Se spune că mintea umană este cel mai complex sistem din întregul univers.
Și pe bună dreptate!
Mintea umană este rezultatul a circa 86 de miliarde de neuroni ce comunică și pasează informație de la unul la celălalt.
Totul se datorează unui organ de aproximativ 1.3 kilograme (creierul) și o rețea de nervi care puși cap la cap ar putea înconjura planeta de două ori.
Doar că mintea umană nu este un sistem perfect. De fapt, aș putea să îți enumăr o listă întreagă de situații în care mintea pare că lucrează împotriva ta.
Ca atunci când alegi să bei câteva pahare în plus, deși ești conștient că te vei simți groaznic mâine.
Sau atunci când găsești o scuză „inteligentă” să lași pe altă dată pregătirea pentru rezi.
Cred că orice persoană purtătoare de creier se autosabotează uneori, fie că o face mai mult sau mai puțin conștient.
Eu am reușit să identific trei moduri prin care mă autosabotez când lucrez sau învăț.
Care dintre ele îți sună cunoscut?
1. Îți fixezi standarde prea înalte (sau prea rigide)
Vreau să încep prin a-ți spune că nu e absolut nimic rău în a avea standarde înalte.
Până la urmă, standardele înalte te ajută să spargi bariere mentale, să progresezi și să îți atingi potențialul.
Fără standarde, am trăi cu toții într-o mediocritate continuă, fără vise și fără obiective îndrăznețe.
Dar ce se întâmplă când standardele înalte sunt prea înalte?
Problema:
Uneori, fix așteptările nerealiste sunt motivul pentru care nu faci progres sau ai impresia că nu știi nimic.
Mai exact, mă refer la standardele prea înalte sau prea rigide de care insiști să te agăți, deși realitatea îți arată că nu poți ajunge acolo (încă!).
De ce sunt aceste standarde periculoase pentru performanța ta?
Pentru că îți alimentează constant dezamăgirea (lucru care te demotivează) și te fac să îți evaluezi greșit rezultatele. Totodată, standardele rigide te fac să gândești în termeni de „totul sau nimic.”
Ca atunci când te forțezi să înveți zece capitole într-o zi și pentru că nu ai reușit să parcurgi decât șapte, ai impresia că nu ai reținut nimic. În consecință, îți bagi picioarele și treci la altă activitate.
Soluția:
Mai întâi, fii realist cu tine însuți.
De câte ori ți-ai setat obiective și standarde pe care nu le-ai atins?
Nu are sens să ții de niște standarde pe care ți-ai demonstrat în repetate rânduri că nu le poți atinge încă.
O soluție mai bună este să îți reevaluezi așteptările și obiectivele.
Marile reușite se obțin din victorii mici; din răbdare, flexibilitate și obiective realizabile.
2. Nu folosești tehnologia în avantajul tău
La fel ca standardele, tehnologia poate fi o sabie cu două tăișuri.
Pe de-o parte, tehnologia poate fi o sursă de distrageri care îți strică flow-ul atunci când înveți. Tocmai de aceea e bine să lași telefonul (și alte device-uri) de-o parte înainte să te apuci de treabă.
Pe de altă parte, tehnologia poate fi o resursă care te ajută să parcurgi rapid și eficient materia.
Astăzi, ai la dispoziție tot felul de platforme online cu care planifici, monitorizezi progresul și îți testezi cunoștințele.
Problema:
Deși îi vezi pe colegii tăi folosind diverse mijloace digitale pentru a învăța mai bine, tu continui să aplici „metoda tradițională.” Adică stai cu cărțile în față și tocești până ți se întipărește materia în minte.
Fie că refuzi să folosești tehnologia în avantajul tău din comoditate sau pentru că nu ști cum, este clar că acest lucru îți va afecta rezultatele.
Mijloacele digitale îți simplifică materia și transformă învățatul într-o activitate captivantă.
Soluția:
Cred că timpul pe care îl petreci educându-te despre cum să înveți eficient este la fel de important ca timpul petrecut cu materia în față.
Cu alte cuvinte, soluția este să fii suficient de curios încât să testezi strategii noi de învățare și resurse digitale.
Un loc bun de unde poți începe este BIOMAP, o platformă care îți permite să înveți medicina în 3D cu ușurință. Asta înseamnă că îți poți lua adio de la ilustrațiile din care cu greu reușești să înțelegi ceva.
Dar există multe alte resurse online la numai un click distanță.
Tot ce trebuie să faci este să cauți și să încerci!
3. Nu îți testezi cunoștințele
Să înveți nu înseamnă doar să parcugi materia, ci și să îți testezi constant cunoștințele.
Altfel cum ai putea să ști ce progres ai făcut și unde ai nevoie să depui un efort suplimentar?
Mai mult, testarea cunoștințelor te ajută să reții mai bine ce ai învățat. Fiecare verificare este o oportunitate pentru memoria ta să organizeze mai bine informațiile
Problema:
Doar că testarea cunoștințelor implică un efort în plus. Mai exact, trebuie să cauți cărți cu grile, să le completezi și apoi să le verifici „de mână” pe fiecare în parte.
Cine are timp și chef pentru așa ceva!?
Este mai simplu să spui, „Am încheiat cu materia asta. O să văd la examen cât de bine am învățat.”
Și uite așa ajungi să iei o notă mai mică, nu pentru că ești incapabil de o notă mai mare, ci pentru că nu ți-ai testat cunoștințele.
Soluția:
Cred că soluția este destul de evidentă – Testează-ți periodic cunoștințele!
Chiar dacă faci un efort în plus, amintește-ți că testarea face parte din învățare.
Mai mult, trăiești într-o eră în care există alternative pentru testarea creion-hârtie.
Dacă ai nevoie de grile pentru rezidențiat, acum îți poți testa cunoștințele fără prea multă bătaie de cap.
În final, vreau doar să îți amintesc că toți avem obiceiuri prin care ne autosabotăm uneori. Întrebarea este cât de mult vrem să lăsăm aceste obiceiuri să ne strice rezultatele.
Pe scurt, scopul nu este să scapi complet de autosabotare (pentru că asta ar fi complet nerealist!), ci să te sabotezi mai puțin.
