Pe scurt: greșelile nu sunt sentințe, ci materie primă pentru învățare — greșeala e acțiunea pe care o poți îndrepta, eșecul e doar rezultatul din care înveți. Ca să înveți din greșeli, parcurge 5 pași: recunoaște-ți greșeala și asumă-ți-o, reîncadreaz-o ca oportunitate (nu ca eșec), analizeaz-o sincer ca să-i afli cauza, pune în aplicare lecția până devine obicei și urmărește-ți progresul, de preferat în scris. Cheia este o mentalitate îndreptată spre dezvoltare, care te face să privești erorile ca oportunități de a evolua — atât în plan personal, cât și academic.
„Un om deștept face o greșeală, învață ceva din ea, iar apoi nu o mai repetă niciodată.” – Roy H. Williams (1958-), scriitor american și expert în marketing
Amintește-ți ultima greșeală pe care ai făcut-o. Chiar dacă a fost una minoră, de exemplu să verși cafeaua pe cursuri când urma să ai examen a doua zi, tot ai avut tendința să te panichezi înainte să încerci să repari greșeala.
Stai liniștit, nimeni nu e imun la greșeli – la urma urmei, oameni suntem!
Însă dacă doar ne cerem scuze și continuăm cu vechile obiceiuri, tindem să repetăm erorile comise, creându-ne singuri un stres nenecesar și chiar riscând să știrbim încrederea celorlalți în noi.
O să vorbim în continuare despre cum putem învăța ceva din greșeli, aducându-le astfel de partea noastră.
Cum să abordezi corect o greșeală
Iată 5 pași care să te ajute nu doar să înveți din greșeli, ci și să pui în aplicare ce ai descoperit.
Ia aminte!
Să comiți o greșeală nu e același lucru cu a eșua. A eșua este rezultatul unei acțiuni eronate, în timp ce greșeala este acțiunea însăși. Așadar, atunci când faci o greșeală poți să o și îndrepți, în timp ce din eșecuri poți doar să înveți.
Pasul 1: Recunoaște-ți greșelile
Nu ai cum să înveți ceva dintr-o greșeală până nu recunoști că aceasta există și îți aparține. Așa că respiră adânc și asumă-ți responsabilitatea! Adu-o la cunoștința celor care trebuie să afle de aceasta, cere-ți scuze și spune-le că lucrezi la o soluție. Secretul aici e că trebuie chiar să lucrezi la una!
Să spui „Îmi pare rău” necesită curaj, însă e mult mai bine să fii cinstit decât să îți ascunzi vina sau, mai rău, să o arunci pe alții. Oamenii își vor aminti de curajul și integritatea ta cu mult după ce vor fi uitat de greșeala în cauză.
În schimb, dacă află dintr-o altă sursă, reputația ta va avea de suferit; unde mai pui că o să ratezi oportunitatea de a învăța ceva.
Pasul 2: Reîncadrează greșeala
Felul în care reacționezi atunci când faci o greșeală reflectă modul în care le privești.
E posibil să vezi erorile într-o lumină exclusiv negativă, mai ales până trece starea de șoc și disconfort de la început, însă dacă te antrenezi să percepi greșelile ca oportunități de a învăța, vei căpăta experiență și vei fi mai motivat să evoluezi.
Atunci când îți recunoști greșeala, gândește-te ce puteai face ca ea să nu aibă loc. Spre exemplu, dacă nu ai urmat instrucțiunile, știi ce ai de făcut data viitoare.
Nu în ultimul rând, oprește-te din a te autoflagela și gândește-te ce poți învăța din situația creată.
„Când greșiți, bucurați-vă, pentru că creierul vostru va fi mult mai atent la chestia aia pe viitor. Un creier care nu greșește nu învață. Noi avem în țara asta o relație extrem de prost înțeleasă cu greșeala.”
Paul Olteanu, mental trainer, în podcastul Mindcast
Sfat: Mentalitatea ta joacă un rol crucial atât în felul în care privești greșelile, cât și în modul în care reacționezi la ele.
Dacă ai o mentalitate îndreptată spre dezvoltare, tinzi să privești greșelile ca oportunități de a evolua și a deveni mai bun. În caz contrar, ai impresia că nu te poți schimba și, prin urmare, ești „blestemat” să le repeți.
Dacă vrei să afli mai multe despre cele două tipuri de mentalitate, începe cu articolul acesta.
Atenție: Să nu cazi în extrema cealaltă! Oportunitățile de învățare nu sunt o scuză pentru un comportament neglijent.
Într-adevăr, a-ți recunoaște greșelile și a arăta că ai avut ceva de învățat din ele este un mod excelent de a le arăta celorlalți că ești o persoană responsabilă. Însă asta e valabil doar dacă iei decizii inteligente și păstrezi gradul de risc al acțiunilor tale în limite optime.
Dezvoltă-ți această paradigmă pentru a-i încuraja și pe cei din jurul tău să-și asume riscuri în mod responsabil și să fie mai creativi.
Pasul 3: Analizează-ți greșeala
În continuare, este necesar să privești greșeală în mod sincer și obiectiv. Pentru asta, pune-ți următoarele întrebări:
– Ce voiam să fac?
– Ce n-a mers?
– Când n-a mers?
– De ce n-a mers?
Folosind această strategie îți vei da seama care este cauza greșelii, dar și ce trebuie să faci în continuare pentru a o evita.
Ai fost neglijent? Nu ți-a păsat? Ai lăsat totul pe ultima sută de metri? Găsește motivul, trage învățăminte și gândește-te cum poți preveni pe viitor greșelile de genul acesta!
Pasul 4: Pune în aplicare ce ai învățat
Riscul la acest stadiu este ca presiunea și stresul, dar și inerția, să te întoarcă la vechile rutine și obiceiurile. Și atunci, lecțiile învățate la Pasul 3 ar putea să se evapore pur și simplu, devenind simple bune intenții pe care le-ai avut la un moment dat. Cu alte cuvinte, una este să îți înveți lecția, iar alta este să o și pui în aplicare.
E posibil ca ceea ce ai învățat să nu fie de ajuns și să ai nevoie de disciplină și motivație să-ți schimbi obiceiurile, ori modul cum lucrezi. În felul acesta poți preîntâmpina auto-sabotajul pe viitor.
Însă pentru asta e nevoie să-ți identifici skill-urile, cunoștințele, și să găsești uneltele care te vor ajuta să nu repeți greșeala.
Fă acest lucru cu grijă, întrucât rezolvările rapide sau „cârpelile” te vor împinge să faci și mai multe greșeli. Acțiunile pe care le întreprinzi trebuie să fie de durată și să se transforme într-un obicei pe care să îl poți urma.
Bineînțeles, strategiile pe care trebuie le pui în aplicare depind de natura greșelii.
Spre exemplu, dacă e vorba de o greșeală prin uitare, unele tehnici care să-ți îmbunătățească memoria îți pot fi de mare ajutor. Dacă, în schimb, organizarea a fost veriga slabă, apelează la agende, planuri, sau calendare.
5. Urmărește-ți progresul
Scrie în jurnal când ai comis o greșeală și cum ai de gând să o rezolvi. Când răsfoiești paginile din urmă, observă dacă și cum a funcționat strategia ta de redresare. Dacă greșeala nu a fost singulară, e cazul să cauți alte abordări.
Puncte cheie
A greși e omenește, și nu trebuie să ne pedepsim pentru greșelile pe care le facem. Acestea reprezintă adevărate oportunități de a învăța și a ne dezvolta atât personal, cât și academic. Tot ce trebuie să tragem învățăminte și să le punem în aplicare.
Poți învăța și din greșelile altora. În Barometrul propriu Grile-Rezidentiat.ro (N=4.052 — numărul de candidați care ne-au împărtășit punctajul real și obiceiurile de pregătire, prin chestionare anonime, în 5 ediții), cel mai mare regret al celor cu punctaje sub 800 este că nu s-au apucat mai devreme de învățat: 27% îl scriu direct, față de 16% dintre cei cu 900+. În schimb, 22% dintre cei cu 900+ spun că „n-ar schimba nimic” din anul de dinainte — de aproximativ 3 ori mai mulți decât la cei sub 800 (7%). Datele sunt auto-raportate; corelație, nu cauzalitate.
Reține! Când faci o greșeală:
- Recunoaște-o! Nu încerca să dai vina pe alții sau pe factori externi.
- Privește-o ca pe o oportunitate de a învăța.
- Vezi ce nu a mers bine, pentru a putea învăța ceva din asta.
- Identifică tehnicile, cunoștințele și resursele care te vor împiedica să repeți greșeala.
- Monitorizează-ți progresul.
Apropo, mai ții minte chestionarul de acum 3 săptămâni despre disciplină?
Dacă ți-a fost de folos, vreau să știi că săptămâna viitoare o să-ți aduc alt chestionar la fel de complex, cu sfaturi personalizate, însă de data aceasta pe tema managerierii timpului.
Așa că dacă simți că niciodată n-ai timp și mereu rămâi în urmă, că ziua are prea puține ore pentru lucrat, iar noaptea – prea puține pentru dormit, abonează-te și vei fi printre primii care îl vor putea vedea și completa.
Mai multe: mentalitatea de creștere (growth mindset).
Vezi și: cele 5 greșeli frecvente când înveți · o mentalitate îndreptată spre dezvoltare · cum te poți auto-sabota fără să-ți dai seama · de ce a uita nu e mereu un semn rău.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre a face o greșeală și a eșua?
Greșeala este acțiunea eronată în sine, iar eșecul este rezultatul acelei acțiuni. Diferența practică: atunci când faci o greșeală poți să o și îndrepți, în timp ce din eșecuri poți doar să înveți. De aceea merită să tratezi fiecare greșeală ca pe ceva reparabil, nu ca pe o sentință definitivă.
Care sunt pașii prin care înveți ceva dintr-o greșeală?
Cinci pași: (1) recunoaște-ți greșeala și asumă-ți responsabilitatea, (2) reîncadreaz-o ca oportunitate de a învăța, nu ca eșec, (3) analizeaz-o sincer și obiectiv ca să-i afli cauza, (4) pune în aplicare ce ai învățat, până devine obicei de durată, și (5) urmărește-ți progresul în scris, ca să vezi dacă strategia ta de redresare chiar funcționează.
De ce trebuie să-mi recunosc greșeala înainte de orice?
Pentru că nu ai cum să înveți ceva dintr-o greșeală până nu recunoști că există și îți aparține. Asumarea responsabilității — scuzele și anunțul că lucrezi la o soluție — cere curaj, dar oamenii își vor aminti de integritatea ta mult după ce vor fi uitat greșeala. Dacă află dintr-o altă sursă, reputația ta suferă și ratezi lecția.
Cum analizez o greșeală ca să nu o mai repet?
Privește-o sincer și obiectiv, punându-ți patru întrebări: ce voiam să fac, ce n-a mers, când n-a mers și de ce n-a mers. Așa identifici cauza — neglijență, dezinteres, lăsatul pe ultima sută de metri — și îți dai seama ce trebuie să schimbi ca să previi pe viitor greșelile de același tip.
Dacă greșelile sunt oportunități de învățare, pot să greșesc fără grijă?
Nu — articolul avertizează explicit să nu cazi în extrema cealaltă: oportunitățile de învățare nu sunt o scuză pentru un comportament neglijent. Recunoașterea greșelilor arată că ești o persoană responsabilă doar dacă iei decizii inteligente și păstrezi gradul de risc al acțiunilor tale în limite optime, încurajându-i și pe ceilalți să-și asume riscuri responsabil.
La ce ajută să-mi notez greșelile într-un jurnal?
Jurnalul te ajută să-ți urmărești progresul: scrii când ai comis o greșeală și cum ai de gând să o rezolvi, apoi, când răsfoiești paginile din urmă, observi dacă și cum a funcționat strategia ta de redresare. Dacă aceeași greșeală nu a fost singulară, e semnalul clar că trebuie să cauți alte abordări.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
