Salutare,
Diana aici.
Suntem tot mai expuși la universul informațional din jurul nostru. Din păcate, nu avem întotdeauna instrumentele necesare pentru a-l filtra. Nu reușim să scăpăm nepăcăliți de cele mai multe ori.
Din fericire, există metode prin care putem îmbunătăți această situație. Există și multă cunoaștere, multe exemple ce ne pot face mai agili și mai pregătiți.
1. De la realitate la ficțiune
Obiectivul pe care îl urmăresc cu ardoare cei mai mulți dintre populiștii (a se citi înșelătorii) zilelor noastre ține de transformarea realității în ficțiune. Mecanismul e simplu, eficient și extrem de pervers.
Încep prin a (1) distorsiona faptele, dacă nu cumva decid să le nege cu totul. Nu contează că ceea ce resping ei poate fi verificat. Ideea e să înceapă de undeva și ei aleg să înceapă de aici. Apoi, prin (2) repetiții uneori obositoare, transformă fictivul în plauzibil. Transformă gesturile nepotrivite în noua cutumă. E bine cunoscută ideea că nu există minciună, ci doar minciună ce nu a fost repetată suficient. Mai apoi, îi conving pe ceilalți să accepte (3) gândirea magică și să tolereze contradicțiile evidente din poveștile pe care le spun.
Ce fac cei ce se lasă seduși de pașii de mai sus? Sfârșesc prin a abandona realitatea. Îmbrățișează ficțiunea. Devin intoleranți față de multiplele fațete ale oricărei probleme discutate. Devin dogmatici și fixiști și resping din toți rărunchii alternativa. Decid să trăiască într-o realitatea înșelătoare ce poartă un nume alunecos: ficțiune.
2. Adevărul alternativ
Ca să-ți exemplific ideea de mai sus, uite la ce exemplu m-am gândit. Imaginează-ți un grup de oameni ce contestă apartenența României la Uniunea Europeană. O fac la scenă deschisă, în mod agresiv, și se bucură de multă vizibilitate.
Nu doar că (1) trec sub tăcere toate beneficiile pe care țara noastră le are din 2007 (anul aderării la UE), dar le neagă în mod grosolan. Spun ei: UE ne ia suveranitatea. Am devenit o colonie. Să cumpărăm doar produse românești, strămoșești etc. La schimb, propun un scenariu unde totul e lapte și miere. Spun verzi și uscate doar, doar reușesc să convingă un număr cât mai mare de oameni. Propun o revoluție în adevăratul sens al cuvântului, o întoarcere la rădăcinile noastre tradiționale. O prezintă oricui e dispus să asculte.
O (2) repetă la nesfârșit și se bucură de vizibilitate, atât pe sticlă, cât și în Social Media. Mai apoi, cu decorul pregătit, dau naștere unui nucleu de persoane ce manifestă tot mai multă intoleranță cu privire la orice altceva ce nu se identifică cu propria viziune. Resping orice altă idee Încremenesc în propriile convingeri și îi disprețuiesc pe ceilalți. Toți acești oameni ies din realitate și intră bucuroși în ficțiune.
Îți e familiar scenariul de mai sus? Nici mie (sunt ironică)!
Ce vreau să spun, am învățat să mă feresc instinctiv de cei ce se opun irațional adevărului faptic, ce poate fi verificat, doar pentru a propune un adevăr alternativ. Am mai învățat și că nu există adevăr alternativ, după cum nu există nici știință alternativă. Există, adevăr, știință și oameni curioși și de bună credință.
Ceea ce e în afara acestui cerc riscă să atragă furtuna!
3. Să crezi în adevăr!
Să crezi că poți obține adevărul la capătul unui drum în care te-ai expus constant celui mai crunt neadevăr, e o sarcină dificilă. Imposibilă, aș spune. Ți-am scris despre această capcană, dar totuși simt că mai e ceva de adăugat.
Vedem zi de zi, în diverse domenii, indivizi care se bat cu pumnul în piept. Susțin sus și tare că prezintă adevărul. Adevărul despre comuniști, despre conflicte armate, interese, influențe ascunse și te miri ce alte subiecte.
Pentru cei mai mulți, adevărul e doar spectacol. Nu are nimic de-a face cu realitatea înconjurătoare, cu faptele verificabile. E doar un produs pe care și-l permit cei care urlă mai tare sau cei care au buzunarul mai gros. Pentru ei, adevărul e o marfă la fel de banală ca oricare alta. O marfă pe care o vând oricui dorește să compromită însăși ideea de adevăr.
Dacă reușim să facem la timp distincția între ce vrem să auzim/vedem și ceea ce se întâmplă de fapt, suntem ca și salvați. Să refuzăm tot mai des să ne abandonăm visării atunci când ceea ce contează este să fim prezenți și vii este o soluție. O soluție și o armă împotriva celor ce-și strigă adevărul pentru a ne inunda cu minciuni.
Îmi vine în minte o idee drăguță: adevărul este ca apa rece pentru dinții stricați. Adevărul adevărat, verificabil, îi deranjează pe cavalerii minciunii deghizate în adevăr. Să investigăm, să cercetăm și să căutăm mereu adevărul veritabil.
Așa putem să credem și să îi facem și pe alții să creadă în adevăr.
Creștem împreună,
Diana
