Pe scurt: ca să eviți aproape orice distragere, lucrează cu trei pârghii simple — creează un „ritual” fără distragere (telefonul în altă cameră, intenție clară, blocuri de 45 de minute cu pauze de 10), atacă întâi sarcinile grele ca să nu le lași să-ți umple toată ziua (legea Parkinson) și pune-ți un termen-limită artificial care transformă învățatul într-un soi de „joc” pe contratimp. Distragerea ne prinde pentru că e mai plăcută decât pagina de carte; câștigi controlul abia când blochezi factorii înainte ca ei să-ți capteze atenția.
În mulțimea de strategii care există în jurul productivității personale, există una pe care o găsesc deosebit de alarmantă: persoana obișnuită este distrasă sau întreruptă la fiecare 40 de secunde atunci când lucrează în fața calculatorului. Cu alte cuvinte, nu putem lucra nici măcar un minut înainte de a ne concentra pe altceva, de aceea o strategie bine structurată creată cu scopul de a evita orice distragere poate face diferența.
Sigur, uneori este ușor să revii pe drumul cel bun, dar când atenția ta este complet distrasă, arată cercetările, poate dura mai mult de 20 de minute pentru a reveni la starea inițială, chiar dacă ai o strategie planificată.
De ce?
Oamenii sunt copleșiți de distrageri la tot pasul. Creierul nostru este programat să răspundă la orice lucru plăcut, amenințător sau fascinant. Chiar avem o înclinație spre diverse lucruri noi, când creierul nostru este inundat cu o substanță chimică numită dopamină.
În ceea ce privește istoria noastră evolutivă, acest lucru are sens. În loc să se concentreze exclusiv asupra focului, strămoșii noștri erau distrași de amenințările ce se petreceau în jurul lor și le captau atenția în totalitate. Spre exemplu, un tigru sau animal de pradă. Însă acest lucru le salva viața, faptul că aveau atenție distributivă.
Doar că, în prezent, nu mai există animale de pradă la ieșirea din casă.
Distragerile noi, plăcute și amenințătoare nu ne mai ajută în evoluția noastră, în schimb, ne atrag atenția de la ceea ce este productiv și semnificativ.
Tentația e mare și zona de confort ne prinde pe toți, mai devreme sau mai târziu. Facebook va fi pentru totdeauna un obiect de atracție mai plăcut decât o pagină de carte, iar verificarea e-mailului va oferi întotdeauna un nivel mai mare de dopamină decât paginile pe care le avem de citit.
Deci, cum poți obține înapoi controlul? Citind câteva cărți și studii pe domeniul acesta, realizând o analiză a acestora, am extras metode ce ne pot ajuta să atenuăm distragerea atenției. Iată 3 dintre preferatele mele.
Creează un „ritual” fără distragere
Sunt numeroși factori care ne distrag atenția în mod surprinzător, trebuie să înfrângem cât mai mulți în avans pentru a depăși bariera zonei de confort și pentru a evolua cât mai rapid. Un mod fără distragere te va ajuta, deoarece un mediu ideal în care să te concentrezi asupra sarcinilor considerate cele mai importante și complexe vor scoate la suprafață personalitatea și încrederea pe care o ai în tine.
Dacă ești ușor distras(ă), lasă telefonul și/sau tableta în altă cameră și stabilește-ți intenția pentru ceea ce vrei să realizezi, având o strategie bine structurată. După ce te concentrezi timp de 45 de minute, oferă-ți 10 minute de relaxare.
Spre exemplu, atenție dacă înveți într-o bibliotecă sau împreună cu alți colegi. Distragerile se întâmplă cu 64% mai des într-un spațiu deschis, pentru că suntem întrerupți de alții mai des în acel mediu.
Lucrează pe sarcini grele
Lucrează pe sarcini grele și realizează cât poți de mult din ele. Munca noastră tinde să se extindă pentru a umple timpul pe care îl avem la dispoziție, iar orice exces de timp rămâne, de obicei, plin de factori ce ne influențează negativ evoluția. În cercurile de productivitate, acest fenomen este cunoscut sub numele de legea Parkinson.
Dacă ai de învățat un capitol scurt, acordă puțin timp acelui capitol, nu lăsa să îți ocupe o zi întreagă.
Și astfel ajungem la următoarea tehnică.
Stabilește un termen limită artificial
Stabilește un termen limită artificial pentru proiect. Este responsabilitatea ta să introduci un efect de „urgency” pentru proiectele pe termen lung ce nu prezintă o prioritate pentru tine. Dacă ai examen anul viitor, știi ce ai de făcut. Nu te lăsa înșelat de faptul că „mai poți amâna”.
Ai o întreagă după-amiază să înveți pentru un examen?
Oferă-ți 60 de minute și planifică strategia perfectă.
Transformarea unei sarcini într-un „joc” te forțează să acorzi mai multă atenție și mai multă energie proiectului, deoarece nu mai poate ocupa ore întregi din timpul acordat. Eu personal fac asta pentru majoritatea proiectelor pe care le am de făcut. În loc să ocup o după-amiază întreagă pentru a lucra pe un proiect sau pentru a învăța în vederea susținerii unui examen, setez o perioadă de timp limitată în care mă concentrez doar pe un anumit lucru.
Dau randament maxim pentru că setez o perioadă atât de limitată și decid să mă concentrez 100% asupra unui task, în loc să îmi capteze atenția orice altceva.
În concluzie, ceea ce putem face este să ne stabilim obiective și o strategie bine organizată pentru a bloca distragerile înainte de timp, înainte ca ele să ne capteze atenția în totalitate. Scopul este să ne angajăm în sarcinile pe care le stabilim cu mai multă intenție și perseverență și să ne redobândim concentrarea odată pentru totdeauna.
Este una din cele mai bune metode pentru a ne asigura că vom finaliza tot ceea ce ne-am planificat, eliminând orice distragere.
-Mihai
Vezi cum poți avea o memorie activă!
Cum aplici cele 3 strategii când înveți pentru rezidențiat
Strategiile de mai sus sună bine în teorie, dar la rezidențiat presiunea e alta: ai un munte de materie și un examen cu dată fixă. Hai să le traduc în ceva concret. „Ritualul” fără distragere înseamnă, practic, că îți alegi un loc și o oră în care nu te caută nimeni — telefonul rămâne în altă cameră, nu pe masă cu ecranul în jos, pentru că simpla lui prezență tot îți fură atenția. Pui o intenție clară pentru blocul respectiv: nu „învăț la cardio”, ci „rezolv 50 de grile din insuficiența cardiacă și recitesc ce greșesc”.
Pe sarcinile grele, alege întâi capitolul care îți displace cel mai mult sau pe care îl tot amâni de săptămâni. Acolo se ascunde, de obicei, cea mai mare parte din punctaj, iar dacă îl lași la final ajungi să-l înveți pe fugă, obosit. Termenul-limită artificial leagă totul la un loc: în loc să-ți spui „azi învăț cardio”, spune-ți „am 90 de minute pentru insuficiența cardiacă”. Cronometrul te ține în priză și taie tentația de a deschide Facebook „doar un minut”.
De ce grilele te ajută să rămâi concentrat
Un motiv subtil pentru care ne distragem la învățat este că cititul pasiv e plictisitor — creierul caută stimulare și o găsește în orice notificare. Recuperarea activă, adică efortul de a-ți scoate singur informația din minte, schimbă jocul: e mai solicitantă, dar tocmai de aceea îți ține atenția fixată. Aici intervin grilele. Când rezolvi o grilă, nu doar recunoști un răspuns, ci îl reconstruiești, ceea ce transformă blocul de învățare într-o activitate cu feedback imediat, mult mai greu de abandonat pentru un scroll pe telefon.
Pe blog.grile-rezidentiat.ro ai peste 100.000 de grile, exact materialul potrivit pentru blocurile cronometrate descrise mai sus: îți setezi 45 de minute, rezolvi o serie, te uiți la ce ai greșit, iar pauza de 10 minute vine ca recompensă. Cartonașele rămân un complement util pentru memorat noțiuni izolate, dar motorul real al concentrării este recuperarea activă prin grile.
Mai multe: durata de concentrare a atenției.
Vezi și: cum scapi de distrageri · cum folosești platforma de grile · dai rezidențiatul din nou și nu știi de unde să începi.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Cât de des este distrasă o persoană când lucrează la calculator?
Conform articolului, persoana obișnuită este distrasă sau întreruptă cam la fiecare 40 de secunde când lucrează în fața calculatorului — practic nu apucăm să lucrăm nici măcar un minut neîntrerupt.
Cât durează să-ți revii după ce te distragi complet?
Când atenția îți este complet distrasă, poate dura mai mult de 20 de minute ca să revii la starea inițială de concentrare, chiar dacă ai o strategie planificată. De aceea merită să blochezi distragerile din start.
Care sunt cele 3 strategii pentru a evita distragerile?
Creează un „ritual” fără distragere (telefonul în altă cameră, intenție clară, blocuri de 45 de minute urmate de 10 minute de pauză), lucrează întâi pe sarcinile grele ca să nu le lași să-ți umple toată ziua și stabilește-ți un termen-limită artificial care creează un sentiment de urgență.
Ce este legea Parkinson și de ce contează la învățat?
Legea Parkinson spune că munca se extinde pentru a umple tot timpul disponibil. Dacă aloci o zi întreagă unui capitol scurt, el îți va „mânca” o zi întreagă; dacă îți pui un interval limitat, îl termini în acel interval. De aici și ideea termenului-limită artificial.
De ce ne distrag atât de ușor telefonul și rețelele sociale?
Creierul nostru e programat să răspundă la orice e nou, plăcut sau amenințător, fiind inundat de dopamină. Facebook și verificarea e-mailului oferă o doză mai mare de dopamină decât o pagină de carte, așa că devin tentații constante pe care le contracarezi cel mai bine eliminând sursa fizic.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
