Pe scurt: Consumul în exces de știri nu ne face mai informați, ci ne afectează sănătatea mintală și ne face să credem că lumea e mult mai rea decât e în realitate. E ceea ce se numește „Sindromul Lumii Rele”. Adevărul e că trăim în cea mai prosperă, sănătoasă și sigură etapă din istoria omenirii: sărăcia extremă, foametea, mortalitatea infantilă și victimele războaielor au scăzut enorm față de orice moment din trecut. Problema e că știrile sunt despre excepții, drame și catastrofe, nu despre lucrurile comune și bune, iar noi suntem din fire mai receptivi la rău decât la bine. Soluția: filtrează mai bine „zahărul” pe care îl dai minții tale.
Salutare,
Diana aici.
E adevărat, doar am văzut chiar eu la știri/pe Tiktok/pe Facebook etc. Ne luăm de gulere pentru adevărurile noastre și nu ne mai întrebăm dacă ceea ce consumăm e cu adevărat informație de calitate.
Se duce totul de râpă? Vin vremuri grele sau depinde de noi să continuăm să ne îmbunătățim viețile?
Cum te poți feri de pericolul ascuns în știri?
Uite la ce m-am gândit.
1. Cât de rea e lumea în care trăim?
Creștem cu ideea că știrile ne ajută, ne îmbogățesc și ne țin la curent cu ceea ce contează cu adevărat. Fii informat, informația înseamnă putere, bla-bla. Am tot auzit refrenurile astea și, în cele mai multe dintre cazuri, chiar așa și e. Să fii informat, să faci conexiunile potrivite și să iei decizii fericite chiar înseamnă ceva.
Cu toate astea, goana după știri, la tv sau în online, nu ne face mai informați. Dimpotrivă, știrile în exces și în general expunerea la un flux interminabil de știri riscă să ne afecteze starea de sănătate mintală. Dacă vei face un exercițiu de observație vei identifica câteva lucruri interesante. Încearcă să îi observi pe cei care consumă în exces știri de tot felul, pe cei care prind rădăcini cu telecomanda pe te miri ce program de știri în flux continuu. Multe dintre aceste persoane consideră că nu există altruism în lume și că fiecare „trage doar pentru el”. Mai cred și că sunt prea mici pentru a face diferența, că cu toții suntem prea mici pentru a schimba lucrurile în bine.
Cel mai adesea, persoanele de mai sus sunt veșnic stresate, unele chiar sunt depresive, și tind să fie mai mereu pesimiste, cinice sau ursuze. Nu putem să le învinovățim pentru toate astea, pentru că suferă de ceea ce e cunoscut ca „Sindromul Lumii Rele”, o „boală” care face ravagii în vremurile noastre.
2. Progres sau stagnare?
Dacă Sindromul Lumii Rele e o boală cât se poate de reală de care românii pare că sunt afectați într-un mare număr mai mare decât alte popoare (aparent) mai optimiste, nu ne rămâne decât să facem haz de necaz.
Nu suntem singurii pesimiști de pe planetă. Dimpotrivă. Tot mai mulți oameni sunt cuprinși de neîncredere și apăsare. La banala întrebare „crezi că lumea se îndreaptă spre un viitor luminos, spre stagnare, sau spre regres și dezastru?” majoritatea celor care răspund înclină spre cel mai trist răspuns. Nu contează dacă sunt din societăți mai sărace sau din zone extrem de bogate, din țări călduroase sau mai puțin prietenoase cu temperatura, majoritatea oamenilor cred că ne va fi mai rău în viitor pentru că deja ne este rău în prezent.
Totuși, să spui că trăim vremuri grele e cel puțin un argument lipsit de exactitate, dacă nu cumva unul grosolan de neadevărat. Sărăcia extremă, victimele pe care le seceră războaiele, foametea, mortalitatea infantilă, victimele provocate de calamități naturale sau de molime au scăzut enorm în comparație cu orice punct temporal din trecutul umanității.
Nu trăim vremuri rele. Nu ne îndreptăm spre regres. Trăim în cea mai prosperă, sănătoasă și sigură etapă pe care a cunoscut-o omenirea până în prezent.
3. Predispoziția pentru negativitate
Îmi vine greu să-mi imaginez știri de genul „numărul românilor care trăiesc sub pragul sărăciei a scăzut simțitor în ultimul deceniu” sau „în România, în Ungaria, Bulgaria, Polonia nu e război”. Nu. Știrile sunt despre excepții. Despre dezastre, drame, violențe și catastrofe. Știrile nu sunt despre lucruri comune, ci despre excepții, eventual unele care șochează și oripilează în același timp.
Nu vreau să fiu înțeleasă greșit. Când spun știri nu iau cu lopata tot ceea ce scriu sau realizează jurnaliștii. Nu, există și materiale și produse care ne ajută să înțelegem mai bine harta lumii în care trăim. Există încă informație de calitate, nu știu dacă multă sau puțină, dar realizez că maculatura și alarmismul și cancanul din ceea ce consumăm tinde să devină regula. Iar asta mă sperie.
Să nu încep cu văicărerile. Mai bine să-ți spun de ce cred eu că au priză știrile negative. Păi, în primul rând, unii simt fiori reci pe șira spinării când e vorba despre chestii rele. Sunt mai receptivi la rău decât la bine. De fapt, cei mai mulți dintre noi suntem așa. Mai e ceva. Pentru că ne-am obișnuit cu un consum de știri și informații majoritar negative ne-am creat o mulțime de cadre mentale și filtre prin care distorsionăm lumea. O alterăm constant, în acord cu fricile care nu ne dau pace și cu prejudecățile pe care rareori încetăm să ni le hrănim.
Urmărește logica: vizionăm/citim știri negative, ne extragem exemplele și poveștile din ceea ce vedem/citim, ne e facil să facem așa și nu altfel. Pericolul e că atunci când ne vin ușor asemenea exemple ne autoconvingem că acele povești se întâmplă mai des și că deci sunt mai prezente în lume. Or asta, e o mare capcană. E un risc și un fals în același timp. Ne înrăutățește viața și ne retează așteptările de la ea, de la noi și de la ceilalți.
Cineva spunea că știrile sunt pentru minte ca zahărul pentru organism. Poate că putem încerca să reducem sau să filtrăm mai bine zahărul pe care îl oferim minților noastre, dacă tot nu putem să-l eliminăm complet.
Creștem împreună,
Diana
Sursă: Mean World Syndrome.
Vezi și: preconcepțiile cognitive care ne distorsionează gândirea · cum te ajută psihologia pozitivă.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Ce este „Sindromul Lumii Rele”?
E o „boală” a vremurilor noastre prin care, din cauza consumului excesiv de știri, ajungem să credem că lumea e mult mai rea decât e în realitate. Persoanele afectate sunt adesea stresate, pesimiste, cinice și cred că nimeni nu e altruist și că ele sunt prea mici pentru a schimba ceva în bine.
Chiar trăim vremuri rele și ne îndreptăm spre regres?
Nu. A spune că trăim vremuri grele e un argument inexact, dacă nu de-a dreptul fals. Sărăcia extremă, victimele războaielor, foametea, mortalitatea infantilă și victimele calamităților au scăzut enorm față de orice punct din trecutul umanității. Trăim în cea mai prosperă, sănătoasă și sigură etapă cunoscută de omenire până acum.
De ce ne afectează consumul excesiv de știri?
Goana după știri, la TV sau online, nu ne face mai informați, ci dimpotrivă: expunerea la un flux interminabil de știri ne riscă starea de sănătate mintală. Cei care consumă în exces tind să fie veșnic stresați, depresivi, pesimiști și ursuzi.
De ce au atâta priză știrile negative?
În primul rând pentru că, din fire, cei mai mulți dintre noi suntem mai receptivi la rău decât la bine. În al doilea rând, obișnuiți cu un consum majoritar negativ, ne creăm filtre și cadre mentale prin care distorsionăm lumea. Iar știrile sunt despre excepții, drame și catastrofe, nu despre lucrurile comune și bune.
Care e capcana din spatele exemplelor negative?
Când ne vin ușor în minte povești negative văzute sau citite, ne autoconvingem că ele se întâmplă mai des și sunt mai prezente în lume decât în realitate. E un fals și un risc care ne înrăutățește viața și ne retează așteptările de la noi și de la ceilalți.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
