00:00 dr. Cătălina Voinea: Salutare tuturor și bine ați venit la un nou episod din podcastul Grile-Rezidentiat.ro. Pentru că ne dorim să vă implicăm și mai mult în procesul creativ, pe această cale vă invit să scrieți în comentarii sau pe una dintre rețelele sociale care sunt specialitățile pe care ați vrea să le explorăm în continuare. Iar dacă aveți recomandări de medici care sunt deschiși la astfel de inițiative, și mai bine.
00:25 dr. Cătălina Voinea: Dar să revenim. Să intrăm în fabulosul interviu de astăzi cu un medic rezident oftalmolog din București, care a venit fizic în studioul nostru. Este vorba despre dr. Ioana Manole. Hai să vedem ce are de povestit. Salutare, Ioana, bine ai venit la podcastul Grile-Rezidentiat.ro! Vreau să-ți mulțumesc că ai bătut atâta drum să vii, mai ales că ești în prag de examen de specialitate, și că vrei să oferi din experiența ta comunității Grile-Rezidentiat.ro.
00:50 dr. Cătălina Voinea: Ești printre puținii oameni care au acceptat invitația să vină fizic în studioul nostru și de aia ne bucurăm și sper că ți-a făcut o impresie bună. Și suntem foarte curioși, așa cum este și comunitatea, după câte întrebări am primit: ce ai tu de povestit și cum este oftalmologia?
01:05 dr. Ioana Manole: Bine v-am găsit și eu mă bucur mult să fiu aici și sper să pot să răspund cât mai bine, ca la examen, de mine, la toate întrebările pe care o să le ai pentru mine și să conving cât mai mulți oameni să facă oftalmo, că e o specialitate fantastică, și sper să fie un interviu de succes.
Cum și-a ales specialitatea? 01:26
01:26 dr. Cătălina Voinea: Ți-ai dat seama de la bun început că este o specialitate fantastică sau ai vrut cu totul și cu totul altceva?
01:32 dr. Ioana Manole: Deloc. A fost așa un rollercoaster să aleg specialitatea asta. Am știut de la început că vreau să fac ceva chirurgical, doar că oftalmologia am exclus-o din start oarecum, pentru că mi se părea că e prea mult medical și prea puțină posibilitate de a face chirurgie. În toată facultatea am făcut multă practică pe specialități chirurgicale, pe gineco, chirurgie plastică, ortopedie, you name it. Le-am făcut pe toate.
02:02 dr. Ioana Manole: Și pe oftalmo n-am făcut deloc, nici măcar o oră, și eu am făcut facultatea la București și acolo stagiul de oftalmologie este în anul 6. Și eu din întâmplare l-am făcut în luna mai, o lună, fix înainte să termin tot. Da. Nu m-am gândit deloc la stagiul ăla. Voiam să se termine, voiam să dau rezidențiatul și să iau o notă bună. Nu știam. Până foarte târziu n-am știut ce specialitate vreau să-mi aleg. Știam că vreau să-mi aleg ceva chirurgical.
02:30 dr. Ioana Manole: Mă gândeam la ORL. Nu eram foarte convinsă. Speram să-mi vină așa o inspirație cât mai repede. Nici după ce am dat rezidențiatul, nici după ce știam punctajul tot, nu știam ce să aleg. Aveam o notă bună, puteam să-mi aleg cam orice. Dar nu eram convinsă și am ales oftalmo în ziua în care am ales.
02:30 dr. Cătălina Voinea: Cum? Ce te-a făcut? Sau a fost așa, pur și simplu?
02:58 dr. Ioana Manole: Un impuls. A fost un impuls. M-am uitat acolo pe listă. Oftalmo se ia cu note foarte mari și, într-un fel, nu știu dacă am avut așa, conștient, ideea că vreau să fac oftalmo și poate mi-era frică să-mi zic asta cu voce tare, că știam că se ia cu note foarte mari și nu voiam să am așa o dezamăgire pentru mine și dezamăgire față de oamenii din jurul meu.
03:21 dr. Ioana Manole: Dar când am fost acolo, în fața la ecran și am văzut că mai erau locuri, am zis: ok, o să aleg asta. Și am ales asta. Și apoi toată lumea era în șoc: „Cum? A ales oftalmo, nu pot să cred!”
Perspectiva asupra specialității în prezent 03:32
03:33 dr. Cătălina Voinea: Da. Și cum s-a dovedit a fi, având în vedere că tu credeai că e mai mult medical decât chirurgical, cum o vezi acum?
03:40 dr. Ioana Manole: Cred că depinde foarte mult de experiența fiecăruia. Aș putea să zic că este 50-50 medical-chirurgical în cazul meu, pentru că am lucrat de la început într-un spital mare, într-un spital doar de oftalmologie, în care posibilitatea să faci și medical, și chirurgical este cea mai mare. Adică nu cred că e un loc în România unde poți să înveți mai multe lucruri legate de oftalmologie. E Spitalul Clinic de Urgență de Oftalmologie din București, faci numai asta.
04:15 dr. Ioana Manole: E oftalmologie oriunde întorci capul. Și cred că a fost un lucru bun că am ajuns acolo, pentru că am putut să schimb echipe, să caut cel mai potrivit loc pentru mine. Am avut ocazia să cunosc oameni foarte dedicați, care m-au învățat tot ce știau ei, și fără nimic să ceară în schimb, adică efectiv din bunătatea inimii lor. Simt așa că am fost sub un soare mai strălucitor decât al altora. Dar poate a fost și norocul meu că am aterizat acolo.
04:50 dr. Ioana Manole: N-am fost țintită să mă duc la cineva. Pur și simplu am aterizat într-o echipă bună la început. Și asta m-a făcut să ajung apoi în altă echipă bună și în altă echipă bună, pentru că am fost încurajată de îndrumătorul meu să fac cât mai multe lucruri. Și îi mulțumesc.
Ce ar trebui să știe cei care urmează să aleagă oftalmologia la rezidențiat? 05:08
05:09 dr. Cătălina Voinea: E ceva ce nu știi la început și crezi că ar fi esențial să știe cei care urmează să dea rezidențiatul și să-și aleagă oftalmo?
05:18 dr. Ioana Manole: Da. Cred că ar trebui să știe că partea chirurgicală la oftalmo este de învățat, cel puțin în România. Este mai mult o loterie, dar dacă îți dorești cu adevărat să faci asta, trebuie să muncești pentru visul tău. Adică, dacă îți dorești cu adevărat să faci oftalmo, poți să-ți alegi în orice centru. Nu contează. Poți să te schimbi ulterior într-un loc în care crezi tu că o să-ți fie mai bine sau într-un loc în care știi că o să fie mai bine.
05:50 dr. Ioana Manole: Deci, pentru început, asta: dacă tu visezi să faci oftalmo, îți alegi oriunde și vezi cum faci după, încât să ajungi în locul pe care ți-l dorești. Ulterior, trebuie să exersezi mult manualitatea. Eu în facultate am făcut multe workshopuri de chirurgie mare. O singură dată am fost la un workshop de microchirurgie, dar era mai mult pe chirurgie plastică, adică nu la fel de micro-micro, ci mai macro. Și nu se compară deloc cu chirurgia mare, deloc.
06:24 dr. Ioana Manole: Eu credeam că am manualitate și când am ajuns la oftalmologie nu-mi găseam mâinile sub microscop; sunt mișcări foarte fine, nu trebuie să ridici mâna, pentru că te desterilizezi. Și instrumentele sunt foarte mici și eu am mâinile mici și tot mi se par foarte mici. E altfel de chirurgie. Microtremorul l-am descoperit tot acolo, nu știam că îmi tremură mâinile, aparent. Mi-au tremurat o perioadă la început și e frustrant că nu ai cum să-l controlezi.
06:55 dr. Ioana Manole: Mă gândeam: poate am băut ceva, cafea. Nu era de la cafea, era de la anxietate. Să nu greșești.
06:55 dr. Cătălina Voinea: De la presiunea pe care o puneai pe tine. Ceea ce mi se pare absolut normal la început și fiecare rezident probabil intră cu aceeași anxietate și frică, pentru că nu știm, nu ne pregătește nimeni pentru ceea ce urmează. Tocmai de aia invitați ca și tine, care sunt dispuși să spună tips and tricks, sunt mină de aur pentru cei care ne ascultă.
Cât de scurt este rezidențiatul pe oftalmologie? 07:24
07:25 dr. Ioana Manole: Mă bucur să fiu aici. Adică simt că vorbesc despre ceva ce mie îmi face foarte mare plăcere și sper să induc ideea asta și altor oameni, pentru că, cum este la București, așa e peste tot. Oftalmo e un stagiu foarte scurt, în care nu prea ai timp să-ți dai seama dacă e pentru tine sau nu. Nu, cel puțin la București, nu intri în sală, faci doar partea medicală și te duce un pic în eroare cu specialitatea, că mulți se gândesc că e mai mult medical și că partea chirurgicală e foarte jos.
07:56 dr. Ioana Manole: Nu, poți să faci ambele lucruri, poți să faci și doar medicală, parte medicală, care este foarte interesantă și foarte vastă. Și ține mult așa de aspectul ăsta vizual, trebuie să ai o memorie vizuală foarte bună, pentru că e foarte simplu să pui un diagnostic la oftalmologie doar uitându-te la microscop sau pe niște poze și asta îți dă satisfacție, că n-ai nevoie de nimic. Ai nevoie doar de creierul tău și de cunoștințele tale să decizi.
07:56 dr. Cătălina Voinea: Exact, că nu depinzi de nimeni atâta timp cât îți place partea medicală, dar partea chirurgicală într-adevăr trebuie să muncești și să exersezi.
07:56 dr. Ioana Manole: Exact.
Cum te transformă viața de medic pe oftalmologie 08:32
08:34 dr. Cătălina Voinea: Cum ți se pare ție că te-a transformat viața de medic pe această specialitate?
08:37 dr. Ioana Manole: M-a transformat foarte tare, pentru că atunci când am intrat în rezidențiat, credeam că oftalmologia e o specialitate care îți dă mult timp liber. N-a fost deloc așa, dar nu e ca și cum mă plâng. N-a fost deloc așa, pentru că eu am decis să nu fie așa. Adică am lucrat în niște echipe unde munceam mult, doar că mie mi-a plăcut de la început specialitatea și am vrut să muncesc mai mult și mai mult. Să mă implic, ca să învăț. Și am făcut multe lucruri la spital și petreceam foarte multe ore, făceam gărzi, le fac încă, încă muncesc la spital.
09:21 dr. Ioana Manole: A fost un rezidențiat greu, dar cu multă satisfacție. Adică tot ce am făcut simt că m-a adus în punctul în care sunt, în care sunt destul de sigură pe ceea ce fac, și culeg și roade. Adică am învățat foarte multe lucruri și sunt un om norocos, pentru că sunt, cu siguranță, colegi care și-au dat interesul, doar că poate n-au găsit oamenii potriviți. Eu i-am găsit și mă bucur.
Ce module se fac în timpul rezidențiatului pe oftalmologie? 09:50
09:51 dr. Cătălina Voinea: Majoritatea nu știu că oftalmo este printre puținele specialități care au patru ani. Și sunt curioasă care sunt celelalte module, care să aibă oarecum legătură, de le-au pus în curriculă cu oftalmo, având în vedere că e o perioadă atât de mică de pregătire. De ce ai mai pune și alte module?
10:07 dr. Cătălina Voinea: Adică sunt importante? Ce se întâmplă acolo?
10:11 dr. Ioana Manole: Da, oftalmo are patru ani, este singura specialitate medico-chirurgicală cu patru ani. Înainte au fost cinci ani, dar apoi s-a decis să fie doar patru. Mie, personal, mi se pare suficient, pentru că din cei patru ani ai trei ani și șapte luni de oftalmologie. Adică mult.
10:11 dr. Cătălina Voinea: Mai trei luni de alte lucruri?
10:32 dr. Ioana Manole: Exact. Doar trei luni de alte lucruri. Adică neurochirurgie, neurologie și chirurgie plastică. A, ba nu, și chirurgie generală, în o lună. Tot pe acolo se ajunge. Stagii în care înveți o introducere așa, adică la chirurgie generală a fost primul stagiu. Cu asta am început. Asepsie, antisepsie, cum să ne punem mănușile. Cam pe asta se punea baza. Cum să intri într-o sală de operație, conduita operatorie, protocolul operator, foile.
11:06 dr. Ioana Manole: Mai mult adaptare la viața de spital. Nu neapărat că am făcut ceva într-o lună de chirurgie generală, pentru că era mult prea puțin și era primul modul. Mai mult m-am adaptat la programul de muncă, ce înseamnă să mergi zilnic la locul de muncă, pentru că e un șoc destul de mare după facultate să începi așa, în forță.
11:27 dr. Ioana Manole: Facultatea e lungă și nu-ți dai seama că o să și muncești la un moment dat, după șase ani de facultate. Te ia prin surprindere. Da, te ia prin surprindere. Și te familiarizează așa cu niște termeni de spital, mai mult de protocol. După care multă, multă oftalmo, și restul stagiilor tot așa, sunt anexe. Adică sunt supraspecialități de oftalmologie. Neurooftalmologie; neurochirurgia are și aplicații în oftalmologie; și chirurgia plastică: suturi, pleoapă, injectări la nivelul feței. Ok. Da, toate sunt aplicate. Bun.
Cum arată o zi din viața de rezident pe oftalmologie? 12:04
12:06 dr. Cătălina Voinea: Și cum e pe oftalmo? Ce faci tu ca rezident? Cum arată o zi din viața ta?
12:12 dr. Ioana Manole: Eu, acum, fiind rezident de anul 4, am mai multe responsabilități, în mod evident. Dar la început, în anul 1 cel puțin, eu am început în 2020, când a început și pandemia, și a fost puțin demoralizant, pentru că am avut o lungă perioadă atunci, fix când am început stagiul, în care nu am mers la spital, pentru că erau închise spitalele, și atunci am avut, într-un fel a fost și bine, că am avut mult timp să învăț.
12:41 dr. Ioana Manole: Cum nu știam mare lucru despre oftalmo când am ajuns în specialitatea asta, nu știu, mi-era efectiv rușine să merg la muncă și să nu știu niște denumiri care poate că erau banale. Știam termeni vagi, cataractă, glaucom, dar erau doar cuvinte pentru mine, nu le dădeam nicio semnificație, erau „cataractă”. Puteam să le spun pe litere.
13:07 dr. Ioana Manole: Și am stat mult și am citit atunci, în perioada aia, și am simțit că atunci când m-am întors la spital, prin vară, știam, începeam să înțeleg. Și e foarte fain când vezi pacienți și poți să le explici tu niște lucruri. Am fost lăsată de la început destul de independent să fac consultațiile împreună cu medicul meu, adică el mă lăsa să consult pacientul și apoi ne consultam între noi: ce am făcut bine, ce-mi lipsea, unde trebuia să mai insist.
13:39 dr. Ioana Manole: Dar la oftalmologie examenul e destul de standard. Adică urmărești un algoritm care merge cam la toți pacienții, cel puțin pentru foile de zi, foile de prezentare, internările uzuale. Asta mi se pare că trebuie să facă un rezident de anul întâi: să urmărească niște patologii întâlnite pe secția unde se află, să poată să le recunoască și să pună întrebări. După care, în anul 2 și 3, când începi să faci și gărzi, poate să schimbi echipa, tot așa, se adaugă responsabilități.
Din ce an poți să faci lucruri în sala de operație ca rezident? 14:13
14:15 dr. Cătălina Voinea: Lumea începe să facă lucruri și în sala de operație, îți crește și satisfacția când îți iese ceva. Și în anul 4, în anul mare, poți să faci cam orice. Ești lăsat să faci tu?
14:29 dr. Ioana Manole: În spitalul în care sunt eu, toți rezidenții fac lucruri în sala de operație.
14:29 dr. Cătălina Voinea: De prin anul 2, așa?
14:29 dr. Ioana Manole: Fac progresiv, ca să prindă încredere. Da. Cel mai mult contează să fii constant. Adică mie asta mi s-a repetat tot timpul, că degeaba îți iese o dată. Trebuie să-ți iasă de foarte multe ori, ca să poți să fii sigur că pasul ăla o să-ți iasă și când ești singur. Că este altceva să ai confortul unui îndrumător care poate să intervină în caz că se întâmplă ceva.
15:01 dr. Ioana Manole: Și altceva este să fii singur, să ai un caz care nu este neapărat standard și să se complice. Ceea ce se poate întâmpla, de exemplu, în clinicile care fac doar un tip de chirurgie. Dacă apare o complicație care implică alt tip de chirurgie: sun la 112, luați-l la spitalul de... Da, se întâmplă. Vedem asta la camera de gardă. Și nu e o rușine să ai complicații.
15:28 dr. Ioana Manole: Oftalmologia depinde foarte mult de aparatură și tu, dacă ești un chirurg, de exemplu, de pol anterior, lucrezi cu aparate de pol anterior. Dacă are loc o complicație care implică polul posterior, adică retina, tu poate ai ști să o rezolvi, dar aparatura e foarte scumpă. Nu o ai, ești pierdut. Și ești pierdut în operație, care e acut, e atunci și... Da, nu e prea bine.
Frumusețea oftalmologiei 15:54
15:55 dr. Cătălina Voinea: Tu ce găsești frumos în această specialitate? Ce te-a făcut pe tine să continui, chiar dacă nu te-a luat prin surprindere alegerea pe care ai făcut-o?
16:03 dr. Ioana Manole: Eu mi-am dat seama că este o specialitate care mi se potrivește foarte bine, pentru că eu sunt o fire destul de hiperactivă. Și în specialitatea asta trebuie să fii foarte opusul a ceea ce eram. Adică să fii o fire analitică, să dai foarte multă atenție detaliilor, să ai multă răbdare, să discuți cu pacienții, să le dai încredere, pentru că ochiul, în cultura asta românească, e ceva foarte prețios. Foarte important, și lumea are destul de multă grijă de vedere.
16:42 dr. Ioana Manole: Și ca tânăr medic rezident, te confrunți cu tot felul de pacienți. Adică e destul de greu să le câștigi încrederea. În primul rând, să-i lași să te examineze. Și cred că la început este mai greu, după care, dacă reușești să le câștigi încrederea, îți dă foarte multă satisfacție să poți să lucrezi cu un analizator care furnizează așa de multă informație, care este așa ridicat la... E foarte important pentru om văzul.
17:22 dr. Ioana Manole: Și efectele unui tratament oftalmologic sunt foarte rapide. Adică, de exemplu, la cataractă, efectele se văd de a doua zi. Sunt persoane care vin fără niciun grad de vedere și a doua zi pleacă din spital cu grad 100% de vedere. E ceva foarte palpabil și care îți aduce foarte multă satisfacție rapid. Operația e scurtă, recuperarea e scurtă, pacienții merg în proporție foarte mare foarte bine.
Gărzile pe oftalmologie 17:52
17:53 dr. Cătălina Voinea: Și cum sunt gărzile? Câte gărzi se fac pe lună la spitalul unde ești tu?
17:59 dr. Ioana Manole: Nu este obligatoriu să faci gardă. Teoretic, o gardă pe lună ar trebui să facă fiecare rezident. Așa este în contractul de muncă. Dar în spitalul unde sunt eu este destul de multă cerință ca rezidenții să facă gărzi. Deci unii colegi fac, alții nu fac. E la atitudinea fiecăruia. Eu am început să fac gărzi... Teoretic, avem voie din anul 3. Eu m-am dus cu medicul meu de când am început rezidențiatul. Stăteam, nu pentru bani, că nu câștigam nimic.
18:34 dr. Ioana Manole: Stăteam ca să văd, să învăț, să fiu acolo. Un om mic pe lângă alții mai mari. Și din anul 3 am început să fac gărzi și făceam cam 4-5 pe lună. Făceam foarte multe gărzi pentru specialitatea asta. Dar făceam că îmi făcea plăcere. Era un reward din ăsta, nu știu, mental, foarte rapid. Să vezi mulți pacienți, să fii ca la un quiz.
Media pacienților din gărzi 18:58
18:59 dr. Ioana Manole: Adică vezi la microscop, știi diagnosticul, scrii în foaie, dai tratament. Și tot așa, pe tipit, 100 de pacienți pe gardă. Da, cam asta e media la spitalul unde lucrez, pe gardă. Adică începem garda la prânz și o terminăm a doua zi dimineața. Noi, fiind medici rezidenți, linia 3, care înseamnă că stă non-stop la camera de gardă. Mai este linia 2, care vine ulterior, după-amiaza. Și linia 1, medic în spital. E bine.
Cea mai frecventă patologie întâlnită în gărzi 19:27
19:28 dr. Cătălina Voinea: Din 100 de pacienți, ce întâlnești cel mai frecvent? Care e patologia cea mai frecventă în gărzi?
19:33 dr. Cătălina Voinea: Fiind spital de urgență, mă gândesc că e totul acut.
19:33 dr. Ioana Manole: Da și nu, că acut în oftalmologie este ceva mai lax. Pacientul poate să-și dea seama mai târziu de ceva care a fost acut, dar nu l-a supărat fix în momentul respectiv, și poate peste o săptămână, dar peste o săptămână e mult mai grav. Cel mai frecvent, cred că microtraumatisme, corpi străini, conjunctivite, astea sunt niște chestii de bază. Traumatisme mai grave, plăgi, atac de glaucom, multe lucruri. Vedem mulți copii.
Ce înseamnă atac de glaucom? 20:13
20:13 dr. Cătălina Voinea: Ce înseamnă atac de glaucom?
20:15 dr. Ioana Manole: Înseamnă, ca să spun să înțeleagă toată lumea, un moment în care crește presiunea în ochi mult peste limita superioară, ceea ce duce nu doar la durere de ochi, ci la durere de cap, scădere bruscă de vedere și vizita la spital ulterior.
Cum se procedează în cazul unui atac de glaucom? 20:37
20:40 dr. Cătălina Voinea: Ce le faceți în situația asta?
20:42 dr. Ioana Manole: Trebuie să scădem cumva presiunea intraoculară într-un timp cât mai scurt, încât să putem să facem un examen cât mai elocvent la ochi, pentru că tensiunea foarte mare dă și un edem cornean, adică noi nu putem să vedem foarte bine structurile oculare când persoana este în atac. Se dă tratament, ulterior trebuie să aflăm exact cauza atacului.
Care este cea mai întâlnită operație la nivel mondial pe oftalmologie? 21:05
21:06 dr. Ioana Manole: Uneori este cataracta, alteori este...
21:06 dr. Cătălina Voinea: A, și se suprapun.
21:06 dr. Ioana Manole: Da, se suprapun.
21:06 dr. Cătălina Voinea: Wow. Tot la operația de cataractă se ajunge. Este cea mai întâlnită intervenție chirurgicală la nivel mondial, deci oftalmologii sunt niște oameni fericiți, că n-o să scape prea curând de această operație.
21:25 dr. Ioana Manole: Nu, nu, nu, nu o să scăpăm de cataractă, nu. Sunt aproximativ 20 de milioane de operații mondial, anual. Wow. Ceea ce e big, foarte multe.
Se poate lucra în privat în timpul rezidențiatului? 21:35
21:36 dr. Cătălina Voinea: Poți să lucrezi și în privat în timpul rezidențiatului?
21:39 dr. Ioana Manole: Eu un an am lucrat la privat, pentru că aveam un program foarte încărcat la spitalul de stat unde eram. Dar, da, poți să mergi să lucrezi la optici. Sau să mergi împreună cu medicul tău îndrumător, dacă acesta oferă și consultații la privat sau chirurgie la privat. N-ai posibilitatea asta, doar că depinde de echipa în care te afli.
Cum arată rezidențiatul fără partea chirurgicală? 22:02
22:04 dr. Cătălina Voinea: Și dacă nu-ți place deloc chirurgia, cum arată rezidențiatul tău?
22:08 dr. Ioana Manole: De exemplu... La fel de bine. Arată...
22:08 dr. Cătălina Voinea: Poți să fii satisfăcut doar cu partea medicală.
22:08 dr. Ioana Manole: Da, cu siguranță.
22:08 dr. Cătălina Voinea: Adică nu te plictisești, nu.
22:08 dr. Ioana Manole: Nu, e... Deși ochiul este un organ așa de mic, patologia este variată și poți să descoperi și multe lucruri sistemice bazate pe examenul ocular. Adică eu văd pacienți care vin întâmplător pentru scădere de vedere și ei, de exemplu, au, nu știu, retinopatie diabetică. Poate ei nu știu că au diabet sau glicemii foarte dezechilibrate, sau, na, metastaze oculare, ei, de fapt, au un cancer, sau boli metabolice, hipertensiune arterială, foarte multe boli dau simptome oculare. Adică nu ne oprim doar la ochi.
Cum se depistează metastazele oculare? 22:56
22:56 dr. Cătălina Voinea: Când zici metastaze oculare, cum le depistezi?
23:00 dr. Ioana Manole: Cu examen ecografic și examenul fundului de ochi. Examenul fundului de ochi e ceva clasic, standard în oftalmologie. Utilizăm o lentilă, ne uităm la retină și vedem, se văd foarte clar, adică nu e ceva ce poți să ratezi.
23:00 dr. Cătălina Voinea: A, aha.
23:00 dr. Ioana Manole: Da. Sau să confunzi cu altceva. Da, poți să le confunzi cu un cancer per se în cavitatea oculară, dar ulterior, la examen, îți dai seama.
Este suficientă pregătirea doar în România sau este nevoie și de stagii în străinătate? 23:24
23:25 dr. Cătălina Voinea: Ți se pare suficientă pregătirea din România sau crezi că e nevoie și de stagii în străinătate?
23:33 dr. Ioana Manole: Eu am făcut și un stagiu în străinătate, am fost plecată în Franța în anul 4, 6 luni. Nu am făcut stagiul ăsta pentru că nu eram mulțumită în România. Eram foarte mulțumită de tot ce am făcut în România. Am vrut să plec pentru că voiam să simt și experiența unui stagiu în afară.
23:51 dr. Ioana Manole: Am mai avut prieteni, colegi care au plecat și au fost încântați. Am avut și colegi care au plecat mai mult timp, 2 ani, 3 ani, și la fel au fost foarte încântați. Și am vrut și eu să simt chestia asta, pentru că aveam așa o frică să nu ratez.
23:51 dr. Cătălina Voinea: Fear of missing out.
23:51 dr. Ioana Manole: Exact, da, da, da. Mi-era frică să nu ratez ceva ce aș fi putut să fac doar în rezidențiat și am zis să plec.
24:12 dr. Ioana Manole: Și a fost o experiență foarte bună, adică m-a ajutat foarte mult tot ce am învățat în România, pentru că am plecat cu un nivel de franceză bun, dar nu perfect. Doar că la oftalmologie, bazându-te mult pe examenul de la biomicroscop, eu, chiar dacă nu știam toate cuvintele pe care trebuia să le spun pacientului, eu știam ce are. Pentru că mă uitam la microscop și știam. Și el îmi mai povestea din anamneză, știam perfect ce am de făcut. Chiar dacă nu comunicam eu ca în România.
24:45 dr. Ioana Manole: Aveam această temere, barieră. Eu sunt o persoană care vorbește foarte mult și îmi place să stau de vorbă cu pacienții și poate la capitolul ăsta mi-a fost un pic dificil la început acolo. Dar a fost un stagiu foarte bun. Sistemul medical este performant în afară. În Franța, unde am fost eu, a fost foarte bine. Vezi lucrurile făcute fix ca la carte, adică poate peste carte, peste cărțile pe care le-am citit eu.
25:15 dr. Ioana Manole: Era foarte bine. A fost un stagiu bun. M-a făcut să-mi dau seama că competențele pe care le-am dobândit în România sunt valabile oriunde aș merge. Mi-a dat încredere că pot să mă descurc într-un mediu total nou, în altă limbă, cu alt tip de pacienți. Și mi-a dat încredere, adică m-aș mai întoarce să mai fac, poate, ceva pregătire în Franța, după ce termin rezidențiatul.
Cum aplici pentru stagiile din străinătate? 25:47
25:47 dr. Ioana Manole: Și da, recomand, adică cam în toate centrele din România ai posibilitatea să pleci în afară. Este un proces destul de simplu, adică trebuie să dai mailuri la serviciile de oftalmologie unde vrei să aplici și, din multe mailuri pe care le trimiți, cineva o să te sune. Și sigur, cu siguranță o să te sune cineva, o să ai un interviu online, cel mai probabil, în care o să ți se pună întrebări de genul ce ai făcut în rezidențiat. Ei pun foarte mult accent și pe partea practică, nu doar pe teorie. Te întreabă practic ce ai făcut, câte cataracte ai făcut, câte lasere ai făcut.
26:28 dr. Ioana Manole: Nu poți să minți, că o să-și dea seama ulterior, când o să te accepte. Și diferența între România și alte țări UE este că acolo ești mult mai independent. Adică ești un medic adevărat. Ai cabinetul tău, consulți pacienții tăi, ai lista ta de pacienți, responsabilități.
26:28 dr. Cătălina Voinea: Ca medic rezident?
26:28 dr. Ioana Manole: Ca medic rezident, la ei este așa, inclusiv din anul întâi de rezidențiat. Ești ajutat, dar ești singur. Poți să ceri ajutorul, dar inițial ești singur.
26:28 dr. Cătălina Voinea: Ok.
26:28 dr. Ioana Manole: Da, și lucrezi singur. Și ai pacienți care îți cer lucruri ca unui medic specialist.
27:14 dr. Ioana Manole: Adică pacienții sunt foarte deschiși, nu au nicio reținere dacă tu ești medic rezident. Ei știu că sunt consultați de medici rezidenți. Se respectă o grilă de program, adică nu îți sunt depășite atribuțiile. Dacă ai întrebări, poți oricând să le pui cuiva. Doar că ești mai mult independent decât dependent. Ceea ce este foarte bine. Adică, pentru un rezident român, chestia asta e majoră. Adică te simți foarte util. Plus că poți să faci destul de multe lucruri practice. Deci merită.
Au ajutat sau nu cursurile din facultate? 27:49
27:50 dr. Cătălina Voinea: Te-a ajutat cu ceva din facultate, ce ai învățat, în afară de stagiul de oftalmo? Mă gândesc că poate o biofizică, ceva.
27:50 dr. Ioana Manole: Nu știu ce să zic. Cred că m-a ajutat modul de a învăța, adică capacitatea de a citi cărți și de a reține lucruri. Dar așa, ca să zic, sau anatomia, poate m-a ajutat. Ca repere anatomice la cap; fiziologia m-a ajutat, fiziopat m-a ajutat, imuno. Da, sunt materii care m-au ajutat. Sunt ceva. Sunt ceva, da. Acum încercam să mă gândesc; eu acum învăț pentru examenul de specialitate. Și mi se derulează. Chiar și acum vorbeam despre niște lucruri și verificam în capul meu dacă era așa.
28:37 dr. Ioana Manole: Sunt multe materii care te ajută. Dar cred că cel mai mult te ajută șase ani de facultate, ca să poți să continui să înveți în continuare. Și după ce termini facultatea, nu se termină, înveți în rezidențiat. Nu se termină. Nu se termină, niciodată nu se termină. Păi dai un examen. Tot timpul am același nod așa în gât când știu că urmează. Acum o să am examenul de specialitate, am emoții pentru examenul de specialitate.
29:00 dr. Ioana Manole: Apoi mai vreau să dau un examen mai mare de oftalmologie, internațional. Și pentru ăla o să am emoții, și la primariat, și nu știu când n-o să am emoții. Când o să fie gata, știu că nu mai am nimic de făcut. Nu cred. Nu cred că o să fie niciodată. Cred că o să continuăm să învățăm. Și sper să n-am așa o zi în care zic: gata, le știu pe toate. Că nu mai știu ce o să mai fac. Adică sunt foarte pasionată de ceea ce fac și sper să rămână pasiunea asta. Și să pot să învăț. Să pot să profesez cât o să pot.
Care sunt certificările și atestatele disponibile în domeniul oftalmologiei? 29:35
29:36 dr. Cătălina Voinea: Eventual mai bifezi un atestat, o competență, ceva? Da. Ce aveți pe oftalmo în direcția asta?
29:43 dr. Ioana Manole: În România poți să dobândești competențe, dar fără un atestat fizic. Adică, de exemplu, în spitalul în care am făcut eu stagiile, poți să te rotești, în funcție de preferințe, în diverse echipe care sunt supraspecializate. Adică pol anterior, pol posterior, chirurgie vitreo-retiniană, pediatrie, urgențe, explorări funcționale. Adică tot ceea ce înseamnă investigații oftalmologice. You name it. Orice poți să faci. E un spital în care se practică cam orice ramură a oftalmologiei, ceea ce este foarte bine. Și nu te oprește nimeni să te plimbi de la o echipă la alta.
30:27 dr. Ioana Manole: În niște limite, bineînțeles. Trebuie să anunți că vrei să te muți și lumea este foarte înțelegătoare. Și te susțin. Oamenii te susțin să evoluezi. Doar dacă tu vrei să rămâi într-o echipă în care îți merge foarte bine, nu o să-ți spună nimeni să pleci. Dar eu cred că ar trebui să te muți de la o echipă la alta, ca să poți să evoluezi. Deci, da, sunt posibilități să faci multe lucruri.
Piața muncii pe oftalmologie 30:53
30:53 dr. Cătălina Voinea: Cum e piața muncii pe oftalmo? E suprasaturată sau e loc pentru toți sub soare?
31:00 dr. Ioana Manole: Cred că este loc pentru toți, pentru că oftalmologia în România este o specialitate în care la rezidențiat nu se scot foarte, foarte multe locuri, ceea ce este bine. Plus că, fiind atât de multe patologii acute care supără, ochiul este un organ foarte inervat și, dacă te doare, te duci foarte repede la doctor. E ca la dentist. Dacă te doare o măsea, nu poți să stai acasă, te duci. Așa e și la ochi. La fel cu scăderea de vedere. Se întâmplă ceva, tot te duci la doctor. Deci nu prea e de așteptat la oftalmolog. Lumea chiar se programează și în privat, și la stat.
31:41 dr. Ioana Manole: Sunt niște servicii care nu sunt atât de costisitoare nici în privat, ceea ce face ca pacienții să poată obține consultații și tratament destul de facil, față de alte chirurgii mari, care poate sunt mai costisitoare, și la privat e cu mult mai scump decât la stat. La oftalmologie e destul de accesibil. De asta sunt și multe cabinete și multe clinici care funcționează foarte bine. Deci, după ce termini rezidențiatul, sunt șanse foarte bune să-ți găsești un loc chiar și în orașe mari. În orașe mici, cu siguranță că acolo piața este liberă, mai liberă ca în orașele mari.
Despre salariu 32:24
32:24 dr. Cătălina Voinea: Chiar dacă e ușor să-ți găsești, cum e salariul? Adică de ce depinde salariul? Că până la urmă se lucrează pe procent sau pe salariu fix ca medic specialist?
32:34 dr. Ioana Manole: Sunt multiple variante. În principiu se lucrează pe procent. Pentru un tânăr specialist asta poate să fie problematic. Dar medicii oftalmologi nici în rezidențiat n-au avut un salariu așa de mare, pentru că noi lucrăm pe spor minim, adică 12. 12, orele de sală și gărzi. Deci trăiești mult timp, 4 ani, cu un salariu mic. Pentru București, un salariu foarte mic. Pentru o specialitate chirurgicală.
32:34 dr. Cătălina Voinea: Cât e? 4.700? La început, nu?
32:34 dr. Ioana Manole: În anul întâi am avut 3.800 de lei.
33:16 dr. Ioana Manole: Când am început. Ulterior, acum pot să spun că am, cu tot cu gărzi... Nu, fără gărzi am 5.800 de lei.
33:16 dr. Cătălina Voinea: În anul 4?
33:16 dr. Ioana Manole: Da. Dar sunt practic 20 de milioane în 4 ani, în plus. Da, dar au mai crescut și salariile, aparent.
33:35 dr. Ioana Manole: Au crescut salariile? Ia să mă uit pe... Nu știu. Da. Nu mă duc. Poate de asta am făcut și așa de multe gărzi, că încercam să trăiesc mai bine. Da. Nu, nu, nu, am vrut să învăț. Foarte bine. Și, da.
Cum este oftalmologia în alte centre? 33:53
33:54 dr. Cătălina Voinea: Așa e, că uitasem că, într-adevăr, erau mici salariile, că și eu tot cu 12% am prins. Da. Bun. Știi cumva, poate de la colegi sau oamenii care vor, nu neapărat București, centrul unde ești tu, spitalul unde ești tu, unde mi se pare că se face oftalmologia la un alt nivel, așa cum ar trebui să se facă medicina și pe alte specialități. Pentru că mi se pare oricum fabulos că puteți să săriți dintr-o echipă în alta și fiecare echipă este specializată pe altceva. Dar, știi cumva, dacă se întâmplă asta și în alte centre sau dacă e la fel de bine și în alte centre?
34:33 dr. Ioana Manole: Sunt multe spitale mari în România care oferă rezidențiat pe oftalmo. Eu, când am mai mers la congres, am mai vorbit și cu alți colegi, din centre tot așa mai mari. De la Cluj am mai vorbit, de la Iași. Este orice spital mai mic diferit față de spitalul unde sunt eu, unde este doar oftalmologie.
34:56 dr. Ioana Manole: Asta e ceva ce știi de când începe rezidențiatul. Clar că nu o să fie fix aceleași condiții, dar poți să te dezvolți. Cred că la un moment dat, cam după 2 ani, devii saturat și nu știu câte lucruri noi poți să mai înveți. Dar în momentul ăla poți să pleci într-un stagiu în afară sau poți să te muți oricând și la Spitalul de Urgențe Oftalmologice București. Adică noi în fiecare an primim rezidenți din alte centre.
34:56 dr. Cătălina Voinea: Ce drăguț!
35:23 dr. Ioana Manole: Da, conducerea este foarte bună și chiar se acceptă mulți rezidenți care vor să vină să facă stagii la București, fără nicio problemă. Și sunt mulți oameni încântați, care apoi decid să rămână la București pentru încă un an, 2 ani. Adică sunt oportunități, dacă sunt alți colegi care vor să se mute.
Provocările specialității 35:45
35:45 dr. Cătălina Voinea: Din ce spui, pare foarte frumos, sunt curioasă dacă ne poți da exemple de lucruri pe care le-ai găsit provocatoare sau dacă ai găsit ceva lipsuri.
35:45 dr. Ioana Manole: Eu, cam de prin anul 2 de rezidențiat, am început să fac parte și din echipa de transplant de cornee. Și asta mi-a dat...
Ce presupune o echipă de transplant de cornee? 36:06
36:07 dr. Cătălina Voinea: Există o echipă și de transplant la acel spital? Pe lângă...
36:07 dr. Ioana Manole: Echipa de transplant de cornee este ceva nou în Spitalul de Urgențe Oftalmologice, pentru că atunci când am început, în anul 1, nu era încă fondată. S-a creat pe parcurs și sunt medici specializați pe chestia asta. Și la început era nevoie de cornee, care trebuia prelevată de la donatori din toată țara și adusă la București, la spital, pentru a se face transplantele. Și eu am făcut de la început parte din echipa asta și am mers în toată țara și am recoltat cornee de la donatori.
36:07 dr. Cătălina Voinea: Cu elicopterul?
36:49 dr. Ioana Manole: Cu elicopterul, cu avionul, cu ambulanța...
36:49 dr. Cătălina Voinea: Parcă numai în filme vedem asta, cât de tare!
36:49 dr. Ioana Manole: Da, da. Și... Te întrebai de minusuri, nu de plusuri! Nu De minusuri a fost întrebarea?
37:03 dr. Cătălina Voinea: Da! Pare ceva super bun!
37:03 dr. Ioana Manole: Nu, că aici sunt și minusuri, și plusuri, pentru că este mult timp petrecut pe un traseu pentru o intervenție care durează un sfert de oră. Este o zi întreagă în care se plănuiește această recoltare. Mergi însoțită de altă echipă, care recoltează organele mari, adică ficat, rinichi. Trebuie să-i aștepți pe ei, tot timpul ești grupată cu ei. Îi aștepți pe ei să facă recoltarea mare. Eventual intri și tu să-i ajuți.
37:38 dr. Ioana Manole: Pentru că tot timpul sunt prea puțini oameni pentru nevoile de acolo. Nu dormi, tot timpul noaptea se face recoltarea. Și apoi te întorci la spital cu două recipiente mici în mână, așa, și se face transplant cu ele. Și eu am făcut asta trei ani. Nu, doi ani am făcut asta, doi ani și ceva.
37:38 dr. Cătălina Voinea: De câte ori pe lună?
38:03 dr. Ioana Manole: Păi mergeam cam la toate la început. Nu se știe, pentru că primeam un mesaj pe WhatsApp: este recoltare, în două ore trebuie să fii la aeroport. Adică mă duceam la spital, luam trusele de recoltare și plecam la aeroport. Asta se întâmpla: Baia Mare, Oradea, Iași, Brașov, Sibiu. Eram în turneu.
38:03 dr. Cătălina Voinea: Vreau și eu să știu cum se trece prin aeroport atât de repede?
38:29 dr. Ioana Manole: Da, aveam linie specială. Da, uneori plecam și fără buletin. Ori, nu știu, plecam direct de la spital.
38:29 dr. Cătălina Voinea: Se poate, în România?
38:29 dr. Ioana Manole: Poți să treci fără buletin, poți să treci. „Sunt în echipa de recoltare, scuze, dați-vă la o parte!”
38:29 dr. Cătălina Voinea: Dacă mi-e trezit vreo în avionul ăsta, o să sunt de acum încolo: „Sunt în echipă, dați-vă!” Ce faci cu copilul, nu contează.
Minusuri ale specialității 38:52
38:50 dr. Ioana Manole: Am și minusuri, așa. M-am întors la minusuri acum. Minusurile cred că vin, din la anumite persoane, din dorințe nerealiste. Adică să-ți dorești cu orice preț să faci ceva, dar să nu schimbi lucruri la tine. Adică să-ți dorești foarte mult să faci chirurgie, dar să nu exersezi. Să-ți dorești foarte mult să pleci undeva, dar să nu vorbești limba. Cred că sunt chestii, niște goaluri nerealiste, care pot să fie schimbate. Doar că, fiind rezidențiatul așa de scurt,
39:37 dr. Ioana Manole: patru ani, trebuie să faci ceva. De obicei, trebuie să faci ceva ieri. Ieri trebuia să faci ceva, ca să fii azi bine. Și, fiind rezidențiatul așa de scurt, ești așa stresat: Că „Ah, s-a mai dus o săptămână în care n-am făcut, s-a mai dus un an în care n-am făcut.” Dar poate doar nu ești în locul bun. Poate trebuie să găsești un loc mai bun. În general, la oftalmologie nimeni nu schimbă specialitatea. Adică lumea e mulțumită.
40:06 dr. Ioana Manole: Pentru că și după ai posibilitatea să faci multe lucruri și îți găsești și locuri de muncă. E o specialitate pe care poți să o practici bine și la stat, și la privat. Dar cred că în rezidențiat trebuie să muncești mult, ca să ai satisfacție după. Bine, cred că așa e cam în orice rezidențiat, dar la oftalmo e mai acut. Adică trebuie să te chinui, să te vadă cineva că ești interesat, să poată să-ți ofere o șansă.
40:33 dr. Ioana Manole: Medicii sunt la început reticenți să lase rezidenții mici la blocul operator. De aici se intră într-un cerc de frustrare, pentru că n-ai fost lăsat. Dar trebuie să realizezi că ești la început, trebuie să faci pașii treptat. Iar ești frustrat că poate o dată nu ți-a ieșit, apoi ți-a ieșit de două ori, apoi iar nu ți-a mai ieșit o dată. Vorbeam de constanță, că trebuie să fii constant. Mie asta mi s-a repetat în anul întâi. Eram: „Dar vreau să fac, că mi-a ieșit de 5 ori!” „Nu, trebuie să-ți iasă de 50 de ori.” Eram: „Când o să mai am timp?
41:07 dr. Ioana Manole: Nu o să fac niciodată lucrurile astea.” Le-am făcut. Un an mai târziu le făceam. Trebuie să fii constant. Da, trebuie să fii constant, ca să poți să ai succes, ca să poți să fii sigur că stai cu ochii acolo, în microscop, și știi ce faci. Nu e doar întâmplător: „Ah, mi-a ieșit, ce bine!”
Pentru cine nu se potrivește specialitatea? 41:25
41:25 dr. Cătălina Voinea: Pentru cine crezi că nu se potrivește deloc specialitatea asta?
41:25 dr. Ioana Manole: Pentru oamenii care n-au răbdare, care sunt așa într-o cursă pentru, nu știu, succes, sau să obțin ceva repede. Deși primești ceva repede. Primești atât... Primești, da. Trebuie să fii în concordanță cu ce dai. Cam ce dai, așa primești aici. Dacă dai din timpul tău suplimentar... Ideea e că trebuie să exersezi mult și nu direct pe pacient. Trebuie să exersezi pe ochi de porc, de exemplu, sau
42:03 dr. Ioana Manole: pe ochi... În fine, machete. Da, nu poți direct să faci la pacient.
42:03 dr. Cătălina Voinea: Ochi de porc pe care îi cumperi tu Nu există o sală sau ceva Nu te pune nimeni. Efectiv la tine acasă, tu exersând.
42:03 dr. Ioana Manole: Noi aveam un laborator de wet lab la spital. Adică puteam să aducem materie pe care s-o folosim la laborator.
42:03 dr. Cătălina Voinea: Ai zis cumva wet lab?
42:03 dr. Ioana Manole: Așa.
42:03 dr. Cătălina Voinea: Ce superb e acest spital!
42:03 dr. Ioana Manole: Da, era bine. Adică nu e mare lucru.
42:37 dr. Ioana Manole: Nu e mare lucru în sensul de să faci chestia asta. Sunt materiale, microscoape mai vechi de la blocul operator, care au fost ulterior folosite pentru asta. Adică poate nu mai erau la standardul de sală de operație, dar sunt foarte bune ca să exersezi pe ele.
42:37 dr. Cătălina Voinea: Frumos, foarte frumos.
42:37 dr. Ioana Manole: Da. Și se aduceau așa, din când în când, ochi pe care puteam să exersăm. Ceea ce era foarte bine, că imită foarte bine ochiul uman.
Cum se poate îmbunătăți comunicarea cu celelalte specialități? 43:09
43:08 dr. Cătălina Voinea: Ce anume ți se pare că ar fi util pentru ceilalți colegi ai noștri, care sunt pe alte specialități, Ar fi util să le cunoască despre oftalmo, ca să fie o comunicare mai bună?
43:08 dr. Ioana Manole: A, ce întrebare bună! Când am stat în Franța, atunci, șase luni, eram într-un spital multidisciplinar și vedeam foarte multe consulturi interclinice. Ceea ce n-am văzut deloc la București, că nu era spitalul de așa Adică vedeam doar în gărzi ce venea de pe alte secții.
43:40 dr. Ioana Manole: Sunt multe patologii care pot să dea complicații oculare: diabet, boli coronare, hipertensiune arterială, boli reumatologice. Adică multe specialități de medicină internă, care dau complicații oculare. Și, ca la carte, ar trebui să trimitem acest gen de pacienți la consult anual la oftalmolog. Adică un pacient cardiac, un pacient cu diabet, un pacient cu boli reumatologice cronice, acest tip de pacienți trebuie trimiși la consult oftalmologic anual. Ulterior, oftalmologul decide dacă trebuie mai des,
44:21 dr. Ioana Manole: în funcție de status. Dar lucrurile astea se practică doar când simptomele oftalmologice sunt deja destul de severe. Și apoi intrăm într-un cerc din ăsta vicios, în care pacientul zice: „A, dar eu mi-am luat tratamentul!” Și noi îi spunem: „Nu, nu vi l-ați luat, pentru că, dacă l-ați fi luat, patologia la ochi ar fi stat mult mai bine.” Și apoi informăm medicul curant pe specialitatea de unde a plecat boala. Și
44:50 dr. Ioana Manole: n-are bilet de trimitere. Birocrație. Deci se pot face multe lucruri în direcția asta și ar avea de câștigat toată lumea. Adică mai mulți pacienți, mai mult flux în spital, ar câștiga și medicul, și pacientul, și sistemul de sănătate. Dar nu știu exact de ce nu există neapărat așa o comunicare foarte bună. Poate noi, când o să începem să lucrăm. Da, eu sunt foarte bucuroasă că am multe prietene, toate pe specialități de medicină internă, și deja mă gândeam cum ne trimitem de la una la alta pacienți. Facem așa un ping-pong. Spre binele pacientului, bineînțeles. Adică și spre binele pacientului.
Planurile de viitor ale dr. Ioana Manole 45:37
45:37 dr. Cătălina Voinea: Ce planuri de viitor ai tu în lumea oftalmologiei?
45:37 dr. Ioana Manole: Îmi doresc să pot să învăț foarte multe lucruri în continuare de oftalmo. Îmi doresc să fac și oftalmo medicală, și chirurgicală. Și, nu știu, o să fac tot ce pot încât să pot să-mi îndeplinesc acest plan. Adică, dacă nu e să găsesc în București un loc pentru mine, o să merg mai departe, o să-l caut. Nu aș vrea să mă mulțumesc doar cu oftalmo medicală, pentru că simt că
46:09 dr. Ioana Manole: adică m-am străduit în timpul rezidențiatului și aș vrea să fac asta și pe parcurs. Și faza cu chirurgia este că, dacă nu exersezi constant, o să fie mai dificil ulterior să te reapuci. Nu e imposibil, doar că, odată ce pierzi manualitatea, e mai dificil să te întorci, să ai aceleași skilluri. Și sper să pot să le susțin. Sper să găsesc un loc, când termin rezidențiatul, care să-mi poată oferi ceea ce visez. Și dacă nu o să-l găsesc în România, o să plec în altă parte. Dacă nu o să-l găsesc în altă parte, o să mă întorc aici. Un loc o să găsesc. Nu-mi fac Nu-mi fac griji.
46:09 dr. Cătălina Voinea: Care parte îți place mai mult?
Medical sau chirurgical? 46:50
46:53 dr. Cătălina Voinea: Medicala sau chirurgicala?
46:53 dr. Ioana Manole: Amândouă. Nu există una fără alta. Adică partea chirurgicală este dată întâi de un consult cu mâinile goale, biomicroscop. Nu putem să ajungem la chirurgie fără să știm și partea medicală. Altfel, am fi doar măcelari.
Ce calități ar trebui să aibă un medic specialist? 47:09
47:09 dr. Cătălina Voinea: Mă gândesc: dacă acum ai fi la un interviu, să te angajezi, de job... Da. Ce calități te recomandă pe tine pentru medic specialist într-o clinică mare
47:09 dr. Ioana Manole: Sunt o persoană dedicată, concentrată. Îmi place mult să comunic cu pacientul, să-l urmăresc până ce el este total mulțumit. Am răbdare, sunt empatică și sunt foarte pasionată și de partea medicală, și de partea chirurgicală. Îmi doresc non-stop să învăț. Am trecut prin multe stagii, care să mă formeze în lucruri foarte diferite.
47:52 dr. Ioana Manole: Și îmi mențin dorința asta de a învăța și de a progresa. Și nu doar pentru mine, îmi doresc să fac asta și pentru alți oameni. Și în timpul rezidențiatului, de fiecare dată când am avut colegi noi sau oameni care se mai învârteau în echipa în care eram, tot timpul îmi doream să le inspir tot ce simt și eu legat de specialitatea asta. Să-i ajut să vadă ce frumoasă e oftalmologia și că, dacă te străduiești, primești. Adică tot timpul m-am gândit că așa e: trebuie să dai ca să primești. Nu poți doar să ceri.
Sfaturi pentru absolvenții de medicină 48:30
48:30 dr. Cătălina Voinea: Noi am mai avea o singură întrebare pentru tine, și anume: care ți se pare ție că e cel mai important sfat pe care ai putea să i-l dai unui absolvent de medicină care vrea să-și aleagă oftalmo? Dacă vrea cu adevărat să-și aleagă oftalmo sau doar dacă îi trece un gând așa, că oftalmo ar fi pe lista de specialități dorite să aleagă.
48:30 dr. Ioana Manole: E o specialitate care o țără foarte multă satisfacție acută. Adică faci ceva și imediat vezi rezultatul.
49:03 dr. Ioana Manole: E o specialitate care poate să-ți ofere și o parte financiară destul de bună post-rezidențiat. Lucrez cu pacienți care au puține patologii. Nu există mortalitate în oftalmologie, cel puțin nu pe partea de oftalmo, sau foarte, foarte mică. Deci, dacă ești o persoană mai empatică, eu sunt, și nu am de-a face cu pacienți care sunt în stadii foarte grave. Și multe patologii sunt rezolvabile. Adică poți să faci un bine pe care pacientul să-l simtă și să fie recunoscător repede.
49:43 dr. Ioana Manole: Adică asta e o satisfacție cu care eu mă hrănesc. Și cred că oricine e bucuros când vede un pacient fericit într-un timp foarte scurt. Și nici nu sunt bolnavi cronici. De obicei, problemele care au succes mare sunt în acut. De azi pe mâine. E fain.
49:43 dr. Cătălina Voinea: Super. Se vede
Idei de final 50:05
50:07 dr. Cătălina Voinea: se vede că e fain, pentru că vorbești cu foarte multă pasiune.
50:07 dr. Ioana Manole: Da, am fost chiar emoționată de interviul ăsta. Sper ca toți oamenii care o să-l urmărească și sunt așa într-un impas cu specialitatea să aleagă oftalmo. Nici nu... Sper să aleagă, sincer. Eu nu-mi fac griji că o să am concurență sau că o să fim prea mulți. Nu. Luați oftalmo, e the dream, sincer!
50:07 dr. Cătălina Voinea: Ce drăguț! Super. Păi, fiindcă am ajuns la final, încă o dată îți mulțumim că ai bătut drumul și că ai venit aici. Și efectiv acum, după ce te-am ascultat cât de frumos ai putut să vorbești, vrei să fac oftalmo?
50:41 dr. Cătălina Voinea: Nu, nu vreau să fac oftalmo, că și eu am aceeași părere despre ceea ce fac. Dar mă bucur atât de mult să văd că există oameni care găsesc atât de multă fericire în ceea ce fac. Și, cum ai zis și tu, te hrănești cu asta. E absolut fabulos. Și de-aia te felicit și sunt convinsă că, orice cale ai urma, în ce te așteaptă după, și succes la examen, o să fie perfect, o să fie bine.
50:41 dr. Ioana Manole: Sper, dar și eu știu asta, adică nu-mi fac griji. Știu că, orice ar fi, o să fie bine.
50:41 dr. Cătălina Voinea: Mulțumim că ai venit!
50:41 dr. Ioana Manole: Și eu mulțumesc tare mult, a fost o plăcere.
