Pe scurt: trăim tot mai mult într-o bulă socială – sistemul online și Social Media ne expun rareori la puncte de vedere diferite, iar creierul nostru caută oricum confirmare (tendința confirmaționistă). Asta ne sărăcește lumea și ne face mai singuri. Când vrem să apropiem pe cineva de ideile noastre, dovezile și cifrele de obicei nu funcționează: ne lovim de reactanță, radarul anti-persuasiune. Diana propune trei tehnici pentru a scurta distanța intelectuală: găsirea centrului mobil (pornește de la ideile și oamenii deja dispuși la schimbare), cere mai puțin (fragmentează schimbarea în pași mici) și schimbarea de teren (pleacă de la un punct în care sunteți deja de acord). Și, ideal, aplică-le nu doar ca să-i aduci pe alții spre tine, ci și ca să ieși tu din inerție și să vezi lumea cu alți ochi.
Salutare,
Diana aici.
Și pentru că am deschis subiectul singurătății săptămâna trecută, rămânem prin zona și astăzi. Doar că povestim puțin despre un alt tip de singurătate. Despre singurătatea pe care parțial o mai putem numi și bulă socială sau izolaționism intelectual.
1. Singurătatea intelectuală
Sună fancy, dar nu este. Poate te gândești la un poet, o minte de geniu neînțeleasă de hoardă, dar este o sintagmă cu o realitate din ce în ce mai pregnantă.
Nu este niciun secret că este în natura creierului nostru să căutăm tipare familiare cum ar fi oameni similari nouă, mai ales ca opinii sau diferite surse mediatice care să ne susțină opiniile. Se numește tendință confirmaționistă.
Se întâmplă de când lumea și pământul. În anii anteriori frunzăream ziarele, presa locală, mai vorbeam cu vecinii și, în general, ne informam din surse foarte apropiate de noi. Acum, ne luăm principalele informații și viziuni asupra lumii din surse online.
Probabil ai observat și tu, sistemul online este din ce în ce mai mult croit pe măsura opiniilor și intereselor tale deja existente (urmărește doar ce tipuri de reclame ți se bagă pe gât, ca să te convingi).
Întregul sistem online și mai ales partea de Social Media s-au combinat pentru a crea o stare de izolare intelectuală în care suntem rareori expuși unor puncte de vedere opuse sau măcar diferite. Acest lucru, asociat cu tendința umană de a accesa informații care să ne susțină perspectiva și viziunea, au creat cocktail-ul perfect ca omenirea să devină din ce în ce mai izolată. Fără să devenim poeți sau genii neînțelese în acest proces.
2. Corecția
În mod natural, încercăm cu constanță să apropiem alți oameni de noi, de ideile noastre, de lumea noastră. Când încercăm să modificăm opinia cuiva, diferită de a noastră, sperăm că niște dovezi concrete care să ne susțină punctul de vedere vor fi suficiente.
Sunt sigură că ai imagini cu tine în minte prezentând altora cifre, fapte concrete și tot felul de informații în aspirația de a-i apropia de tine. Pare oarecum simplu: avem nevoie de date ca să ne upgradăm. Cu dovezile primite ar trebui să ne modificăm opiniile în acord cu ceea ce am aflat.
Deși simplu, din păcate, acest lucru se întâmplă cu o frecvență scăzută. Dacă încerci să modifici percepțiile cuiva, te vei lovi în cea mai mare parte de reactanță. Radarul anti-persuasiune instalat în creierele noastre intră în funcțiune și interlocutorul tău va rămâne cu garda sus. Sau poate tu vei rămâne așa, în cazul în care ție îți prezintă cineva ceva aflat la granița lumii tale intelectuale.
Ne mișcăm cu destul de multă lentoare în direcția upgradării, schimbării sau diversificării lumii noastre intelectuale. Rămânem mult prea des în ograda familiarității și în modulul tendință confirmaționistă a creierului.
3. Traversarea punții despărțitoare
Trăitul în limitele bulei sociale are două efecte negative.
În primul rând ne face lumea mai săracă. Tehnologia evoluează într-un ritm foarte rapid, iar algoritmii devin din ce în ce mai preciși în a ne furniza informații care se mulează pe ceea ce ne interesează deja. Asta înseamnă că intră în sfera noastră intelectuală foarte puține lucruri care ar putea să ne ofere o confruntare majoră cu ceea ce am construit până acum.
În al doilea rând, suntem și mai singuri. Pentru că rareori suntem expuși unor puncte de vedere opuse, se creează o stare de izolaționism intelectual. O soluție ar fi să construim o punte către alte bule sociale, să le traversăm, și să trecem dincolo de caricaturi, stereotipuri, cârcotași veșnic nemulțumiți și să vedem că sunt acolo alte ființe umane. Pentru că fie când tu respingi ideile cuiva, fie când ale tale sunt respinse apare singurătatea. Și retragerea în bulă.
Îți las mai jos trei modalități de a scurta distanța și de a ajunge cu alți oameni la o apropiere intelectuală:
– găsirea centrului mobil – atitudinile ferme față de o problemă duc la un volum mic de informații la care cineva este dispus să reflecteze. Zona de acceptare este una restrânsă, iar cea de respingere este una vastă. În astfel de cazuri, caută centrul mobil. Adică, idei sau chiar indivizi care se află la o distanță mai mică și care arată niște opinii contradictorii sau o disponibilitate de schimbare. Începe cu acele idei sau cu acele persoane.
– cere mai puțin – după găsirea centrului mobil, poți parcurge o distanță mai mare cerând puțin. Cerând ceva ce nu se află nici în aria de acceptare, dar nici în cea de respingere. Schimbările mari sunt de cele mai mult ori sortite eșecului, însă fragmentarea schimbării dă roade.
– modifică așezarea pe teren ca să găsești un punct de convergență – cererea mai modestă scurtează distanța. Dar poate că persoana din fața ta este realmente baricadată în propriile idei. Poți aplica tehnica schimbării de teren. Găsește un domeniu în care sunteți deja de acord și folosește-te de el ca de un punct de referință pentru zona în care vrei să îl aduci.
Ideal ar fi ca ideile de mai sus să le aplici nu doar atunci când încerci să aduci pe cineva în sfera ta, ci și atunci când încerci să ieși din inerție și să vezi lumea cu alți ochi.
Caută punctul sensibil, disponibil la o schimbare. Fragmentează acea schimbare pentru a o digera mai ușor. Găsește apoi un teren confortabil și folosește-l ca punct de referință pentru a construi un teren nou.
PS: MIERCURI, 20 IULIE, LANSĂM NOUL Grile-Rezidentiat.ro! Dacă nu te-ai înscris încă pentru update-uri, o poți face pe https://g-rezi.ro/nou. Suntem extrem de entuziasmați și toată echipa lucrează de zor pentru a pune la punct ultimele lucruri înainte de lansare. Stay tuned!
Creștem împreună,
Diana
Sursă: confirmation bias.
Vezi și: despre nevoia de ceilalți.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Ce este singurătatea intelectuală?
Este o formă de izolare în care suntem rareori expuși unor puncte de vedere opuse sau măcar diferite. Sistemul online și Social Media ne servesc tot mai mult informații croite pe opiniile și interesele noastre deja existente, iar combinate cu tendința umană de a căuta surse care ne susțin perspectiva, creează un izolaționism intelectual – fără să fim poeți sau genii neînțelese.
Ce este tendința confirmaționistă?
Este înclinația naturală a creierului de a căuta tipare familiare – oameni similari nouă și surse media care ne susțin opiniile deja existente. Se întâmplă de când lumea, dar acum este amplificată de algoritmii online, care devin tot mai preciși în a ne furniza exact informațiile ce se mulează pe ceea ce ne interesează deja.
De ce nu funcționează cifrele și dovezile când vrem să convingem pe cineva?
Pentru că, deși pare simplu – primim date, ne upgradăm opiniile – în realitate ne lovim de reactanță. Radarul anti-persuasiune din creier intră în funcțiune, iar interlocutorul rămâne cu garda sus. Ne mișcăm cu multă lentoare spre schimbare și rămânem prea des în ograda familiarității.
Care sunt cele trei modalități de a ajunge la o apropiere intelectuală cu ceilalți?
Întâi, găsirea centrului mobil: pornește de la idei sau persoane aflate la o distanță mai mică, care arată o disponibilitate de schimbare. Apoi, cere mai puțin: fragmentează schimbarea în pași mici, pentru că schimbările mari sunt de cele mai multe ori sortite eșecului. În final, schimbarea de teren: găsește un domeniu în care sunteți deja de acord și folosește-l ca punct de referință spre zona în care vrei să ajungi.
De ce e dăunător să trăim în bula socială?
Are două efecte negative. În primul rând ne face lumea mai săracă, fiindcă algoritmii lasă să intre tot mai puține lucruri care ne-ar putea confrunta cu ceea ce am construit deja. În al doilea rând, ne face mai singuri: rareori expuși la puncte de vedere opuse, ne retragem în bulă – fie când respingem ideile cuiva, fie când ale noastre sunt respinse.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
