De ce să înveți prin grile pentru rezidențiat

Neața! Alin aici, probabil nu mă știi foarte bine, dar mai vin din când în când în vizită pe la grile-rezi.

Azi sunt aici fiindcă vreau să eviți una din cele mai mari greșeli pe care le-am făcut înainte de rezidențiat (insert boomer voice).

Dar trebuie să facem un pas înapoi, să-ți povestesc situația mea în 2017, cu 5 luni înainte de examen. Eram practic un hermit – toată ziua acasă, citeam și reciteam fără să exersez informațiile, aveam o barbă de 3,5 m lungime – stereotipul clasic, ce să mai!

Dar cel mai important pentru povestea de azi este că îmi tot spuneam „De ce să înveți prin grile? Oare merită? Ei bine, nu am timp să aflu acum, trebuie să învăț mai departe.”

Eram convins că:

• e mai eficient să stau lipit (la propriu) de cărți și să recitesc
• examenul este prost făcut din start și, ca atare, grilele (inclusiv de exercițiu) sunt inutile

Sună cunoscut? Poate că ai și tu aceste două preconcepții într-o oarecare măsură.

Le vom deconstrui (pe scurt) azi și vei afla care este soluția. Vei afla de ce recitirea în masă nu funcționează pentru rezidențiat, cum funcționează grilele și de ce merită timpul tău.

Hai să vedem…

1. „E mai eficient să citesc & recitesc în masă”

„Repetiția este mama învățăturii” este una din cele mai comune sintagme pe care le-ai auzit din școala generală până acum.

Are doară o mică problemă…  este complet falsă ⁽¹⁾. De ce îți spun asta?

Există un întreg domeniu în psihologie dedicat educației – științele învățării. Există jurnale dedicate ⁽²⁾, articole publicate, studii meticuloase – tot tacâmul. Iar repetiția în masă a fost una din ideile puse sub microscop în mod repetat.

Concluzia?

Repetarea ne dă impresia stăpânirii informației pe termen scurt prin stocarea acesteia în memoria funcțională (de scurtă durată) ^(1,3), dar nu o înțelegem cu adevărat. Informația nu este ancorată de alte concepte cheie în memoria noastră de lungă durată.

Ți-am pus pe masă câteva idei importante – tipuri de memorie și concepte cheie. Alex ți-a pregătit deja un articol despre tipurile de memorie. Un must-read după ce-l termini pe cel de azi. 

Dar, ca să înțelegi alternativa recitirii în masă, trebuie să vedem mai întâi ce sunt conceptele cheie.

Să zicem că iei notițe despre o boală anume și ai ajuns la subcapitolul adresat tratamentului medicamentos. Trebuie să-ți izolezi câteva informații fundamentale despre acel subiect. Acestea sunt conceptele cheie.

Ce ai putea să alegi? De exemplu: substanța activă, dozele sale, durata și modul de administrare sunt toate opțiuni excelente.

Cu un mic twist însă – nu e suficient să dai copy-paste informațiilor din sursă, în notițe. Te vei pierde în detalii.

Nu, dacă vrei să-ți selectezi un concept cheie care să te și ajute să memorezi, el trebuie să conțină:

• informații obligatorii pentru a atinge un obiectiv de studiu;
• informații reduse la cea mai simplă formă a lor;
• informații ce păstrează sensul original din forma lor detaliată.

O problemă destul de mare pe care probabil o vei întâlni – să-ți dai seama ce nu este relevant, ce informații nu te ajută să memorezi. Iar acest proces este destul de complicat deoarece îți va trebui un grad de insight destul de mare.

Îți spun de o posibilă soluție în partea II a articolului.

Dar, pentru moment, un sfat pe care ți-l pot da este: dacă îți selectezi un concept cheie doar ca ulterior să-ți dai seama că nu are legătură în niciun fel cu celelalte concepte cheie învecinate, probabil poți renunța la el.

Ți-ai selectat conceptele cheie după ce ai citit un text. Felicitări, ai trecut de partea grea. Întrebarea devine: ce faci cu aceste blocuri de text, scheme sau imagini? Cum te folosești mai departe de ele în planul tău de studiu?

Ei bine, trebuie să începi să le repeți.

Dar nu în stilul clasic – să revizuiești notițele, să le recitești până capeți impresia că le-ai memorat. Trebuie să te provoci un pic. Vorbim despre asta în partea II.

2. „Grilele sunt inutile” sau de ce să înveți prin grile

Voi fi sincer cu tine – rezultatul meu la examen nu a fost fenomenal. Am prins orașul pe care-l doream, dar doar a doua specialitate de pe lista mea. Cititul și recititul nu m-au ajutat. Nu a fost un eșec total, dar exista loc de mai bine.

Nu am vrut ca altcineva să treacă prin aceeași experiență, așa că m-am întrebat cum aș fi putut să fac lucrurile altfel.

Care au fost concluziile mele după un pic de research serios?

În primul rând că merită să folosesc grile – sau ar fi meritat, can’t turn back time now.

Literatura de specialitate din domeniul educației este clară – recuperarea activă (active recall) folosind grile sau flashcard-uri are rezultate reale ^(1,4).

Ea este o tehnică de studiu prin care depui efort cognitiv, voluntar, pentru a-ți aduce aminte un concept cheie învățat recent în loc să-l recitești.

Să-ți dau un exemplu. Și să zicem că… înveți la neurologie pentru rezidențiat. Încerci să memorezi acele cauze de demență în funcție de vârstă din figură. Ai putea să repeți incidențele până le memorezi (34%, 34%, 34%… și tot așa) și într-adevăr îți va da impresia ca le știi.

Dar rezultatele vor fi temporare. Ce ai putea să faci, să te asiguri că vei memora pe termen lung este să depui un pic de efort. Poți să acoperi tipurile de demență și incidența lor din legenda figurii și să încerci să-ți aduci aminte.

Știu că sună ușor ciudat dar recuperarea activă este una din cele mai bune metode de a repeta acele concepte cheie după ce ți le pregătești.

În SUA spre exemplu, un studiu a arătat că 31% dintre toți studenții la medicină se folosesc de o formă de flashcard-uri. Și acei studenți au în medie rezultate mai bune în cadrul examenelor când se folosesc de această tehnică de recuperare activă. (5)

Un alt studiu mai recent (2019) creat de o platformă de grile pentru Staatsexamen (echivalentul examenului de rezidențiat în Germania) a analizat activitatea a 23.000+ de utilizatori pe parcursul a 3 ani ⁽⁶⁾.

Care au fost rezultatele?

Fig. 1 –  Interacțiunea între numărul de „learning cards” și numărul de întrebări de exercițiu. Variabila dependentă este procentul de răspunsuri corecte la examenul final. ⁽⁶⁾ Reprodusă respectând termenii licenței de atribuție Creative Commons.

Figura de sus poate să pară intimidantă, însă e relativ simplă. Pur și simplu este o reprezentare a relației dintre 3 variabile – numărul de „learning cards” (echivalentul conceptelor cheie), numărul de întrebări de exercițiu (grile) și % de răspunsuri corecte la examenul final.

Situația ideală este să te poziționezi cât mai sus pe axa OY (% de răspunsuri corecte la examenul final). Iar așa cum vezi, studenții care au avut cel mai mare scor sunt cei care au combinat cele mai multe „learning cards” cu cele mai multe întrebări de exercițiu (grile).

Să selectezi concepte cheie și să creezi grile pentru fiecare informație ți-ar consuma timp și energie. Și aici intră în acțiune platforme precum grile-rezi, ce îți furnizează recuperarea activă prin intermediul grilelor. Conceptele cheie deja au fost selectate pentru tine de către alți medici, tu trebuie doar să începi procesul de recuperare activă și să răspunzi la întrebări.

Cu alte cuvinte, rezolvă acea problemă când vine vorba de selecția conceptelor cheie despre care am vorbit mai înainte. Profiți de insight-ul altor medici ca tu să te concentrezi doar pe ce este important – să repeți, nu doar să recitești.

Care sunt concluziile?

Am acoperit azi destul de multe subiecte așa că înainte să termini articolul, aș vrea să tragem linie și să ajungem împreună la câteva concluzii.

• Învățatul prin recititul „în masă” este un mod comod de a-ți da impresia că știi materia pe termen scurt, însă fără rezultate de durată.
• Conceptele cheie sunt primul pas pentru tehnica recuperării active. Ele sunt „bucăți” sau blocuri de informație necesare să îndeplinești un obiectiv de studiu, reduse în cea mai simplă formă posibilă, dar păstrând înțelesul original.
• După ce selectezi conceptele cheie, e nevoie să le repeți. Dar trebuie să faci asta creându-ți o provocare cognitivă – cel mai simplu mod este să ascunzi răspunsul corect și să încerci să-ți aduci aminte în loc să te uiți în carte.
• Flashcard-urile sau grilele sunt printre cele mai bune tehnici de a recupera activ. Mai ales dacă poți face rost de ele dintr-o sursă externă, de încredere.

Educația e un domeniu complex. „No really captain obvious”, probabil îți spui.

Din fericire și noi cei de la Medtinker și Grile-Rezi avem o pasiune comună – să te ajutăm să înveți mai bine și mai eficient. Să înveți ca în secolul 21.

Dacă vrei să afli mai multe despre învățat dar și despre alte aspecte importante din viața ta personală și profesională (motivație, cum să interacționezi cu pacienții, colegii de muncă, cum îți stabilești un program de sport și somn corespunzător și multe altele)  suntem gazda unui curs in-depth pe aceste subiecte – Mentoratul Medtinker. Aruncă ochi maybe?

Și cu asta aș vrea să închei azi. Sper că te-am ajutat să înțelegi de ce să înveți prin grile – ele chiar au dovezi științifice în spatele lor.

Referințe

1. Peter C. Brown, Henry L. Roediger III & Mark A. McDaniel. (2014). Make It Stick, The Science of Successful Learning. Harvard University Press;
2. American Psychology Association. The Journal of Educational Psychology. https://psycnet.apa.org/PsycARTICLES/journal/edu/113/4;
3. Jeffrey Karpicke, Andrew Butler, & Henry Roediger. (2009). Metacognitive strategies in student learning: Do students practice retrieval when they study on their own? Memory, 17 (4), 471-479. DOI:10.1080/09658210802647009;
4. Henry Roediger, Pooja Agarwal, Mark McDaniel & Kathleen McDermott. (2011). Test-Enhanced Learning in the Classroom: Long-Term Improvements From Quizzing. Journal of Experimental Psychology, 17(4), 382-395.  DOI:10.1037/a0026252;
5. Francis Deng, Jeffrey Gluckstein & Douglas Larsen. (2015). Student-directed Retrieval Practice Is A Predictor Of Medical Licensing Examination Performance. Perspectives On Medical Education, 4(6), 308-313. DOI:10.1007/s40037-015-0220-x;
6. Martina Bientzle, Emrah Hircin, Joachim Kimmerle, Christian Knipfer, Ralf Smeets, Robert Gaudin, Peter Holtz. (2019). Association of Online Learning Behavior and Learning Outcomes for Medical Students: Large-Scale Usage Data Analysis. Journal of Medical Internet Research, 5(2). DOI:10.2196/13529.