Pe scurt: nu cantitatea de ore te duce la un punctaj bun la rezidențiat, ci felul în care înveți. Cele 5 greșeli care te țin pe loc sunt multitasking-ul, învățatul neîntrerupt pe perioade lungi, memorarea mot-a-mot, fixarea excesivă pe un singur subiect și cititul pasiv repetat. Remediile dovedite de cercetare sunt pre-testarea, studiul eșalonat pe mai multe zile, auto-testarea (recuperare activă, de exemplu prin grile), învățatul dispersat între capitole și parafrazarea cu reflecție. Toate au un numitor comun: îți cer un efort mai mare în momentul învățării, și exact de aceea funcționează pe termen lung.
Mulți dintre noi își imaginează că orele lungi petrecute la masa (sau patul) de învățat sunt cheia pentru a avea note mari la examene. În realitate, există cercetări care arată că studenții de succes alocă mai puțin timp învățatului decât colegii lor. Aceștia pur și simplu par să știe mai bine cum să învețe!
Pentru că vreau să te ajut să iei un punctaj cât mai bun la rezidențiat, urmează să îți prezint 5 strategii de învățare care te țin pe loc, și 5 obiceiuri bune cu care să le înlocuiești.
După mine, cel mai contraproductiv lucru pe care îl poți face este să…
1. Alergi după 2 iepuri în același timp
În era rețelelor de socializare și a infinitelor surse de distrageri, foarte mulți dintre noi cădem în capcana multitasking-ului. Cum a afirmat și Institutul American de Psihologie, în realitate nu există multitasking, ci doar schimbarea atenției de la un task la un altul – tranziție care nu e tocmai lină.
Chiar dacă nu pare, există o întârziere masivă până când creierul tău schimbă complet focusul de la un subiect la altul. De fapt, studiile arată că a face mai multe lucruri în același timp necesită un timp cu până la 40% mai mare.
Și veștile proaste continuă: un alt studiu de la Universitatea din Stanford arată că cei care se consideră multitask-eri eficienți fac, în realitate, mai multe greșeli, țin minte mai puține detalii, și au nevoie de mai mult timp pentru a termina ce au de făcut.
Dacă vrei să fii maximum de eficient, trebuie să iei în seamă formula:
Progres = Timp x Focus
Spre exemplu, dacă înveți în timp ce îți verifici mesajele și dai scroll pe Insta, nivelul tău de concentrare (Focus-ul din formula de mai sus) nu va depăși 3 din 10. Astfel, 3 ore petrecute învățând vor însemna un factor de progres de 9.
Pe de altă parte, dacă te concentrezi o singură oră doar pe învățat (Focus = 10), progresul este 10!
Majoritatea oamenilor de succes pe care i-am cunoscut sau despre care am citit au momente din zi alocate pentru verificat mail sau mesaje, stat pe rețelele de socializare, ori dat telefoane. În restul timpului, se concentrează doar pe ce au de făcut – fără notificări, apeluri, sau orice alte surse de distrageri.
Alte capcane ale învățatului
Studenții tind să apeleze la tehnici de învățare foarte ineficiente, care dau doar iluzia pregătirii. Ei se familiarizează cu informația, dar o uită în maximum o săptămână, pentru că acele tehnici nu susțin învățarea de durată, ci doar stocarea informației pe termen scurt.
Celelalte 4 greșeli în învățare sunt:
– Învățatul neîntrerupt pe perioade îndelungate de timp, în locul studiului împărțit pe mai multe zile
– Încercarea de a memora prin repetiția mot-a-mot a materiei
– Atenția excesivă acordată unui subiect înainte de a trece mai departe
– Cititul și recititul textului de multe ori, fără o contribuție activă în procesul de învățare
Soluția: 5 tehnici de învățare de intensitate înaltă
Cartea „Make it stick” publicată de Harvard University Press prezintă câteva tehnici de învățare care s-au dovedit – prin studii – a crește retenția, în special cea pe termen lung.
Acestea sunt inițial mai dificil de pus în aplicare, pentru că necesită un efort cerebral crescut, însă fix acesta este motivul pentru care funcționează atât de bine.
1. Pre-testarea
Deși contraintuitiv, e o idee bună să rezolvi grile sau să răspunzi la întrebări din materie înainte măcar să o citești. Studiile arată că acest lucru crește rata învățării, prin faptul că pregătește creierul pentru informația care urmează să fie primită.
2. Studiul eșalonat
S-a demonstrat că fragmentarea învățatului pe mai multe zile la distanță una de cealaltă, în sesiuni scurte de studiu, crește retenția și capacitatea de aducere aminte, comparativ cu învățarea comasată. Cartea „How we learn” explică de ce această tehnică pare dificilă la început – din cauza uitării inițiale a cunoștințelor, care trebuie reînvățate.
Aici, crearea de flash cards poate fi o metodă bună de învățare, repetiție și testare. Asta presupune să scrii pe bucăți de hârtie întrebări – pe față, și răspunsuri sau imagini/scheme – pe verso. Când le folosești ca să te testezi, le așezi în 3 teancuri, prin care urmează să treci din nou în 3, 2, respectiv o zi, în funcție de cât de greu ți-a fost să răspunzi la întrebări.
3. Auto-testările
Înțeleg, testările au căpătat o conotație negativă (la o adică, de ce ai vrea și mai multe examene), dar sunt printre cele mai eficiente tehnici de învățare activă. Încearcă să îți dai singur lucrări de control, indiferent de formatul pe care îl alegi – subiect scris, grilă, flash cards, sau orice altceva ți se potrivește.
4. Învățatul dispersat
Cei mai mulți dintre noi suntem tentați să învățăm un capitol sau o lecție până stăpânim foarte bine materia. Totuși, o abordare mai eficientă ar fi să trecem la următorul capitol fără să fi reținut tot. În felul acesta, îi lăsăm creierului timp să proceseze informația, și îi oferim și șansa de a face conexiuni între capitole.
5. Parafrazarea și reflecția
Ni s-a întâmplat de multe ori să citim câteva paragrafe, ca apoi să realizăm că n-am rămas cu nimic. Pentru a evita asta, încearcă să absorbi conștient și voluntar informația, legând-o de ceea ce știi deja, gândește-te cum ai putea să o explici unui copil de 5 ani și reflectează asupra ei.
Acesta a fost articolul de azi. Până data viitoare, îndemnul meu rămâne același:
Învață nu mult, ci bine!
De ce remediile par mai grele (și de ce tocmai asta e bine)
Dacă te uiți cu atenție la cele 5 greșeli, ai să observi că au ceva în comun: toate îți dau senzația că progresezi, dar îți cer un efort mic. Recitești un capitol și totul pare familiar, deci ai impresia că îl știi. Înveți o lecție până o stăpânești perfect, deci pleci cu sentimentul că ai bifat-o. Problema e că familiaritatea nu înseamnă învățare. Creierul confundă „am mai văzut asta” cu „știu asta”, iar la examen diferența devine dureros de clară.
Cele 5 remedii fac exact opusul: te pun în dificultate. Pre-testarea te obligă să răspunzi la întrebări înainte să citești materia, deci vei greși mult. Auto-testarea te scoate din zona de confort a cititului pasiv și te pune să recuperezi singur informația din memorie. Studiul eșalonat te lasă să uiți parțial, ca apoi să reînveți. Acest „efort dezirabil” — cum îl numesc cercetătorii — este fix mecanismul care fixează cunoștințele pe termen lung. Senzația de greutate nu e un semn că metoda nu merge, ci dovada că merge.
Cum arată o săptămână în care eviți toate cele 5 greșeli
Teoria e frumoasă, dar hai să o transformăm în ceva concret. Imaginează-ți un capitol nou pe care îl ai de pregătit pentru rezidențiat. Luni, înainte să citești orice, rezolvi câteva grile din acel subiect — vei rata majoritatea, dar tocmai ai făcut pre-testare și ți-ai pregătit creierul. Tot luni citești materia activ, parafrazând fiecare idee cu cuvintele tale, ca și cum ai explica-o unui coleg.
Marți treci la următorul capitol fără să te întorci obsesiv la cel de luni (învățat dispersat), iar miercuri și vineri revii scurt asupra primului subiect prin auto-testare. Aici intervine recuperarea activă: rezolvi grile pe materia parcursă, pentru că a-ți aminti singur răspunsul întărește memoria mult mai mult decât a-l reciti. Cartonașele pot completa procesul ca instrument de repetiție, dar motorul real al fixării rămâne testarea repetată, la intervale. Așa transformi cele 5 remedii dintr-o listă teoretică într-un ritm pe care îl poți ține toată sesiunea.
Mai multe: practica de recuperare (retrieval practice).
Vezi și: de ce să înveți prin grile pentru rezidențiat · tehnici de mnemotehnică prin care înveți rapid orice · cum greșești și înveți ceva din asta · cum înveți rapid.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Care este cea mai mare greșeală când înveți pentru rezidențiat?
Multitasking-ul. Învățatul cu telefonul lângă tine, verificând mesaje sau dând scroll pe rețele, îți prăbușește nivelul de concentrare. Conform formulei Progres = Timp x Focus, trei ore învățate cu focus 3 din 10 produc mai puțin decât o singură oră cu focus maxim. Creierul nu face cu adevărat mai multe lucruri deodată, ci comută între ele, iar fiecare comutare costă timp și atenție.
Cartonașele sunt o metodă bună de învățare?
Cartonașele (flash cards) sunt un instrument util de repetiție și complement, mai ales pentru noțiuni izolate sau termeni. Ele nu înlocuiesc însă recuperarea activă pe materie complexă. Cel mai mare câștig vine când le folosești pentru auto-testare la intervale crescânde, nu doar pentru a reciti pasiv fața și verso-ul.
De ce sunt grilele eficiente pentru învățare, nu doar pentru verificare?
Pentru că rezolvarea de grile este o formă de recuperare activă: te obligă să scoți singur informația din memorie, ceea ce fixează cunoștințele mult mai bine decât cititul repetat. Poți folosi grilele chiar și ca pre-testare, înainte de a parcurge materia, ca să-ți pregătești creierul pentru ce urmează.
Cât timp trebuie să învăț ca să iau un punctaj bun?
Nu numărul de ore decide rezultatul, ci calitatea lor. Cercetările arată că studenții de succes alocă adesea mai puțin timp, dar folosesc tehnici de intensitate înaltă: pre-testare, studiu eșalonat, auto-testare, învățat dispersat și parafrazare. O oră concentrată valorează mai mult decât trei ore fragmentate de distrageri.
Ce înseamnă studiul eșalonat și de ce funcționează?
Studiul eșalonat înseamnă să împarți învățatul în sesiuni scurte, distribuite pe mai multe zile, în loc să comasezi totul într-o singură ședință lungă. Funcționează pentru că uitarea parțială dintre sesiuni te obligă să reînveți, iar acest efort de reactivare consolidează memoria pe termen lung.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
