🚀 Am lansat noul Grile-Rezidentiat.ro. Click aici și testează-l!

Cum să combați procrastinarea

Ziua examenului, ora 5 dimineața. Ceasul ticăie neîntrerupt. Te uiți în urmă – abia ai trecut prin jumătate din materie. Pulsul îți sare brusc de 150 bpm și începi să te înjuri, în gând, că nu te-ai apucat de învățat mai din timp.

Cum s-a întâmplat asta (din nou)? Ce n-a mers?

Poate sunt de vină orele de stat pe Fb sau Insta (clipurile cu pisici nu o să plece de acolo), pregătirile excesive pentru studiu (da, puteai să înveți și fără să ai biroul lustruit), pauzele de cafea (serios, câtă cafeină poate să ingere o persoană fără să facă supradoză?!), sau timpul petrecut învățând la materii la care dai examen abia peste o lună.

Îți sună cunoscut? Dacă da, stai liniștit – nu ești singurul!

Procrastinarea e o capcană în care cădem (aproape) toți. De fapt, conform cercetătorului Piers Steel, 95% din noi procrastinează, mai mult sau mai puțin. Totuși, deși e plăcut să știm că nu suntem singurii care au probleme cu procrastinarea, trebuie să fim conștienți de cât de mult ne ține pe loc.

Am făcut un quiz care să îți spună exact cât de bine (sau rău) stai la capitolul „Procrastinare”, și dacă e cazul să iei măsuri.

Dă click aici ca să ajungi la el!


Bun. Înainte să începem, trebuie să stabilim un lucru.

Procrastinarea și lenea nu sunt totuna

Deși sunt foarte des confundate una cu alta, sunt noțiuni cât se poate de diferite.

Procrastinarea este un proces activ – e atunci când alegi să faci altceva în loc să înveți. În schimb, lenea se referă mai degrabă la apatie, inactivitate și lipsa dorinței de a face orice.

În general, procrastinarea presupune ignorarea unei sarcini importante, în favoarea uneia mai plăcute sau mai ușoare. Nu are rost să îți spun că abordarea asta e una fundamental greșită. Iar dacă nu ești convins de asta, găsești mai multe detalii despre matricea priorităților lui Eisenhower aici.

A ceda acestui impuls poate avea consecințe serioase. Spre exemplu, chiar episoadele minore de procrastinare scad productivitatea și ne fac să ne simțim vinovați.

Iar dacă procrastinăm pe perioade lungi de timp, ne putem simți demotivați, deprimați, și putem chiar să ratăm evenimentele majore din viața noastră, cum ar fi rezidențiatul.

Cum scăpăm de procrastinare

La fel ca pentru majoritatea obiceiurilor proaste pe care le avem, este foarte posibil să renunțăm la ele. Urmărește cu atenție pașii de mai jos și, bineînțeles, pune-i în aplicare!

Pasul 1: Recunoaște că ai o problemă

Ți se întâmplă mereu să amâni învățatul pentru că s-a ivit ceva „mai important”? Dacă obișnuiești să amâni lucruri pe termen nedefinit, cel mai probabil nu faci altceva decât să procrastinezi.

Alte semne ale acestui prost obicei sunt:

  • Îți umpli programul cu lucruri neimportante.
  • Lași sarcini nerezolvate mult timp, deși știi că sunt vitale.
  • La câteva minute după ce te-ai apucat să înveți, iei pauză.
  • Îți umpli timpul cu lucruri de care s-ar putea ocupa, foarte bine, cei din jurul tău.
  • Aștepți mereu momentul sau starea potrivită ca să începi ceva.

Pasul 2: Află de ce procrastinezi

Evaluează-ți răspunsurile din quiz-ul de mai sus și descoperă care sunt motivele (minciunile) pe care ți le spui atunci când alegi să procrastinezi.

Spre exemplu, obișnuiești să amâni lucruri pentru că ți se par plictisitoare sau neplăcute? Dacă da, abordarea mai sănătoasă ar fi să scapi cât mai repede de acele lucruri, ca să ajungi să faci lucrurile care îți plac.

Nu suporți capitolul ăla? Învață-l primul, ca să scapi de el!

De asemenea, proasta planificare poate duce la procrastinare. Oamenii organizați nu au această problemă, pentru că au liste sarcini și programe eficiente. Dacă nu știi exact ce ai de făcut, te sfătuiesc să îți creezi un plan de studiu personalizat.

Și chiar dacă ești genul organizat, tot se poate întâmpla să fii, din când în când, copleșit de o anumită sarcină.

În mod surprinzător, perfecționiștii sunt cei mai predispuși procrastinării. Dacă te îndoiești de abilitățile tale, sau te agăți prea tare de ele, riști ca decât să încerci și să eșuezi, mai bine să nu încerci deloc. Ceea ce, paradoxal, înseamnă eșec sigur – devii motivat să eșuezi.

Am scris, acum ceva timp, un articol fix pe tema asta. Dacă ți se pare că ai tendința de a te auto-sabota, e obligatoriu să-l citești!

Atenție!

Pentru unii, procrastinarea nu e doar un obicei prost, ci și un simptom al unei probleme medicale serioase – ADHD, anxietate sau depresie. Atunci când e cazul, cere ajutorul unui specialist!

Pasul 3: Ia măsuri!

Procrastinarea e, din păcate, mai mult decât un obicei prost – este un tipar comportamental adânc înrădăcinat. Ceea ce înseamnă că, probabil, nu vei scăpa de el peste noapte. Însă, dacă aplici tehnicile de mai jos, vei observa progrese considerabile.

  • În primul rând, iartă-te pentru faptul că ai procrastinat în trecut. Studiile arată că iertarea te face să fii mai împăcat cu tine și, în mod surprinzător, mai puțin predispus la a recidiva.
  • Orice ai avea de făcut, dedică-te! Concentrează-te pe a face, nu pe a evita. Scrie pe o coală de hârtie ce trebuie să faci sau să înveți, cât timp ai la dispoziție, iar apoi treci la treabă. Ține minte: „Nothing works unless you do!”.
  • „Cum mănânci un elefant? Bucată cu bucată!”. Probabil te-ai săturat să tot auzi gluma asta, dar are foarte mult adevăr. O sarcină ar trebui să fie rezolvabilă într-o singură sesiune de lucru/învățat. Dacă e prea mare, atunci sparge-o în mai multe bucăți.

Spre exemplu, să înveți materia pentru un examen nu e o sarcină. Învățatul unui capitol – este!

  • Promite-ți o recompensă! Poate părea pueril, dar creierului nostru nu îi pasă. El o să asocieze o sarcină rezolvată cu prăjitura/cafeaua de după, chiar dacă ești cel care le-a plătit.
  • Aplică regula celor 2 minute. Regula spune așa: dacă un lucru îți ia mai puțin de două minute, nu îl mai programa sau amâna, ci rezolvă-l pe loc. Firește, asta dacă nu ești deja în mijlocul unei acțiuni.
  • Reprogramează-ți limbajul. Evită să (îți) mai spus „trebuie să”, pentru că asta te va face să te simți neputincios. În plus, oamenii au o aversiune înnăscută împotriva lucrurilor impuse.

În schimb, gândește-te la ce te va ajuta, spre exemplu, materia respectivă, și fă-o pentru că vrei, nu pentru că trebuie.

  • Minimizează distragerile. Nu pot să evidențiez suficient cât e de important! Tot ce e în jurul nostru ne vrea atenția, iar succesul nostru depinde de cât de bine putem să ne-o păstrăm.
  • Începe cu ce nu-ți place! – e titlul unei cărți scrise de Brian Tracy, pe care ți-o și recomand. Gândește-te la lucrurile pe care le amâni de foarte mult timp. Nu e nevoie să te gândești prea mult timp la ele – știi exact care sunt, pentru că îți provoacă o anumită anxietate și în momentul acesta.

Începe fix acum să lucrezi la ele! Serios! Ia o pauză de la citit articolul și revino după ce ai terminat cel puțin un lucru pe care îl ai pe snooze de mult timp.


Gata? Așa-i că te simți mai bine?

Cercetările arată că oamenii impulsivi procrastinează pentru că se gândesc doar la ce obțin pe termen scurt. Dacă procrastinezi o activitate pentru că nu-ți place, încearcă să te concentrezi pe rezultatele pe termen lung.

Și, desigur, un mod de a face o activitate mai plăcută este să îți dai seama că amânarea are consecințe mult mai neplăcute decât activitatea în sine. Spre exemplu, ce se întâmplă dacă nu înveți? Nu mai prinzi specialitatea pe care o vrei?!

Dacă ești dezordonat

În fine, dacă procrastinezi din cauză că ești dezorganizat, iată 6 strategii care să te ajute să fii organizat:

  1. Creează o listă de sarcini, updateaz-o în permanență și, nu în ultimul rând, prioritizează. În felul acesta, nu vei mai fi tentat să tot amâni sarcinile grele.
  2. Ocupă-te de ce e mai dificil atunci când ai cea mai multă energie, indiferent că asta se întâmplă dimineața devreme, sau mult după ce a apus soarele. Tu îți știi perioada de vârf!
  3. Setează-ți obiective și termeni limită. Un anumit nivel de stres legat temporal e chiar benefic
  4. Folosește aplicații precum Forest sau Block Site care să te ajute să-ți păstrezi focusul.

Esențialul

Procrastinarea este obiceiul nesănătos de a amâna sarcini importante, în favoarea activităților mai puțin urgente sau importante, dar mai simple și mai plăcute. E diferită de clasica lene, care se caracterizează prin inactivitate totală.

Procrastinarea te ține pe loc, îți reduce moralul și îți știrbește șansele de a ajunge unde îți dorești. Așa că te-ar ajuta enorm să tratezi această problemă.

Iar primul pas este să recunoști că ai una. Apoi, identifică motivația din spatele comportamentului și aplică tehnicile potrivite pentru a te elibera din închisoarea procrastinării.