Cred că cei care au propus ideea de „psihologie pozitivă” nu și-au imaginat cum vor interpreta oamenii acest nume.
Mai exact, mulți dintre noi probabil se gândesc la zâmbete, gânduri pozitive și citate inspiraționale. Recunosc că și eu am căzut în această capcană.
Doar că psihologia pozitivă nu are nici o treabă cu „a fi pozitiv”. Cu alte cuvinte, nu vei învăța mai bine (și nu te vei simți mai bine) dacă te forțezi să gândești pozitiv și ignori complet orice lucru negativ din viața ta.
De fapt, ceea ce îți oferă psihologia pozitivă este mult mai valoros decât toate zâmbetele și gândurile pozitive din lume.
Ce este de fapt psihologia pozitivă?
Ca să înțelegi ce este defapt psihologia pozitivă, trebuie mai întâi să înțelegi cum funcționa psihologia înainte să apară acest curent relativ nou.
O bună perioadă de timp, psihologii și psihiatrii s-au concentrat masiv pe patologie și pe cum să „reparăm” ce nu funcționează corect.
Am dezvoltat medicamente pentru probleme precum depresia cronică și am perfecționat terapia. Pe scurt, ne-am axat exclusiv pe tratament.
Doar că am scăpat din vedere câteva lucruri extrem de importante: resursele interioare și potențialul uman.
Și aici intervine psihologia pozitivă care ne reamintește că avem și calități, nu doar defecte, și oricât de nasoală ar fi viața, mereu există potențial de creștere.
Cred că cea mai bună definiție este cea oferită de Christopher Peterson:
„Psihologia positivă este studiul lucrurilor care fac viața să merite să fie trăită”.
Până la urmă, esența aceastei științe este să privești către punctele tale forte și să cultivi în mod activ o viață mai bună.
Pentru că existența ta nu se rezumă doar la a te plânge de neajunsuri și a căuta să repari ce simți că nu merge.
Cum te ajută mai exact psihologia pozitivă?
Un student mai bun
Cred cu tărie că psihologia pozitivă te poate face un student mai bun și implicit un profesionist mai bun.
În primul rând, psihologia pozitivă te învață să te privești mai atent și să îți decoperi calitățile, limitele și resursele.
Astfel, poți să îți construiești un plan personal de învățare cu tehnici care se mulează perfect pe stilul tău. Cu alte cuvinte, nu e nevoie să tocești materia când poți să îți adaptezi stilul de învățare la nevoile și resursele tale.
În al doilea rând, practici precum vizualizarea succesului te motivează să nu renunți atunci când materia este dificilă, plictisitoare sau voluminoasă.
Un om mai bun
La fel ca oricare alt om, probabil că și tu ai tendința să vezi mai ușor chestiie negative din jurul tău. Ca atunci când iei nota 9 la examen, dar te oftici că ai greșit câteva întrebări.
Doar că atunci când te concentrezi doar pe greșeli, neajunsuri și probleme, începi să îți schimbi perspectiva asupra vieții. Treptat, ajungi să te auto-sabotezi crezând că tu oricum ești ghinionist și nimic din ce faci nu poate ieși bine.
O practică esențială din psihologia pozitivă este recunoștința, care te ajută să vezi partea plină a paharului.
Practic, atunci când începi să privești și spre ce merge bine (și să te bucuri de asta), vei avea o imagine mai realistă asupra vieții.
Până la urmă, o viață împlinită înseamnă să oferi la fel de multă atenție aspectelor pozitive cât oferi celor negative.
Câteva practici concrete:
1. Bucură-te de plăceri simple!
Când a fost ultima dată când te-ai oprit să te bucuri de vremea frumoasă de afară?
Sau când ai savurat ultima dată o masă bună, fără să stai pe telefon sau să te gândești la câte ai de făcut după?
Suntem atât de grăbiți, ocupați sau distrași încât pierdem din vedere fix acele momente în care viața chiar este plăcută.
Fără să realizezi, viața se transformă treptat într-un șir de nemulțumiri, regrete și lucruri care ”trebuiesc” făcute.
De fapt, mulți dintre noi ne spunem, „O să fiu fericit atunci când…” sau „Nu pot să ma bucur de viață pentru că îmi lipsește…”
Un principiu fundamental al psihologiei pozitive este să cauți bucuria aici și acum, în loc să te lați căutat de ea.
Așa că te încurajez să îți faci o listă cu plăceri simple pe care le ai (sau poate le aveai când erai mai mic) și să te bucuri conștient de ele. Mă refer la activități care nu necesită mult timp, bani sau efort.
2. Jurnalul recunoștinței
Recunoștința este o piatră de temelie a psihologiei pozitive.
În esență, să fi recunoscător înseamnă să apreciezi ce ai și să te bucuri de lucrurile bune care se întâmplă în viața ta.
Probabil că această practică îți sună ciudat, mai ales că pentru mulți dintre noi, nimic nu e suficient și vrem mereu tot mai mult.
Din fericire, există un mod cât se poate de practic în care să exersezi recunoștința. Mai exact, cu ajutorul unui jurnal.
Jurnalul recunoștinței te ajută să ții în mod activ evidența lucrurilor pozitive din viața ta, la fel cum faci în mod natural cu cele negative.
Tot ce ai nevoie este un caiet/carnet, un pix și câteva minute pe zi în care să notezi lucrurile pentru care ești recunoscător.
În timp, vei vedea că viața poate fi plăcută chiar dacă uneori este presărată cu dificultăți și neajunsuri.
3. Vizualizează succesul
Vizualizarea este o practică populară în rândul celor care aplică psihologia pozitivă în viața de zi cu zi.
Acest exercițiu mental te ajută să îți găsești un scop motivant și te împiedică să renunți atunci când simți că nu ai chef să înveți.
Practic, tot ce trebuie să faci este:
- Să te gândești la un obiectiv pe care vrei să îl atingi apoi închide ochii și imaginează-ți că l-ai atins.
- Să rămâi cu acea imagine în minte timp de câteva minute. Încearcă să adaugi cât mai multe detalii. Ce resurse personale ai folosit? Ce obstacole ai întâmpinat? Cum te simți? Cum reacționează ceilalți la reușita ta? Cum ți se schimbă viața?
Spre deosebire de visatul cu ochii deschiși, vizualizarea are un scop clar și te orientează către pași concreți prin care să-ți atingi obiectivele.
Calitatea vieții tale depinde mult de perspectiva ta; de cât de realist privești plusurile și minusurile vieții. Așa că nu rămâne blocat în ce lipsește sau ce nu funcționează, ci caută să investești acolo unde este loc pentru progres și dezvoltare.
