00:07 dr. Cătălina Voinea: Salutare și bine v-am regăsit, după o lungă perioadă în care a crescut atât canalul, cât și eu, în dimensiuni, la un nou episod marca Grile-Rezidentiat.ro! Eu sunt Cătălina, hostul vostru și medic rezident pe dermatologie, și vă invit să aflăm în episodul de astăzi, împreună cu medicul rezident Dan Alexandru Țoc, cum este rezidențiatul pe microbiologie medicală. Să-i dăm drumul!
00:28 dr. Cătălina Voinea: Bună, Dan! Bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat.ro! Vreau să-ți mulțumim că ne-ai acceptat invitația și să spunem că e o onoare să avem un medic rezident anul 3 pe microbiologie, mai ales că este destul de greu să găsești acum microbiologie, medicină legală sau astea care nu sunt atât, să zicem, de dorite de toată lumea. Și de aceea vrem să-ți mulțumim că ți-ai făcut puțin timp și vrei să împărtășești cu noi din experiența ta.
00:56 dr. Dan Alexandru Țoc: Cu mare drag! Chiar am fost foarte încântat de propunerea voastră și am zis să profit, că numai așa se popularizează până la urmă și informația vis-a-vis de specialitățile astea, cum ai zis tu, care nu sunt așa de cunoscute și care, până la urmă, merită.
De ce microbiologie medicală 01:15
01:13 dr. Cătălina Voinea: Exact! Poți să începi să ne spui cum ți-ai dat seama că asta îți dorești?
01:13 dr. Dan Alexandru Țoc: Bun, a început. This is a story. Este așa o poveste mai lungă, pentru că eu nu am pornit pe microbiologie medicală. Eu am pornit pe gastro. Asta mi-am dorit super mult în facultate. Ați l-am făcut. Am făcut o grămadă de, nu știu, și licența mi-am făcut-o pe gastro. Am fost pe Cacuera. Am văzut într-un spital pe gastro în Olanda, în Amsterdam.
01:44 dr. Dan Alexandru Țoc: Și am fost nimerit. Generația mea a fost cea care a absolvit în 2019, și pandemia a venit atunci, în 2020. Și, no, fine, am făcut examenul de rezidențiat. Mi-am luat gastro la Cluj. Și am început în februarie, parcă se începea atunci, din cauza întârzierii, rezidențiatul. Și am ales să-l schimb foarte devreme. A fost așa o combinație de mai mulți factori. Și, nu știu, până la urmă, cum am ales microbiologia medicală din acel context.
02:23 dr. Dan Alexandru Țoc: Mi s-a oferit ocazia să fac cercetare, să-mi încep doctoratul. Și mi-am dorit foarte tare chestia asta. N-am avut neapărat ocazia în facultate, pentru că, nu știu, poate că nici n-am fost atât de implicat cât ar fi fost alții. Dar, nu știu, pur și simplu n-a fost pentru mine în timpul facultății. Și a fost un moment în care am zis că, bun, să-mi schimb un pic lucrurile, că nici nu simțeam că mi se potrivește neapărat ce am ales, chiar dacă mi-am dorit super tare.
02:53 dr. Dan Alexandru Țoc: Era contextul ăsta și cu pandemia, în care a ieșit programul ăsta era dat peste cap. Adică, activitatea de la spital era oricum destul de stranie în perioada cu pandemia. Și am decis atunci să îmi iau some time off, care, oricum, aș fi avut nevoie super mult, de renaită, dar n-am avut de el. Mi-am luat concediu fără plată câteva luni și am zis să încerc să-mi descopăr exact what's in for me. Și atunci a venit oportunitatea asta de a merge pe doctorat.
03:30 dr. Dan Alexandru Țoc: Mă rog, era un subiect legat de rezistența la antibiotice și de microbiologie. Și acum, cea mai avut încă alegeri au venit destul de natural, că era specialitatea care îmi venea cumva mână în mână cu partea asta de cercetare. Dar acum, privind în retrospectivă, tot timpul a fost acolo ideea de microbiologie. Doar că niciodată nu i-am dat, rău, într-un fel, nu știu, sens. Adică, de exemplu, nu știu, este chiar rudea cu prietenul de chestia asta: este un interviu pe YouTube cu mine, când am participat la o bursă de telecom. Acum nu mai știu, habar n-am cât. Și aici, habar n-am.
04:09 dr. Dan Alexandru Țoc: Era amuzant, că atunci chiar ziceam că vreau să fac microbiologie. Cred că habar n-aveam că, years later, o să ajung să actually fac chestii.
04:09 dr. Cătălina Voinea: Wow, wow.
04:09 dr. Dan Alexandru Țoc: Da, și a fost așa, total rupt din context. Da, pentru că la momentul respectiv nu... Adică îmi doream, habar n-am. Mi se părea că nu sunt destule oportunități și destul de multe... Nu știu, mie nu mi se părea la fel de ofertant. Și am zis că, nu, când vine vorba de o specialitate medicală, mai bine să mergi pe sigur, dar, nu, să fie lucruri un pic mai așezate.
04:38 dr. Dan Alexandru Țoc: Și atunci am preferat să merg pe ceea ce îmi plăcea în momentul respectiv. De-aia e amuzant, cumva, cum s-au aliniat lucrurile exact în direcția asta. Da. Câțiva ani după.
04:38 dr. Cătălina Voinea: Pandemia chiar... Cum a fost cu microbiologia? Ți-a oferit mai multă... Te-a împins așa toată treaba cu pandemia?
04:38 dr. Dan Alexandru Țoc: A fost o confirmare. Da, da, da.
04:38 dr. Cătălina Voinea: Wow.
Medicină de laborator vs microbiologie medicală 05:00
04:59 dr. Cătălina Voinea: Dar de ce microbiologie, sau ai fi putut să faci și medicină de laborator? Au vreo legătură? Care-i diferența între ele?
05:08 dr. Dan Alexandru Țoc: Păi, foarte mult timp era o singură curiculă comună de microbiologie medicală și... Adică nu, era o singură curiculă, era medicină de laborator. După care, în 2017, s-a produs chestia asta, că s-au separat oficial. Și a puțin curicula, e din 2017, laborator pentru microbiologie. Practic, ramura asta de medicina de laborator s-a separat complet. Sau, mă rog, încearcă să se... E în proces de a se separa complet de medicina de laborator.
05:37 dr. Dan Alexandru Țoc: Din 2017 până acum au fost 11.000 de variante legislative în care îi lăsau și pe cei de la laborator să aibă competență de microbiologie, ba le-o scoteau, ba se punea doar câteva luni, după aceea încerca să se pare pe diverse tipuri de spitale. În fine, varianta actuală e că se va scoate complet din medicina de laborator. Și tot ce înseamnă parafare de microbiologie, sau, mă rog, subbucățile care o să vină în partea de microbiologie medicală.
06:04 dr. Dan Alexandru Țoc: Chestia cu programul ăsta din 2017 a fost un proiect de la nivel de Uniunea Europeană, pentru că se dorea dezvoltarea specialității în contextul dezvoltării și creșterii rezistenței la antibiotice. Și atunci aveau nevoie de un forum în direcția asta. Și un cadru european destul de bine dezvoltat. Adică există inclusiv examen european de microbiologie medicală. Au fost mai multe țări care au aderat la proiectul respectiv, țări în care s-a dezvoltat microbiologia medicală ca specialitate din 2017.
06:40 dr. Dan Alexandru Țoc: Doar că aici era o chestie, că nu se suprapune curicula perfect cu curicula europeană. De exemplu, era recomandat la 60 de luni, parcă, în curicula europeană, că avem mai puțin, pentru că ei fac, cred, o parte în plus de clinică. La noi oricum avem modulele de clinică, de infecțioase și așa, dar e diferit un pic.
06:40 dr. Cătălina Voinea: Și unde se oprește medicina de laborator și începe microbiologia?
07:09 dr. Dan Alexandru Țoc: Nu, mai Cred că o definiție ce mai corectă ar fi că noi facem diagnosticul de laborator al bolilor infecțioase. Deci absolut tot ce ține de partea aia de diagnostic de laborator, de prelucrat probe, de microbiologie, nu știu, te poți gândi la bacteriologie, virusologie, paraziți, ciuperci, cam astea ar fi cele patru direcții. Tot ce nu ține de astea, nu știu, biochimie, hematologie, imuno, merge la medicina de laborator. Tot ce ține de diagnosticul bolilor infecțioase, de diverse tipuri de infecții, merge în laboratorul de microbiologie medicală.
07:09 dr. Cătălina Voinea: Super.
O zi din viața unui medic rezident pe microbiologie - program de lucru, atribuții 07:47
07:46 dr. Cătălina Voinea: Cam cum arată o zi din viața unui rezident?
07:50 dr. Dan Alexandru Țoc: Da, super. Programul de obicei e de la 8 până pe la... depinde, ai zice 2–3, dar chiar depinde de ziua de lucru. Adică uneori poți să stai mai mult, uneori chiar nu. În principiu, de dimineață... acum depinde foarte mult, fiecare spital are un fel de structură de lucru, în funcție de ce aparatură are și de cum lucrează. Acum pot să zic numai de unde am lucrat cea mai mare parte din rezidențiat. Prima parte din dimineață e cititul probelor, de exemplu, cu o zi înainte.
08:32 dr. Dan Alexandru Țoc: Se citesc, se fac diverse diagnostice prezumptive, se dau rezultatele care sunt negative în sistemul automat, eventual adnotări pentru cele care sunt pozitive, dacă e ceva mai deosebit, sau mai rar, sau mai grău, după care se fac antibiogramele și restul identificărilor, se prelucrează așa de cu o zi, în partea de dimineață, după care pe la, nu știu, începe să vină probele de zi, pe unul rău care vin mai repede, se prelucrează și alea, și cam ăsta e restul zilei.
09:07 dr. Dan Alexandru Țoc: De dimineață e partea asta de citit probe, dacă vrei, antibiogramele, identificări, după care restul se prelucrează azi, probele care vin de zi, curente.
09:07 dr. Cătălina Voinea: Înțeles. Iar ca atribuții, ce atribuții are un medic rezident pe această specialitate în anul întâi?
09:24 dr. Cătălina Voinea: La început de drum.
09:24 dr. Dan Alexandru Țoc: Cred că depinde foarte mult de spitalul în care lucrezi. Pentru că sunt, nu am să fiu de situații, că le-am auzit unde am, atât de fără, e destul de, sau nu știu, lumea poate să fie destul de redigetă să-ți lăsă diverse responsabilită de la început.
09:43 dr. Dan Alexandru Țoc: Că, practic, tu vezi un univers în care nu prea ai contact. Adică ai contact cu facultate, dar e altfel. Și atunci, cred că la început vine partea asta de diverse manopere care, de multe ori, să nu-i tu poți să zic cum ține apărată la stăbuții, de exemplu, lucrurile, probele, nu știu cum să-ți preface de medic, nu știu, nu știu, nu știu, dar, dar, practic, ăsta e unul din lucrurile cu care începi ca și medic rezident. Înveți cum se prelucrează diverse probe, ce fel de medii, nu știu, să înveți să faci colorațiile de bază, nu știu, gram, ții-l, dacă lucrezi în înlăvărătoare de profil,
10:22 dr. Dan Alexandru Țoc: următoare ar fi chiar de la început, și după aceea, în fine, în funcție de context, mă rog, dacă lumea vede că merge treaba, ți se dau tot mai multe responsabilități și poți să ajungi să citești probele. De exemplu, eu cred că la câteva luni după ce am început m-au și lăsat să citesc probele, sub supraveghere, după aceea să leasă să iei după lumea de decizii.
10:46 dr. Dan Alexandru Țoc: Eu, personal, mi-a plăcut mult dintre toate ramurile astea partea de bacteriologie, bine, într-un fel are și legătură cu doctoratul, dar mi se pare și mult mai interesantă vis-a-vis de partea de citit probe, că sunt tot felul de situații unde e mai multă morfologie, trebuie să fie tens, să te joci cu biochimice, cu reacții, cu pățările ăștia.
10:46 dr. Cătălina Voinea: Cât de mult simți că te-a pregătit
Cât de mult te pregătește facultatea pentru această specialitate 11:15
11:16 dr. Cătălina Voinea: facultatea pentru microbiologie?
11:24 dr. Dan Alexandru Țoc: Într-un fel, vis-a-vis de a, nu știu, de a trata cazurile integrat, e destul de ok pregătirea din facultate, în sensul că și în Vest, și în unele centre mai mari din țară, rolul unui medic de microbiologie medicală e cumva de a ghida, dacă vrei, diverse decizii sau opțiuni terapeutice, și atunci ai nevoie să înțelegi un picuț contextul patologic al pacientului, că ai nevoie să știi ce înseamnă un pacient cronic, ce înseamnă riscurile unui pacient cu AVC sau un pacient diabetic sau, habar n-am, tot felul de situații mai particulare,
12:04 dr. Dan Alexandru Țoc: ca să poți să interpretezi ceea ce vezi pe placă sau informațiile pe care le poți scoate într-un context integrat și mai departe să încerci să contribui. și să ajungi nici anul. dacă te referi la partea practică de manipulare, nu prea, pentru că nu ești eventual în timpul modulului. odată că micologia cel puțin ne-a cluș să face în anul 2; în trecut se făcea și un semestru în anul 3, acum se face numai în anul 2,
12:31 dr. Dan Alexandru Țoc: și chestia asta nu e neapărat în avantajul specialității, pentru că până la urmă acum chiar e specialitate de sine stătătoare și ar fi un super mare avantaj să ai ocazia să faci efectiv măcar muncă de microbiolog medical. ulterior Deci partea tehnică nu pot să zic că mă vățam nu știu ce în facultate, pentru că n-am avut timp să facem diverse tehnici, așa, concepte, principii, dar restul se învață în practică.
12:31 dr. Cătălina Voinea: Există gărzi?
12:59 dr. Dan Alexandru Țoc: Nu, adică nu la noi există centrii unde se fac gărzi. Mă întrebi cum ar decurge?
12:59 dr. Cătălina Voinea: Da.
12:59 dr. Dan Alexandru Țoc: Știi de ce? Pentru că ai din nou o parte de bacteriologie, în funcție de dotările centrului. Sunt, de exemplu, unele dintre cele mai înalte de diagnostic pe care le poți obține cu un aparat care se numește MALDI-TOF, care face spectrometrie de masă și îți dă un rezultat super rapid, instantaneu, în curs de câteva momente, și atunci
13:31 dr. Dan Alexandru Țoc: într-un astfel de context se fac gărzi, pentru că sunt tot felul de situații de infecții invazive sau pacienți critici, unde creșterea bacteriană, dacă o lași de pe o zi pe alta, s-ar putea să fie o precustromul pentru pacient. Pentru că, de exemplu, hemoculturile, să dau un exemplu care se face practic la noi, hemoculturile se incubează tot așa într-un aparat special, unde se lasă timp de 5 zile, și aparatul dă un semnal când detectează o posibilă creștere bacteriană,
14:01 dr. Dan Alexandru Țoc: după care tu trebuie să însămânțezi proba respectivă. Deci mai vine o zi, după cele câteva care au fost la incubat, aștepți să crească, a doua zi trebuie să citești, după aia pui pentru identificare, care se lucrează pe un alt aparat, încă o zi pentru identificare și antibiogramă, și deja ai pierdut două zile. Ori în centrele care au astfel de aparate sau în centrele mai mari din Vest poți să faci mult mai rapid,
14:25 dr. Dan Alexandru Țoc: odată ce în trei ori poți să ai deja creștere bacteriană, faci identificarea și poți să transmiți clinicianului: vezi că asta e bacteria. Sunt protocoale, protocoale pentru diverse bacterii, și chiar dacă nu aștepți pentru o antibiogramă, nu dai un tratament empiric așa foarte general pentru toate bacteriogram pozitive ci deja poți să-l tailor-uiești, să-l aranjezi un pic pentru pacientul respectiv. Și atunci, da, se fac gărzi, mai ales pentru infecțiile invazive, într-un context de genul ăsta.
14:52 dr. Dan Alexandru Țoc: Acum, la noi, la creștiu că există gărzi, dar practic gărzi făcute de medici nu cred că există special în microbiologie, ci de obicei cei care fac partea de laborator peste noapte, peste weekend lucrează și în ture de gardă, dar ei se ocupă doar de partea de prelucrare, de manopere efective, de însămânțat, de pus pe loc,
15:12 dr. Dan Alexandru Țoc: mai departe, citire nu fac, interpretare, dar cam așa decurge. Sunt tone de chestii pe net și de clipuri pe Instagram, dacă te interesează, unde diferiți medici prezintă practic activitatea în timpul gărzilor. Și adevărat e că, dacă ești într-un spital mare, monobloc, are sens, pentru că chiar poți să lucrezi o tonă și you can make a difference. albele e un picuț mai greu să faci, adică altă de exemplu, să facem, fiindcă se lucrează
15:45 dr. Cătălina Voinea: cu bacterii și cu virusuri, aveți cumva spor?
15:45 dr. Dan Alexandru Țoc: E sporul de laborator, spor obișnuit de laborator, 15%. Păi, ăla e și la celelalte specialități, adică la aia. Deci e sporul basic, basic, nu ai nimic.
15:45 dr. Cătălina Voinea: Ok. Ai zis că programul de obicei este de la 8 până la 2–3. Consideri acest
Cât de solicitant este programul 16:10
16:10 dr. Cătălina Voinea: program solicitant?
16:15 dr. Dan Alexandru Țoc: Poate fi. Deci, din nou, depinde foarte mult de volumul de muncă dintr-o zi și depinde de câți colegi rezidenți sau medici sunt într-un centru. Au fost situații în care a fost foarte mult de lucru, dacă erau mai mulți colegi în concediu sau whatever, alte rotații, situații în care era destul de multă muncă, în care, da, lucrai astea nu trebuie să fii 6–7–8 ore în continuu, deci nu te opreai deloc, pentru că ești ritornitură altceva de făcut: să faci antibiograma, în final oprobul mai punea efectiv ai tot timpul de lucru.
16:52 dr. Dan Alexandru Țoc: Ai timp să mănânci la prânz, ai timp să mai faci o pauză dacă îți poți ține câteva minute, adică nu, e ok, nu e în mestru de solicitant.
16:52 dr. Cătălina Voinea: Ce materiale
Materiale de studiu la început de drum 17:04
17:04 dr. Cătălina Voinea: de studiu recomanzi de la început?
17:04 dr. Dan Alexandru Țoc: Este pe net pusă programa pentru examenul de specialitate și este destul de bine aleasă. Marea majoritate a cărților sunt cărți străine din programul de specialitate și, practic, eu pe asta m-am bazat la început. Și, din nou, trebuie să te orientezi un pic și pe ce module ai. De exemplu, la început știu că se face ceva chestie de sănătate publică, parcă ai cam o lună la început, după care
17:42 dr. Dan Alexandru Țoc: se începe pe partea de bacteriologie generală, unde e bine să începi, din nou, să citești din bibliografie. Este un tratat mai mare de microbiologie medicală și de acolo iei chestiile basic, ABC-ul, după care se face trecerea spre bacteriologie specială, diverse tipuri de bacterii, infecții și boli. Acum, nu știu dacă vrei să-ți dau efectiv numele din bibliografie de pe bune sau așa, general.
17:42 dr. Cătălina Voinea: Păi, poți să-mi dai și după ce terminăm o listă, și să trec în link, sub, la descriere în video, dacă sunt cei interesați. Altă întrebare pe care au tot pus-o cei care sunt curioși este dacă această specialitate este recunoscută în afară.
Este recunoscută microbiologia medicală în străinătate? 18:30
18:32 dr. Dan Alexandru Țoc: Da, e recunoscută, înfinitate 70 în început este și examen european în acest sens. Practic, în 2022, la 5 ani după inițierea, mă rog, proiectului acela cu dezvoltarea microbiologiei, urma să aibă loc primul examen oficial european, doar că din cauza pandemiei au fost tot felul de delay-uri și anul ăsta a fost doar examenul pilot. Deci urmează ca în anii următori să se dezvolte oficial, să poți să mergi să-l dai. Dar, da, sunt mai multe
19:09 dr. Dan Alexandru Țoc: demersuri în direcția asta, pentru că până la urmă e foarte mare nevoie. Și adevărul e că e așa de puțin cunoscută, și e așa de mare păcat, pentru că e extraordinar de interesantă din foarte multe puncte de vedere și are un potențial foarte mare, și la noi în țară, și cu siguranță în Vest. E foarte fain, efectiv, e o parte de diagnostic super... O poți face 11.000 de situații unde chiar poți face diferența și unde ai nevoie de un răspuns rapid și unde chiar contează ceea ce vreți pe la mândru în interval scurt.
Despre stagii/practică în străinătate 19:45
19:44 dr. Cătălina Voinea: Consideri că în România această specialitate se face bine, atât de bine încât nu ar merita să pleci în străinătate să-ți faci ceva stagii sau practică?
19:44 dr. Dan Alexandru Țoc: Cred că depinde de centru. Deci la Cluj pot să zic că da, dar nu știu dacă e la fel peste tot. Și ar merita să pleci în străinătate dintr-un singur sens, și în curicula de pregătire pentru examenul de specialitate, și în Vest, sunt mai multe cerințe în sensul ăsta,
20:16 dr. Dan Alexandru Țoc: și anume: sunt tot felul de boli rare pe care nu prea ai ocazia să le vezi, sau foarte rar, poate la București, să vezi malarie, pentru că nu suntem zonă endemică de așa ceva, sau tot felul de infecții, de obicei pe partea de parastologie înveți să pune mult mai mult accent și ar merita să mergi la un astfel de stagiu, chiar dacă e o lună-două, în funcție de posibilități, să înveți cum se lucrează în țări
20:48 dr. Dan Alexandru Țoc: care chiar caută tot felul de ce ținit parastare pentru că la noi nu sunt. Și atunci... Dar strict educațional nu ai nevoie neapărat de chestia asta. De exemplu, la Cluj, doamna conferinzare Costac e una dintre puținii specialiști în parazitologie din Uniunea Europeană care are un master în acest sens. S-a organizat la un moment dat, în periode cu un examen de genul ăsta o dată, în care se pregăteau medici specialiști în parazitologie, și cred că e un trecuție
21:21 dr. Dan Alexandru Țoc: din țară care are o astfel de pregătire și are foarte multă experiență în domeniu. Are inclusiv, să glumești, o cutiuțicul avea din caz de dificilității cu tot felul de parazitoze, de ciudățenii, pe care pentru alea îi merge să vezi cum arată, ca în momentul în care te lovești de ele să știi despre ce e vorba. Acum, la Cluj nu îmi lipsește nimic în sensul ăsta, de aia, de exemplu, n-am mers încă. Practic, pentru orice se poate face pentru cercetare aș merge acolo, pentru că sunt o grămadă de chestii care se fac în Vest și care nu sunt la fel disponibile, dar strict pentru specialitatea medicală nu cred.
Atestate (competențe) și supraspecializări 22:03
22:01 dr. Cătălina Voinea: Există și ceva atestate pe care le poți face suplimentar?
22:01 dr. Dan Alexandru Țoc: Știu încât știu competențe, cum sunt la specialitate pentru că practic îți acoperă diploma de specializare în microbiologie medicală toate trei sectoare toate, și practic ai competență în toate cele patru. Știu că, în schimb, în Vest se lucrează foarte diferit. De exemplu, aveam colegi care au plecat în diverse stagii de câteva luni sau așa. De exemplu, în Franța ei lucrează foarte mult
22:40 dr. Dan Alexandru Țoc: că își aleg un domeniu de interes. De exemplu, dacă ai, nu știu, o pasiune pentru parazitologie, ajungi să te supraspecializezi pe treaba asta, un fel de supraspecialitate în care practic faci doar chestia aia, și, normal, îți crește foarte mult expertiza. De exemplu, dacă lucrezi toată ziua bună ziua cu te sparezi dintr-un spital, poți să acumulezi o tonă de experiență, astfel încât în 3–4 ani deja îți crește foarte, foarte mult valoarea față de necesitoți în care
23:11 dr. Dan Alexandru Țoc: face de toate. Și acum, un altul, care e foarte critic: în Vest sunt foarte, foarte, foarte, foarte bine puse la punct protocoalele pentru recoltare și pentru managementul probelor, or chestia asta la noi în țară a lipsit foarte mult timp. Noi am lucrat pe diverse recomandări internaționale, plus-minus ghidurile din fiecare spital, dar acum este tot așa un proiect la capăt de drum, început din București, de la Matei Balș, în care au promovat scrierea
23:46 dr. Dan Alexandru Țoc: unui ghid național de microbiologie americană de simplu să afli tot ce trebuie să faci vis-a-vis de managementul probelor, vis-a-vis de interpretarea clinică a antibiogramei, mă rog, practic tot ce înseamnă specialitatea. Și chestia asta schimbă foarte mult, sau cel puțin asta e tendința, că o să schimbe foarte mult paradigma pe viitor, pentru că o să tinez un brum de muncă foarte mult și calitatea diagnosticului, odată ce încep să se implementeze protocoale.
23:46 dr. Cătălina Voinea: Este o specialitate
Posibilități de angajare după terminarea rezidențiatului 24:20
24:19 dr. Cătălina Voinea: în momentul de față, nu în viitor, sau să zicem și în viitor, este o specialitate care se caută la privat? Că la stat știm cu toții că nu prea există posturi. Dar ce posibilități de angajare ai după ce termini rezi?
24:19 dr. Dan Alexandru Țoc: Foarte bună întrebare, în sensul că nu știu să răspund cu siguranță. Practic, poți să faci, să parafezi orice fel de analiză de parte din cabrăge americană din orice... Deci teoretic există loc pe piața muncii. Acum, odată
24:57 dr. Dan Alexandru Țoc: ce intră în vigoare toate schimbările care se preconizează, o să fie un boom în următorii ani de posturi la stat, pentru că este un proiect... care nu pot fi acoperite altfel. Este un proiect prin care vor să oblige spitalele să facă compartimente speciale de microbiologie medicală, în care să lucreze un medic de microbiologie medicală, și din momentul în care chestia asta intră în vigoare, cumva, din nou, așa, un boom de nevoie de posturi, pentru că
25:27 dr. Dan Alexandru Țoc: practic o să oblige pe toată lumea să lucreze la standardele UE. Și atunci cred că e așa, în următorii ani... Și ca o glumă, e un pont: și la bolile infecțioase este aceeași chestie, este ceva, așa, un proiect care obligă, în funcție de numărul de paturi, să aibă un medic specialist de boli infecțioase. Atunci, cumva, e nevoie și o să fie nevoie și pe partea asta, și la fel și cu microbiologia medicală. Și, odată ce se vor separa complet de medicina de laborator, practic, din nou, și în privat o să fie nevoie, pentru că o să rămână singurii care pot parafa partea asta de diagnostic microbiologic.
25:27 dr. Cătălina Voinea: Am înțeles.
Minusuri și provocări 26:11
26:09 dr. Cătălina Voinea: Până acum, ce minusuri ai întâlnit în această specialitate și provocări?
26:09 dr. Dan Alexandru Țoc: Cred că situația asta oarecum incertă vis-a-vis de piața muncii, asta ar fi unul dintre minusurile care au fost destul de constante și înainte și care au apăsat și pe primele luni în specialitate. Asta ar fi cam cea mai relevantă, dar în rest, sincer, pentru mine e absolut ideal, nu știu ce minusuri să zic. Ai ocazia să lucrezi fără gărzi, e o muncă super, super antrenantă și nu solicitantă
26:52 dr. Dan Alexandru Țoc: fizic, mă refer, că nu trebuie să stai nici pe ture în spital. Un dezavantaj ar fi iarăși faptul că nu lucrezi cu pacienți. Acum, asta depinde de fiecare om. Mie mi-ar fi plăcut cu siguranță să am un contact mai apropiat cu pacienții. În România, prea puțin, prea puțin, din păcate, medici din medici medicale intervin în medici pentru pacienți, că în VES sau alte centre, unde se pot face diverse recoltări care sunt făcute efectiv de medic, în situații mai particulares sau SGM ăsta la 2.000 prea puțin, din păcate. Să fie altă școală minus.
Satisfacția cea mai mare 27:35
27:27 dr. Cătălina Voinea: Fiindcă pari foarte pasionat de ceea ce faci și ai zis că te duci cu drag la muncă, vreau să te întreb: care e satisfacția cea mai mare din această specialitate?
27:27 dr. Dan Alexandru Țoc: În situațiile astea, în cazurile care, fără o expertiză microbiologică chiar adecvată, ar putea să fie... stocient Încă Am avut multe cazuri în care sunt infecții cu tulpini foarte rezistente, care te lasă așa, nu știu, cu una-două opțiuni terapeutice, și dacă ai situația în care
28:10 dr. Dan Alexandru Țoc: ai infecții polimicrobiene, în care intervin mai multe bacterii, și unele bacterii au rezistență intrinsecă și e un overlap de rezistență în care niciodată nu poți să dai un singur antibiotic, trebuie să faci diverse asocieri și trebuie să recomanzi în funcție de contextul pacientului, e cel mai fain. E așa o nișă pe care lumea nu o prea, nu știu, nu o prea abordează, pentru că toată lumea... la început așa a fost tendința, din păcate, se dă destul de empiric,
28:37 dr. Dan Alexandru Țoc: sau, mă rog, orientat în funcție de ghid, și dacă schimbă un picuț laboratorul antibiograma, se adaptează pe măsură, mă rog, în funcție de ce rezultate primez dar sunt situații în care chiar contează, și asta e cea mai mare satisfacție: când găsești un fel de combinație de bacterii și ești ca un puzzle, începi să găsești soluția cea mai bună pentru pacient. Și asta e pentru mine cel mai exciting.
28:37 dr. Cătălina Voinea: Super! Noi am ajuns la final, adică mai avem o singură întrebare pentru tine, și anume:
Sfaturi pentru medicii rezidenți 29:09
29:08 dr. Cătălina Voinea: ce sfaturi ai avea tu pentru viitorii medici rezidenți, cei care urmează să dea examenul, și pentru cei care o să-și aleagă microbiologie la rezi?
29:08 dr. Dan Alexandru Țoc: În momentul când alegi specialitatea, e foarte, foarte important să fii sincer tu cu tine vis-a-vis de ceea ce îți dorești mai departe, de la piață și de la carieră și de la tot ce implică chestia, să fii împlinit tu cu tine și cu alegerea pe care o faci. Pentru că am fost în situația
29:42 dr. Dan Alexandru Țoc: în care mi-am ales și credeam că îmi doresc, și nu pot să zic că am fost neapărat fericit, și nu era, n-a fost elementul meu, să spunem așa, versus, până la urmă, când mi-am schimbat specialitatea pe ceva nou, oarecum controversat, pentru că nu e atât de în primele la modă, și care mă face în momentul ăsta foarte fericit. Și cred că e foarte important să mergi la lucru liniștit și împăcat și să știi că tot timpul
30:08 dr. Dan Alexandru Țoc: e ceva nou și exciting de descoperit. Și cred că ăsta e cel mai mare... nu știu, cred că ăsta e cel mai bun sfat: să încerce să fie sinceri cu ei și să-și pună pe hârtie exact ceea ce își doresc și, mă rog, la ce sunt dispuși să renunțe pentru anii care urmează, că totuși rezidențiatul, indiferent de specialitate, sunt 4–5 sau poate chiar mai mulți ani din viață pe care ți-i dedici într-o anumită direcție. Și e bine
30:34 dr. Dan Alexandru Țoc: să faci o alegere foarte asumată, pentru că sunt și pe mii de cazuri de colegi, chiar și eu am fost pentru aia care nu au fost neapărat în cea mai bună poziție cu o alegere făcută.
30:34 dr. Cătălina Voinea: Exact, să keep an open mind, că nu știi niciodată. Super!
30:51 dr. Cătălina Voinea: Păi, fiindcă am ajuns la final, mulțumim mult pentru că ne-ai acceptat invitația, și gen nu numai că ai acceptat, ai acceptat-o instant, lucru care nu s-a mai întâmplat de foarte mult timp. Adică mă așteptam să primesc răspunsul peste câteva zile, și în secunda în care ai zis, în secunda în care ai zis că „da, sigur, cum, cum să nu”, eram „holy shit”. Da, incredibil. De aia mi-ai scris pe Instagram și de obicei... când îți să-i băstau îmi faceți de Instagram Mulțumim că ți-ai luat din timp și că ai vrut să aduci valoare comunității noastre și poate pe viitor ești disponibil și pentru alt fel de proiecte.
30:51 dr. Dan Alexandru Țoc: Cu mare drag, sigur, oricând.
