostic, adică exact pașii de abord toracoscopic, însă nu scoți la mână, ci încerci să faci doar un diagnostic al maladiilor pleurale și așa mai departe.

23:17 dr. Cătălina Voinea: Deci, să înțeleg că aceste competențe

23:56 dr. Cătălina Voinea: practic poți să le faci și în timpul rezidențiatului Nu trebuie să aștepți să fi dat examenul de specialist și după aia să le faci, ca să poți să te folosești de ele

23:56 dr. Alexandru Horaicu: Din păcate, din ce știu, la noi în țară tu poți să le faci, dar nu înseamnă că sunt recunoscute. Deci trebuie să faci, ca medic specialist, să mergi la București să faci competența de fibro, de ventilație non-invazivă și așa mai departe. Însă ecografia, care la momentul ăsta este foarte accesibilă: un ecograf portabil costă undeva la 1800 de dolari.

24:34 dr. Alexandru Horaicu: Prețul a scăzut, de acum 5 ani, de la 10.000. Adică pentru un medic specialist care vrea să-și deschidă un cabinet, sau eu știu, e o investiție mai mult decât minunată. Și cu sonda aceea poți vedea și partea cardiacă, și partea pleurală, și partea abdominală. Adică poți acoperi mai multe situații din sfera de interne, pentru că, ca în orice gardă, de multe ori poate să fie și un ping-pong, de a trimite pacientul de la cardio la pneumo.

25:08 dr. Alexandru Horaicu: Și cu cât ai mai multe informații, ajunge pacientul ăla exact unde trebuie, pentru că, după cum bine știm, dispneea poate să fie de cauză pneumologică sau cardiacă. Și de multe ori, din păcate, pot să ajungă pacienți cu infarct, cu un BPOC mai vechi; asistentul vede că el avea o boală pulmonară și îl duce la pneumo. Și cu cât medicul este mai bine pregătit și are mai multe skill-uri, cu atât pacientul are mai mult de câștigat. Ecografia e primul lucru despre care ar trebui să se vorbească într-un rezidențiat de interne, oricare ar fi el.

25:08 dr. Cătălina Voinea: Cu ce patologii te întâlnești cel mai frecvent în rezidențiat?

Cele mai frecvente patologii 25:52

25:55 dr. Cătălina Voinea: Sau, mă rog, pe clinica de pneumologie?

25:59 dr. Alexandru Horaicu: Înainte să fie clinica COVID, cele mai întâlnite erau, bineînțeles, astmul, BPOC-ul și diferite infecții, care pot exacerba patologiile pe care le-am amintit sau care pot veni de sine stătătoare, infecții destul de serioase. Și nu în ultimul rând, cred, cancerul pulmonar, care pune tot mai multe probleme, dar unde de ceva timp sărurile de platină, care aveau un răspuns destul de precar și multe efecte adverse, au fost înlocuite cu imunoterapia, și mai ales la pacienții care au o genă PD-1

26:44 dr. Alexandru Horaicu: și expresia genei ăsteia într-un procent cât mai mare. La Pacienți cu stadiul 4 de boală, adică cel mai grav, ajung să aibă speranțe de viață de ani, lucru care nu se întâmpla până acum, ceea ce e un răspuns excelent. Și medicina oncologică, partea de pneumologie oncologică, ajunge să fie mult mai bine văzută și tratată.

Posibilități de stagii/practică în străinătate 27:15

27:14 dr. Cătălina Voinea: Ce posibilități de practică sau stagii în străinătate există pe pneumo?

27:14 dr. Alexandru Horaicu: Posibilități... încă o dată, dacă poți să repeți?

27:14 dr. Cătălina Voinea: De practică sau stagii în străinătate?

27:27 dr. Alexandru Horaicu: În regulă. Cred că am ajuns la partea cea mai importantă a discuției, după mine: specializările și stagiile astea în străinătate. Cred că sunt un must-have al rezidentului, adică cel puțin un an de stagiu într-o altă țară, fie Franța, fie Germania. Și putem discuta pe scurt chiar și cum pot rezidenții să ajungă în țări de astea. Este musai. De asta vorbeam anterior de importanța mentoratului, pentru că toți medicii seniori au habar de diverse oportunități.

28:14 dr. Alexandru Horaicu: Există, oricum poți intra ca rezident, spre exemplu, la noi, pe Societatea Europeană Respiratorie, și vezi acolo short fellowships, long fellowships și așa mai departe. Dar, dacă nu te îndrumă cineva să scrii un grant, să scrii un grant despre o tehnică anume, e destul de greu să accesezi toate lucrurile astea. Am avut șansa să am un mentor, despre care v-am spus mai devreme, profesorul Mihăescu de la pneumologie, și care ne-a îndrumat pe mine și pe toți rezidenții să facem, și pe cei care au avut și un feedback

28:54 dr. Alexandru Horaicu: Mi-a ajutat până în momentul în care chiar au ajuns. Și am ajuns într-o clinică de top pe patologie pleurală și intervențională, în Italia, și am avut câteva luni în care am învățat extrem de mult, partea intervențională, de ecografie. Fiecare pacient era văzut ecografic. Tot vorbeam de ecografie. Am învățat extrem de multe lucruri și mi s-a deschis puțin capul vis-à-vis de cum ar trebui văzut un pacient de către un medic internist. Da, e foarte important.

29:31 dr. Alexandru Horaicu: Și mesajul ar fi să căutați mentori, oameni cu care puteți discuta, care să vă poată îndruma. Că altfel e ca un copil de la țară care, săracul, vede numai o căpiță de fân și trei găini; nu are de unde să facă performanță. Sau există și locuri în care se poate face performanță, dar așa e mult mai simplu să aduci un valoare cât mai repede.

29:31 dr. Cătălina Voinea: Ai zis că putem să vorbim un pic și despre care este procedura de plecat, că sunt interesați, cu siguranță.

Despre procedura de aplicare pentru stagii în străinătate 30:12

30:12 dr. Alexandru Horaicu: Spre exemplu, eu acum m-am făcut în Germania, sunt la Freiburg. Pentru Germania e ceva mai complicat traseul: o dată, trebuie să ai un certificat de limbă B2, și a doua oară trebuie să ai un curs de germană medicală, lucruri pe care le fac și eu acum. Însă nu e un capăt de lume, durează ceva mai mult. Dar sistemul medical german este, o să începem cu lucrul clasic, E mai bine plătit, dar, în aceeași măsură,

30:45 dr. Alexandru Horaicu: e și ceva mai bine organizat față de cel francez, dar cu minime diferențe. În Franța, din punctul meu de vedere, dacă cineva nu are un traseu predefinit în cap, în Franța e cel mai ușor de ajuns. E nevoie de un certificat de limbă... de noțiuni de limbă medii, nu e nevoie de certificat, adică ceva undeva la B1, și se poate ajunge cam pe orice, sau pe cele mai multe specialități.

30:45 dr. Cătălina Voinea: Și depinde de tine sau trebuie să cauți o firmă de recrutare?

31:22 dr. Alexandru Horaicu: Pentru Germania există varianta cu firma de recrutare, însă există și o prezență foarte mare pe grupurile de medici, germani medici români în Germania sau în Austria, și, dacă ai dispoziția necesară să cauți, găsești toate informațiile și te ajută foarte mult cei de acolo. Iar în Franța, la fel, există un grup. Nu este nevoie de o firmă de intermediere atât de mult, pentru că de regulă poți afla de la rezidenți mai mari, de la colegi,

32:00 dr. Alexandru Horaicu: unde sunt diferite locuri libere. Și la început oricum vei începe, sau te va primi, un spital comunal dintr-un oraș mai mic, unde lucrurile se întâmplă mai lent și vei avea timp să înveți. Și cu siguranță o să înveți foarte, foarte multe lucruri care te vor ajuta în cariera ta de medic. Și, bineînțeles, dacă o să te întorci înapoi, și de preferat este să ne aducem și un anicare aport și în țară, o să reușim să ridicăm și aici cât mai mult nivelul.

32:00 dr. Cătălina Voinea: Plecarea asta implică stoparea rezidențiatului?

32:45 dr. Alexandru Horaicu: Da, există două variante. O dată, în momentul în care știi sigur pentru cât timp vei pleca, și trimiți mail, îți organizezi tot periplul ăsta profesional și îți întrerupi rezidențiatul pentru un stagiu în străinătate. Sau există varianta în care îți poți întrerupe rezidențiatul pentru motive personale, urmând ca după să-ți recunoști ce-ai făcut, ceea ce e mai simplu. Adică există... din ce știu, cred că scrie că doi ani poți întrerupe pentru stagii în străinătate, doi ani poți întrerupe pentru motive personale.

33:28 dr. Alexandru Horaicu: Am colegi care au stat destul de mult și cu siguranță poți să stai mai mult. Adică de asta suntem în Uniunea Europeană, nu trebuie să ne oprească nimic dacă avem un anumit plan.

33:28 dr. Cătălina Voinea: Cât de greu e pentru un rezident care nu știe absolut deloc germană sau franceză să plece cu așa ceva? Cam în cât timp ar învăța limba?

33:53 dr. Alexandru Horaicu: Eu am făcut un exemplu foarte bun, pot să vă dau, pentru că exact așa mi s-a întâmplat și mie. Am făcut franceză întâi, adică am făcut franceză în școală, și după am început germana undeva prin rezidențiat. Tot era un plan pe care îl aveam de mult timp, tot am zis că încep, încep, încep, dar din momentul când chiar m-am apucat, tot a durat un an să ajung până la nivelul B2. Plus mai e nevoie de cursul ăsta de germană medicală,

34:28 dr. Alexandru Horaicu: care, în funcție de la land la land, poate dura ori o lună plus examenul, ori vreo două-trei luni. După cum am zis, de la land la land. Sunt trei landuri, dacă nu greșesc, în care încă se mai poate da B2 telc, sau nu, telc Medizin se cheamă, e cumva un B2-C1 și ceva mai ușor decât examenul care se dă la Colegiul Medicilor prin fiecare land. Dar, informațiile astea, trebuie ca rezidentul care a zis „Păi, vreau să plec în Germania” să intre pe Facebook, pe grupul de români în Germania, și toate informațiile astea sunt destul de ușor de accesat.

Despre bursa în străinătate 35:14

35:14 dr. Cătălina Voinea: Ai zis că ai plecat cu o bursă. Ne poți spune mai multe despre asta?

35:14 dr. Alexandru Horaicu: Da. Am avut norocul să am un mentor, despre care v-am povestit, și am ajuns în Italia, în Brescia, într-un centru cunoscut, de destul de important în sfera patologiei oncologice din pneumo, în care am stat două luni. Am învățat atât de multe lucruri, pornind de la faptul cum vedeau ei pacientul. Asta cred că a fost cel mai important. fiecare pacient, anamneza era făcută și toată povestea pacientului era ascultată în același moment în care făceai și ecografie, și îți dădeai seama, corelai partea radiologică sau computer-tomografică cu cea ecografică.

36:12 dr. Alexandru Horaicu: Pentru că, ușor, ușor, ecografia o să fie un must-have, după cum am tot povestit. Și ce mesaj vreau să întipăresc pentru tinerii rezidenți este că trebuie să căutați în toate scorburile, cât mai adânc, oportunitățile astea de cercetare, granturi, burse de mobilitate. Spre exemplu, la mine a fost un grant de la

36:46 dr. Alexandru Horaicu: Union for International Cancer Control, de la Geneva, în care a trebuit să scriu, împreună cu colega mea, să scriem despre o tehnică. Tehnica a fost de biopsie toracică ghidată ecografic. Toate lucrurile astea nu am fi reușit să le scriem noi dacă nu ne orienta profesorul cu care am lucrat. Asta a contat cel mai mult. Chiar dacă am completat împreună cu diferite date, tot am trimis la

37:25 dr. Alexandru Horaicu: centrul ăsta, la UICC, am trimis înapoi, că ar trebui să mai modificăm și așa mai departe. Și a fost definitoriu rolul mentorului în tot procesul de obținere a bursei. Deci trebuie să căutați. Cu Toți medicii seniori știu cum se poate pleca și cum poți deveni, prin burse și diferite stagii, Cum poți deveni un medic mai bun. Trebuie să cereți și să încercați, pe cât de mult, să munciți, să ajungeți. Pentru că mie, cel puțin, în momentul acela mi-a modificat tot. Adică sunt sigur, mi-a modificat parcursul profesional și felul cum gândeam, cum vedeam un pacient și așa mai departe. Ăsta e unul dintre mesajele care trebuie întipărite fiecărui rezident

38:19 dr. Alexandru Horaicu: junior. Da, să aibă curajul să ceară și să tragă cu dinții de orice portiță pe care scrie bursă, grant

Centre de pregătire 38:39

38:35 dr. Alexandru Horaicu: și așa mai departe. Mult curaj.

38:35 dr. Cătălina Voinea: Revenind la țara noastră, ce centre de pregătire sunt mai bune la noi?

38:35 dr. Alexandru Horaicu: Din nou, nu știu dacă am să fac un top. Orașele, primele orașe pe care deja le știm: București, Cluj și Iașiul, din câte știu, au compartimente intervenționale separate și bine puse la punct, în care să faci și partea de stenoze traheale și

39:09 dr. Alexandru Horaicu: EBUS, adică endobronchial ultrasound, să faci mai multe lucruri față de bronhoscopia sau fibrobronhoscopia simplă, diagnostică. Însă sunt centre, cum e Timișoara, în care se face performanță, și cred, nu știu exact dacă este singurul, dar este cel mai bun centru de reabilitare respiratorie, care, la fel, e un lucru la care se uită, la pacienții cu probleme respiratorii se uită des, și e vital. Adică, dacă prin alte țări vedem foarte mulți bătrâni cu

39:50 dr. Alexandru Horaicu: tot felul de concentratoare de oxigen și cu canulă nazală, asta este pentru că sunt foarte bine integrați și reabilitați. Pentru că nu credem că în România nu există pacienți care trebuie să stea minim 16-10 ore cu canula nazală la nas, dar ei stau acasă și nu se mișcă și, din păcate, se pierd mai repede, în funcție de noroc. Deci clinicile de reabilitare, la fel, sunt multe zone în care un medic pneumolog se poate îndrepta și dezvolta.

39:50 dr. Cătălina Voinea: Ce posibilități de angajare există

Posibilități de angajare după terminarea rezidențiatului 40:22

40:24 dr. Cătălina Voinea: după terminarea rezidențiatului?

40:24 dr. Alexandru Horaicu: Păi, o dată, partea de angajare: eu am câțiva colegi care sunt în teritoriu, în spitale din teritoriu, și se simt foarte bine, chiar până la partea asta de COVID, când toată lumea, din păcate, e mai bulversată. Povesteau că au dat de echipe plăcute, și fiind poate chiar din orașul de lângă sau chiar orașul acela. Piatra Neamț, Suceava sunt orașe din zona Moldovei care sunt orașe mari

41:04 dr. Alexandru Horaicu: și care se dezvoltă, și sunt foarte mulți colegi care vor să se ducă, și e destul de simplu, adică managerii primesc în toate zonele astea. Pe lângă asta, mai este și partea de privat. Dar aici o să facă din nou diferența anumite competențe, și o dată ecografia, pentru că este cerere în privat, dar pacientul de regulă vine cu analizele deja făcute, un computer tomograf, analize de sânge, și tu interpretezi, cum îl trimiți mai departe, ori pentru operații, ori la alte specialități, să-i rezolvi problema. Însă, cu un ecograf, de care am povestit că nu-i chiar atât de scump,

41:55 dr. Alexandru Horaicu: un spirometru, care începe de la 700 de RON, și o taxă lunară pentru aplicație, poate chiar și un EKG pentru partea asta de reabilitare cardiopulmonară, poate fi un one man show de succes. Dar, din nou, e nevoie de competențe, și asta o să facă cu siguranță diferența între medici buni și medici care dau înainte și atât.

42:31 dr. Cătălina Voinea: Ce alte minusuri ai întâlnit în specialitatea asta?

42:31 dr. Alexandru Horaicu: Înainte de minusuri, am uitat să povestesc de partea asta de angajare în spitalele mari, așa, prin care știm cu toții povestea UMF-ului: e nevoie, din păcate sau din fericire, să aderi și la viața academică. Dar eu am văzut exemple, chiar și în pneumologie, prin care medici specialiști care erau buni și erau foarte interesanti au reușit să obțină o jumătate de normă și după o normă întreagă, sau eu știu, fără să fie nevoie de periplul academic. Deci trebuie scotocit cât de mult, și rezultatele n-o să întârzie să apară. Cred că, la întrebare, să continuăm cu partea de întrebare

Minusurile acestei specialități 43:28

43:29 dr. Alexandru Horaicu: de minusuri. Ca în orice specialitate, sunt minusurile care țin de centrul de pregătire, de coordonator, de colegi. Dar la asta să adaug, cred, partea de, în toată medicina internă, partea de geriatrie. Cumva, din medicina internă, ne-a ajuns să tratez același pacient, care are aceeași problemă, și îl tratez la nesfârșit, pentru că poate nu-i compliant sau alte varii motive. Nu e neapărat un minus, dar sunt lucruri la care trebuie să te aștepți

44:01 dr. Alexandru Horaicu: când îți alegi internele, față de o specialitate poate chirurgicală, unde știi ce ai de făcut și i-ai rezolvat problema. Asta e situația. Dar un minus, cred că cu adevărat minus și de luat în calcul, ar fi partea că ai contact cu tot felul de pacienți cu infecții aerogene, și e un risc, dar pentru care primești un spor mai ridicat, dar și protecție.

44:01 dr. Cătălina Voinea: Mulți dintre rezidenți

Impactul pandemiei COVID-19 asupra medicilor rezidenți pneumologi 44:33

44:35 dr. Cătălina Voinea: sunt, cei care o să intre de la 1 ianuarie, sunt îngrijorați. Cam care a fost impactul COVID pentru rezidenți anul acesta și care va fi și de acum încolo? Cam cât de mult ai fost tu implicat în această perioadă?

44:35 dr. Alexandru Horaicu: Da. La început a fost destul de stresant, pentru toate specialitățile implicate, sunt sigur, pentru că am făcut ture de triaj, nu știam exact, eram echipați cu combinezonul, așa, pregătiți de mers pe lună, și nu știam cât de amplă e problema, de fapt. Și rezidenții făceau toată partea asta de triaj a pacienților.

45:17 dr. Alexandru Horaicu: Da, din experiența clinicilor din Iași, la boli infecțioase, rezidenții de boli infecțioase, unii de ATI care au lucrat în boli infecțioase, au avut cea mai multă treabă. Iar din momentul când și clinica de pneumologie a devenit spital suport, și mai sunt și alte clinici care sunt în spitalul suport, vă pot povesti

45:48 dr. Alexandru Horaicu: cum se desfășoară o zi. Se fac ture: un rezident și un medic senior, câte cinci ore pe zi, cinci-șase ore pe zi, îmbrăcați cu combinezonul, consultați toți pacienții și după discutați ce decizii să iau Dar de menționat este că se fac ture, adică nu lucrez în continuu, mai ai ceva zile libere și așa mai departe. Adică încă sunt foarte mulți pacienți, dar

46:22 dr. Alexandru Horaicu: este un ritm cât de cât... Adică încearcă și coordonatorii să facă în așa fel încât, fiind mai mulți rezidenți, să existe ture, și în momentul în care termină niște rezidenți un modul, vin Adică totul e ciclic, ajung toți să lucreze. Și, din punctul ăsta de vedere, cred că e important de menționat: rezidenții de an mic nu fac ture COVID, sunt în secțiile exterioare, unde sunt pacienții cronici, cu cancere, cu diferite infecții, cu poate alte secții de TB. Adică nu fac din anul întâi, chiar cred că nici în anul doi nu fac ture de COVID.

46:22 dr. Cătălina Voinea: Păi, ca să nu te mai ținem mult, o ultimă

Sfaturi pentru viitorii medici rezidenți 47:20

47:21 dr. Cătălina Voinea: întrebare aș avea: ce sfaturi ai avea pentru viitorii medici rezidenți?

47:21 dr. Alexandru Horaicu: De departe, cred că cel mai important sfat este să deschidă ochii și să caute persoane, mentori dispuși să le împărtășească informații. Asta nu există derivă din vechiul „medicina se fură”, dar trebuie să ai și cine să-ți dea ce să furi.

47:47 dr. Alexandru Horaicu: Da. Un alt sfat ar fi, un alt hint, așa, Mă căcă sunt chiar în măsură să dau sfaturi: să aibă curajul să ceară să fie învățați. Și chiar dacă nu sunt într-un loc în care nu consideră că se pot dezvolta, să-l caute, să schimbe modulul, să schimbe îndrumătorul, să schimbe chiar și specialitatea. Și un al treilea punct ar fi să participe la cât mai multe stagii și activități conexe, adică,

48:21 dr. Alexandru Horaicu: cum am zis, un an în altă țară, într-un centru de pregătire din altă țară, workshopuri de tot felul. După cum am zis, pentru mine, workshopurile de ecografie. Există pe ERS cursuri plătite sau gratuite în care poți învăța ecografie, ecografie toracică, și asta o să facă cu siguranță diferența între medicii interniști buni din viitor și cei mai puțin buni.

48:21 dr. Cătălina Voinea: Înțeles. Păi,

Final 48:52

48:54 dr. Cătălina Voinea: am ajuns la final și vrem să îți mulțumim încă o dată că ne-ai acceptat invitația și că ți-ai luat din timpul tău, mai ales că ești pe un alt fus orar, și ne cerem scuze Mare de așa că te-am ținut de treabă.

48:54 dr. Alexandru Horaicu: O plăcere să pot să... cred că o să ajut să îndrum niște rezidenți.

48:54 dr. Cătălina Voinea: Păi, mulțumim.

48:54 dr. Alexandru Horaicu: O plăcere.

48:54 dr. Cătălina Voinea: Mulțumim și poate pe viitor o să fii dispus și pentru alte proiecte.

48:54 dr. Alexandru Horaicu: Cu siguranță. Bine, pa-pa! Bine, buona sera! Buona sera!

Continuă

Specialități înrudite

Tot din zona medicală — dacă profilul Pneumologie nu ți se potrivește întru totul, compară-l cu vecinii lui.

🗺️ Toate resursele pentru rezidențiat, pe o pagină →