Pe scurt: motivația vine din două surse — intrinsecă (plăcerea de a face ceva) și extrinsecă (recompense și consecințe externe), iar trucul nu e să aștepți să apară, ci s-o construiești tu. Cele 12 strategii de mai jos se reduc la o singură formulă: ca să te apuci de un lucru, beneficiile + consecințele negative trebuie să depășească disconfortul procesului. Practic, asta înseamnă să-ți legi sarcina de identitate, să fragmentezi materia pe zile, să-ți pui mize reale (pariuri, recompense) și să-ți ții un jurnal al realizărilor ca să vezi progresul negru pe alb. Nu te aștepta la minuni peste noapte, dar dacă aplici măcar câteva, schimbarea se simte.
Dă-mi voie să ghicesc: mai ai câteva luni până la rezidențiat, stresul crește, oboseala se acumulează, dar motivația refuză să își facă apariția.
De cât timp tot amâni să repeți capitolul acela dificil? A câta oară e când ai lăsat pe altă zi licența?
Partea proastă e că, pe măsură ce amâni un lucru, stresul și presiunea se acumulează. După o anumită perioadă, riști să îți pierzi cu totul încrederea că ești capabil să duci acel lucru la bun sfârșit.
Mulți dintre noi au, din când în când, nevoie de ajutor în ceea ce privește motivația. Și poate fi foarte frustrant să știm că avem ceva de făcut, dar să ne fie, pur și simplu, greu să începem. Există un studiu medical complex care a arătat că gândul de a începe un task dificil stimulează în creier aceleași zone activate și de durerea fizică (asta numesc eu „mi-e o lene de mă doare”).
Bazele motivației
În principiu, există două tipuri de motivație.
- Motivație intrinsecă – Acționează factori interni, fiind determinată de nevoile personale. Aici intră majoritatea hobby-urilor – le facem pentru că ne aduc plăcere, nu pentru că ne obligă cineva. Numai de-am putea să apelăm la motivația asta nelimitată și când vine vorba de învățat…
- Motivație extrinsecă – E determinată de factori externi, din afara sferei tale de control – spre exemplu, laudele, bursa, salariul, consecințele negative. În învățat, spre exemplu, intră amândouă: atât motivația intrinsecă (să devii un medic bun), cât și cea extrinsecă (examenele se apropie).
Să facem un mic exercițiu de imaginație. Să presupunem că ești doctor. Cu siguranță există factori externi care te motivează – nu cred că ai lucra dacă nu ai fi plătit. Și, cu toate astea, probabil că dacă nu ți-ar plăcea, nu ai face-o indiferent de cât de mulți bani ai câștiga. Prin urmare, în orice activitate ai întreprinde, ai nevoie de amândouă.
Vestea proastă e că factorii externi nu pot fi influențați. Chiar dacă în general îți place ceea ce faci, tot pot apărea probleme și lucruri care nu îți fac deosebită plăcere – să scrii foi, să vorbești cu pacienți dificili, etc – iar aici ai nevoie, mai mult ca oricând, de motivația intrinsecă.
Pentru a putea apela la ea, trebuie să te descoperi pe tine însuți și să îți cunoști nevoile și dorințele, astfel încât să știi ce anume te pune în mișcare. Cu alte cuvinte, decât să te bazezi pe factori externi pentru a face un lucru mai plăcut, poți obține rezultate mult mai bune dacă te motivezi singur!
Strategii de auto-motivare
Făcând o paralelă cu cele două tipuri de motivație, există 2 strategii de a te motiva:
- Faci sarcina intrinsec mai plăcută.
- Îți oferi mai multe recompense extrinseci.
La fel cum spuneam mai sus în exemplul cu doctorul, cel mai avantajos e să folosești o combinație între cele două.
În fine, motivul pentru care probabil ești aici – o listă de 12 lucruri pe care le poți face pentru a-ți crește nivelul de motivație. Nu te aștepta la rezultate peste noapte, dar îți promit că dacă urmezi măcar câteva din ele, o să observi o schimbare semnificativă.
1. Leagă ce faci (sau nu faci) de identitatea ta
Spre exemplu, să-ți faci curat în cameră poate să nu fie un lucru prea motivant în sine. Cu toate astea, să te privești ca o persoană competentă și organizată ți-ar putea oferi boost-ul de motivație intrinsecă de care ai nevoie.
2. Gândește-te care e scopul tău final
Uneori poți avea impresia că ceea ce faci nu are niciun sens. În acel moment, trebuie să faci câțiva pași în spate și să încerci să vezi imaginea completă. Chiar dacă ți se pare că materia pentru examenele rămase la facultate e inutilă, scopul este să capeți o cultură generală sau o gândire critică ce te va ajuta, mai apoi, în viață.
3. Setează-ți obiective
Tom Bilyeu a avut o postare genială pe Insta, în care zicea:
Dacă nu știi EXACT unde vrei să fii peste 5 ani, ești deja acolo.
Creându-ți obiective și planuri concrete de a le realiza, în imaginea de ansamblu vei găsi loc și pentru sarcinile mai neplăcute.
4. Fragmentează sarcinile în bucăți mai mici
Nu ai cum să înveți într-o zi toată materia pentru rezi. În schimb, gândește-te cât poți învăța în „x” ore pe care vrei să le aloci zilnic învățatului (încearcă să nu te supraestimezi prea tare). Apoi, împarte materia pe zile, în funcție de viteza determinată anterior, și treci la treabă!
5. Adu-ți aminte de consecințele negative
Teoria mea e foarte simplă: pentru a face un lucru, trebuie ca beneficiile îndeplinirii sale + consecințele nerealizării lui să depășească gradul de disconfort al procesului în sine.
„Dacă nu înveți, nu iei examenul”.
Știu că sună fix ca ce ne ziceau părinții când eram mici, dar atunci când ți-o spui singur suficient de mult, are șanse mari chiar să funcționeze.
6. Trage-te la răspundere
Poți optimiza oricare din cele trei variabile din ecuația de mai sus, dar pentru a-ți găsi motivația, cel mai simplu (însă și cel mai neplăcut) e să adaugi consecințe negative artificiale.
Nu e așa că ar fi mai ușor să te apuci să înveți dacă la mijloc ar fi 100 de lei din banii tăi? Fă pariu cu un prieten că înveți x pagini azi, și nu vei avea decât de câștigat.
7. Recompensează-te
Acum, să trecem și la partea plăcută. Mai știi formula de mai sus? Poți adăuga și la capitolul beneficii. Promite-ți o bucată de ciocolată sau ultimul episod din GoT pentru atunci când termini capitolul. Secretul este să te ții de plan și să nu îți primești recompensa decât atunci când ai terminat tot ce ți-ai propus.
8. Gândește pozitiv
Da, știu, am scris câteva rânduri mai sus că ar trebui să te gândești la consecințele neîndeplinirii task-ului. Dar are sens. Gândirea pozitivă e despre a crede că ești capabil de orice, și atunci nu e nicio contradicție:
„Ești în stare să înveți materia, așa că ar fi păcat să pici examenul, și să și trebuiască să îi dai 200 de lei colegului tău din cauza asta”.
9. Stăpânește încadrarea în timp
Creează-ți un program care să te ajute să-ți manageriezi eficient timpul.
10. Nu mai procrastina
Atunci când lipsa motivației este însoțită de procrastinare, lucrurile devin cu atât mai dificile. Am scris acum două săptămâni un articol fix despre asta. Dacă ai probleme cu a amâna lucruri pe termen nedefinit, sunt sigur că îți va fi de ajutor.
11. Deleagă
Oamenii subestimează puterea delegării, crezând că e un cuvânt folosit doar de corporatiști. În realitate, nu trebuie decât să găsești pe cineva dispus să te ajute – serviciu contra serviciu, sau chiar contra-cost. În orice caz, îți poate salva foarte mult timp.
Ți-e groază să începi să faci curat în toată casa? Poți plăti pe cineva să o facă pentru tine!
12. Creează-ți un jurnal al realizărilor
Dacă ai încercat vreodată o aplicație de alergat, știi că există undeva un meniu cu grafice care îți urmăresc performanțele de-a lungul unei perioade de timp – de la viteza medie, până la distanța alergată zilnic. Fă-ți și tu un astfel de jurnal, în care să îți notezi „performanțele” zilnice, fie că e vorba de numărul de pagini învățate, numărul de grile făcute (deși grile-rezi știe singur să facă asta, și multe altele), sau orice altceva ai vrea să contorizezi.
Esențialul
Motivația este un subiect complex, iar auto-motivarea poate fi destul de dificilă. Însă nu imposibilă. Prin determinarea propriilor nevoi, poți schimba modul în care privești o sarcină, și o poți lega de ceva intrinsec plăcut.
Sau, dimpotrivă, poți să te folosești de motivarea negativă și de stresul benefic, pentru a duce lucrurile la bun sfârșit. În orice caz, ideea e să experimentezi, și ține minte: nimic nu vine de la sine – trebuie să muncești inclusiv pentru motivația de a munci.
Mult spor!
De ce dispare motivația exact înainte de examen
Există o capcană pe care aproape toți o trăim înainte de rezidențiat: cu cât miza e mai mare, cu atât pare mai greu să te apuci. Nu e o coincidență. Atunci când un task e și important, și dificil, creierul îl percepe ca pe o amenințare, nu ca pe o oportunitate — iar reacția firească la o amenințare e evitarea. De aici și senzația aceea de „mi-e o lene de mă doare” despre care vorbeam mai sus: nu ești leneș, doar reacționezi la presiune.
Vestea bună e că odată ce înțelegi că lipsa de motivație e un mecanism, nu un defect de caracter, poți să-l păcălești. Toate cele 12 strategii de mai jos fac exact asta: micșorează disconfortul perceput (fragmentând sarcina), cresc beneficiile (recompense, identitate) sau adaugă consecințe (pariuri, responsabilizare). Nu trebuie să le aplici pe toate — alege-le pe cele care ți se potrivesc și testează-le câteva zile.
Cum transformi cele 12 strategii într-o rutină
Lista de mai sus e tentant de citit și ușor de uitat. Ca să nu rămână doar teorie, alege trei strategii și prinde-le de momente concrete din ziua ta. De exemplu: fragmentarea materiei (4) o faci duminică seara, când îți împarți capitolele pe zile; recompensa (7) o legi de finalul fiecărei sesiuni de seară; iar jurnalul realizărilor (12) îl completezi înainte de culcare, în două minute.
Recuperarea activă merită un loc aparte în rutina ta, pentru că e cea mai eficientă metodă de a fixa informația. Concret, după ce parcurgi un capitol, închide cartea și încearcă să rezolvi grile pe acel subiect — efortul de a-ți aminti răspunsul, nu recitirea pasivă, e cel care consolidează memoria. Platforma grile-rezidentiat.ro îți pune la dispoziție peste 100.000 de grile exact pentru asta, iar cartonașele rămân un complement util pentru noțiunile pe care vrei să le repeți rapid între sesiuni.
Mai multe: motivația intrinsecă și extrinsecă.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre motivația intrinsecă și cea extrinsecă?
Motivația intrinsecă vine din interior — faci un lucru pentru că îți aduce plăcere sau pentru că se potrivește cu cine vrei să fii (de exemplu, să devii un medic bun). Motivația extrinsecă vine din factori externi, din afara controlului tău: laude, bursă, salariu, dar și consecințe negative precum un examen ratat. În învățat ai nevoie de amândouă, iar cel mai bun rezultat îl obții combinându-le.
De ce mi-e atât de greu să mă apuc de învățat chiar dacă știu că trebuie?
Pentru că gândul de a începe un task dificil activează în creier zone asemănătoare cu cele activate de durerea fizică, așa că evitarea e o reacție firească la presiune, nu un semn că ești leneș. Soluția e să micșorezi disconfortul perceput: fragmentează materia în bucăți mici și apucă-te doar de prima, în loc să privești tot muntele de învățat deodată.
Care e cel mai rapid mod de a-mi crește motivația de a învăța?
Adaugă o miză reală. Un pariu cu un prieten — de exemplu 100 de lei că înveți un anumit număr de pagini azi — creează o consecință negativă concretă care, de multe ori, e suficientă ca să te apuci. Combină-l cu o recompensă pe care ți-o oferi doar după ce termini ce ți-ai propus, și ai activat ambele capete ale formulei motivației.
Cum mă ajută un jurnal al realizărilor?
La fel ca graficele dintr-o aplicație de alergat, un jurnal îți arată progresul negru pe alb: câte pagini ai învățat, câte grile ai rezolvat, câte zile la rând ai respectat planul. Văzând cum se adună rezultatele, primești un boost de motivație intrinsecă și e mai greu să rupi seria. Pe grile-rezidentiat.ro o parte din aceste statistici se urmăresc automat.
Cât de repede văd rezultate dacă aplic aceste strategii?
Nu te aștepta la o transformare peste noapte — motivația se construiește în timp. Dar dacă alegi măcar două sau trei strategii și le aplici constant câteva zile, vei observa o schimbare semnificativă. Ideea e să experimentezi și să le păstrezi pe cele care funcționează pentru tine.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
