Pe scurt: memoria de scurtă durată (sau memoria de lucru) ține informația activă doar câteva minute și are o capacitate limitată, în timp ce memoria de lungă durată are, teoretic, o capacitate nelimitată și poate păstra ce ai învățat cu ani în urmă. Cheia care mută o informație din scurt în lung este sensul pe care i-l atribui plus repetiția. Pentru rezidențiat asta înseamnă concret: nu memora mecanic pagini întregi, ci înțelege rolul informației, structureaz-o, subliniază cuvinte cheie, folosește mai multe simțuri și repet-o periodic. Așa transformi „stufoșenia” materiei în ceva pe care chiar îl poți recupera cu foaia de examen în față.
Cu toții putem fi de acord că termenul de memorie este unul dintre cele mai fascinante și complexe procese mentale. De-a lungul timpului, memoria ne-a ajutat să păstrăm și să dăm mai departe informații utile pe baza cărora am evoluat și ne-am dezvoltat.
Dacă dorești să memorezi rapid, eficient și pe termen lung – pentru rezidențiat – și astfel să ai performanță mai bună la învățat – este nevoie să începi prin a înțelege cum funcționează memoria.
Așa că hai să aflăm ce este memoria, care sunt formele ei principale și ce poți face pentru a parcurge cu succes materiile dificile și „stufoase.”
Ce este memoria?
În esență, memoria este procesul prin care datele și informațiile cu care intrăm în contact sunt codificate, stocate și reactualizate. Astfel, poți păstra informații relevante pentru o perioadă mai lungă de timp și le poți folosi în deciziile pe care le iei, activitățile pe care le desfășori și viitorul pe care dorești să ți-l construiești.
Dacă ar fi să privim memoria strict ca pe un proces, există trei etape esențiale pe care orice informație le parcurge pentru a fi cu succes memorată:
- Encodarea presupune traducerea informației în idei cu sens și pe care mintea ta le poate integra. Astfel, sunetele, imaginile, textele și orice alte forme în care ți se livrează informația devin noțiuni abstracte.
- Stocarea este posibilă doar atunci când informația a fost tradusă în „codul” pe baza căruia funcționează mintea umană. Din moment ce mintea caută mereu să fie cât mai eficientă, ideile, noțiunile și conceptele sunt stocate pe diferite clase și categorii.
- Recuperarea este ultima etapă pe care trebuie să o parcurgă o informație ce a fost memorată cu succes. Practic, recuperarea este dovada că informația pe care ne-am străduit să o învățăm a fost într-adevăr encodată și stocată.
Memoria de scurtă durată vs Memoria de lungă durată
Majoritatea experților consideră că memoria are două forme principale: memoria pe termen scurt și memoria pe termen lung.
Deși aceste două procese funcționează diferit, ele nu sunt în totalitate separate. De fapt, memoria ca și mecanism de procesare și stocare a informației funcționează ca un continuum de la memoria pe termen scurt și până la memoria pe termen lung.
Memoria pe termen scurt (sau memoria de lucru)
Procesează informațiile de care ești conștient sau pe care le folosești într-un anumit moment. Cu alte cuvinte, memoria pe termen scurt operează cu informații senzoriale care sunt stocate pentru doar câteva minute.
De exemplu, memoria de lucru este motivul pentru care știi ce ai de cumpărat de la magazin, chiar și atunci când nu ți-ai făcut o listă de cumpărături. De asemenea, acest tip de procesare mnezică îți permite să transcrii o propoziție fără a fi nevoie să te uiți de mai multe ori la textul original.
Experții consideră că modul de funcționare al memoriei pe termen scurt prezintă două caracteristici fundamentale:
- Informațiile procesate dispar odată cu trecerea timpului.
- Cantitatea de informație procesată este relativ limitată.
Deși memoria pe termen scurt este limitată și realizează o procesare primară a informației, există diverse strategii prin care o poți antrena și astfel poți înțelege mai rapid o informație nouă.
Dar înainte să discutăm despre trucuri pentru îmbunătățirea memoriei, este nevoie să înțelegem cum funcționează memoria pe termen lung.
În timp ce memoria pe termen scurt este relativ limitată și poate stoca informații timp de câteva minute, memoria pe termen lung are, în teorie, o capacitate de stocare nelimitată și poate recupera informații pe care le-ai învățat cu mulți ani în urmă.
Având în vedere că majoritatea informațiilor stocate în memoria pe termen lung se află într-o formă inconștientă, este nevoie de un efort deliberat pentru a reactualiza și utiliza materialul pe care l-ai învățat cu luni sau ani în urmă.
De fapt, unii experți consideră că memoria ca sistem de stocare a informației este doar de lungă durată. Cu alte cuvinte, memoria de scurtă durată nu este altceva decât memorie de lungă durată, dar într-o formă conștientă și activă.
Memoria de lungă durată
Este important să menționăm că informațiile cărora le atribui o importanță mai mare sau pe care le folosești mai des vor rămâne stocate pentru o perioadă mai lungă și vor fi recuperate mult mai ușor.
Astfel, sensul pe care îl atribui unui material pe care îl înveți, motivația din spatele învățării și numărul de repetări te poate ajuta să reții informații pentru o perioadă mai lungă de timp.
Nu în ultimul rând, memoria de lungă durată tinde să păstreze esențialul și să uite detaliile. Din nou, repetiția pare să fie cheia unei memorii robuste.
Acum că știi ce este și cum funcționează memoria, îți propun câteva trucuri simple care te vor ajuta să înveți rapid și eficient orice informație.
Trucuri care te ajută să memorezi rapid și eficient
1. Învață într-un ambient plăcut
Așa cum am discutat până acum, abilitatea ta de a învăța și memora informații noi depinde de nenumărați factori de mediu.
Spre exemplu, un mediu zgomotos, aglomerat sau cu mulți distractori poate transforma procesul de învățare (și memorare) într-un adevărat coșmar. Primul pas pe care îl poți face pentru a memora rapid și eficient este să îți asiguri un ambient plăcut.
Așa că pune de-o parte orice device (telefon, tableta, laptop) care ar putea să te distragă, oprește televizorul, închide ușa și geamul de la cameră, astfel încât să te poți focusa pe materialul pe care vrei să îl înveți.
2. Structurează-ți informația
Având în vedere că memoria caută mereu să ofere sens informațiilor pe care încerci să le achiziționezi, poți facilita acest proces structurând materialul într-o formă cât mai simplă și logică.
Atunci când ești nevoit să parcurgi zeci (poate chiar sute) de pagini de text, este important să simplifici informația astfel încât să o poți stoca cu ușurință și pentru o perioadă de timp mai lungă.
Un mod simplu în care poți realiza acest lucru este cu ajutorul rezumatelor. Cu alte cuvinte, încearcă să rezumi fiecare capitol în câteva fraze care surprind esențialul.
3. Identifică și subliniază cuvinte cheie
Știm că memoria funcționează pe bază de clase și categorii. Fiecare material pe care îl parcurgi este stocat într-un anumit „sertar” al memoriei tale. Pentru a putea recupera rapid și eficient o informație stocată, mintea ta are nevoie de un cuvânt cheie sau o “etichetă.”
Atunci când ai de învățat pagini întregi de text, este important să subliniezi cuvintele cheie. Astfel, aceste cuvinte devin „triggeri” ce îți permit să parcurgi mai ușor materialul, mai ales atunci când îl repeți de mai multe ori.
Totodată, cuvintele cheie te ajută să îți reamintești rapid informațiile învățate, mai ales în momentul în care ești cu foaia de examen în față.
4. Folosește mai multe simțuri
Cu cât există mai multe forme în care primești informația, cu atât crește șansa de a o stoca cu succes. Altfel spus, un proces de învățare eficient se bazează pe exploatarea maximă a simțurilor.
În cazul tău, probabil că cele două simțuri la care poți apela sunt vizualul și auditivul.
Cu alte cuvinte, citește materialul cu voce tare pentru a primi informația atât pe cale vizuală, cât și pe cale auditivă. Astfel, memoria ta va encoda, și implicit stoca, mai bine informațiile noi pe care încerci să le înveți.
În ceea ce privește vizualul, există mai multe forme de prezentare a informației. Spre exemplu, studierea graficelor și imaginilor poate fi la fel de utilă ca lecturarea textului.
5. Caută să înțelegi rolul informației pe care încerci să o memorezi
Deși repetiția (sau învățarea mecanică) te poate ajuta să memorezi orice tip de informație, mintea mereu va lucra mai ușor cu informații care au un sens și o utilitate practică în viața ta personală sau profesională.
Așa că înainte să te apuci de învățat, petrece câteva minute contemplând scopul pentru care dorești să parcurgi un anumit material.
- De ce este important să memorezi acele informații?
- Ce aplicabilitate are materialul pe care urmează să îl studiezi?
- Cum te va ajuta în viitoarea ta carieră de medic?
Urmând acest exercițiu simplu, vei obține motivația necesară pentru a parcurge și memora cu succes orice material pe care îl studiezi.
6. Repetă, repetă și iar repetă
Se spune că repetiția este mama învățării. Deși poate este cel mai vechi și popular truc, repetiția rămâne în continuare o strategie eficientă prin care memoria stochează informații pe o perioadă mai lungă de timp.
Însă scopul repetiției nu este să memorezi cuvânt cu cuvânt un material. De multe ori, o privire de ansamblu asupra unor informații pe care le-ai parcurs deja este suficientă pentru a-ți reîmprospăta memoria.
De exemplu, te poți folosi de rezumate și cuvinte cheie pentru a repeta ușor și rapid materia. Totodată, caută să repeți periodic informațiile pe care le-ai învățat, mai ales dacă vorbim de concepte cu care nu lucrezi zi de zi.
Dacă totuși simți că nu stăpânești suficient de bine materia, nu strică să o parcurgi integral încă o dată. Sau… poți rezolva grile.
Pe scurt, repetiția sedimentează informațiile noi și te ajută să le stochezi cu succes în memoria de lungă durată. Asta a fost tot pentru astăzi!
Cum aplici asta concret pe materia de rezidențiat
Teoria despre cele două tipuri de memorie e frumoasă, dar întrebarea reală pe care ți-o pui este: cum o folosesc la sutele de pagini pe care le am de parcurs? Hai să o traducem în pași concreți, pe materia ta.
Memoria de lucru îți poate ține în minte doar câteva idei simultan. De aceea, atunci când dai peste o clasificare lungă (să zicem stadializarea unei boli sau o schemă de tratament), nu încerca să o „bagi” toată dintr-o citire. Fragmenteaz-o: grupează în 3-4 bucăți cu sens, învață fiecare bucată separat, apoi leagă-le. Acesta e exact mecanismul prin care depășești limita memoriei de scurtă durată și împingi informația spre cea de lungă durată.
Sensul contează enorm. O listă de efecte adverse memorată mecanic se evaporă; aceeași listă, înțeleasă prin mecanismul de acțiune al medicamentului, rămâne. Înainte să memorezi un detaliu, întreabă-te de ce se întâmplă așa. Când informația are o logică, mintea ta nu mai trebuie să stocheze fiecare punct separat, ci doar regula din spate.
Și nu uita partea de recuperare. O informație encodată și stocată, dar pe care nu o exersezi la recuperare, rămâne fragilă. Cel mai bun mod de a antrena recuperarea este să te testezi activ: acoperă răspunsul și încearcă să ți-l reamintești, sau rezolvă grile pe subiectul respectiv. Fiecare recuperare reușită întărește urma din memoria de lungă durată mult mai eficient decât o recitire pasivă.
Mai multe: modelul memoriei de lucru (Baddeley).
Vezi și: de ce a uita nu e mereu un semn rău · cum să folosești platforma de grile la învățat · ce trebuie să știi la începutul anului 6.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre memoria de scurtă durată și memoria de lungă durată?
Memoria de scurtă durată (sau memoria de lucru) procesează informațiile de care ești conștient în acest moment și le păstrează doar câteva minute, cu o capacitate limitată. Memoria de lungă durată are, în teorie, o capacitate de stocare nelimitată și poate recupera informații învățate cu luni sau ani în urmă. Cele două nu sunt complet separate, ci funcționează ca un continuum.
Cum trec informațiile din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată?
Trei factori ajută cel mai mult: sensul pe care îl atribui materialului, motivația din spatele învățării și numărul de repetări. Informațiile cărora le dai o importanță mai mare sau pe care le folosești mai des rămân stocate mai mult timp și se recuperează mai ușor.
Care sunt cele trei etape prin care trece o informație ca să fie memorată?
Encodarea (traducerea informației în idei cu sens pe care mintea le poate integra), stocarea (păstrarea informației pe clase și categorii) și recuperarea (reactualizarea informației, care e dovada că a fost într-adevăr encodată și stocată).
Ce trucuri ajută cel mai mult la memorat pentru rezidențiat?
Învață într-un ambient plăcut, fără distractori; structurează informația în rezumate simple și logice; subliniază cuvintele cheie care devin „triggeri” la recuperare; folosește mai multe simțuri (citește cu voce tare, studiază grafice și imagini); caută rolul și utilitatea informației; și repetă periodic ce ai învățat.
Chiar e repetiția atât de importantă sau e doar un clișeu?
Repetiția rămâne una dintre cele mai eficiente strategii de stocare pe termen lung. Important e însă cum repeți: scopul nu e să memorezi cuvânt cu cuvânt, ci să reîmprospătezi ansamblul. Folosește rezumate și cuvinte cheie pentru repetări rapide și revino periodic la concepte, mai ales la cele cu care nu lucrezi zilnic.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
