🚀 Am lansat noul Grile-Rezidentiat.ro. Click aici și testează-l!

Nu am chef să învăț. Nu știu cum să învăț. Nu mai pot să învăț.

Astăzi îți voi prezenta trei scuze frecvente cu care te autosabotezi (și ce se ascunde în spatele lor). Sunt momente în care materia pe care trebuie să o înveți pentru rezi este prea dificilă sau poate ai zile în care te trezești fără chef de nimic. Se întâmplă, nu? Poate te simți copleșit de atât de multe lucruri de făcut (și atât de puțin timp) sau complet depășit de materie.

Acestea sunt situațiile în care mintea ta caută o portiță de scăpare; o scuză „bună” pentru care ar trebui să te uiți toată ziua la seriale și să lași învățatul pe mâine dimineață… sau următoarea săptămână.

În spatele justificărilor pe care le fabricăm se ascund adesea probleme mai serioase. De la așteptări nerealiste legate de performanță și până la decizii bazate pe impuls și emoție (în loc de rațiune), psihologia scuzelor de zi cu zi este mai complexă decât ce vedem la suprafață.

Așa că hai să discutăm mai detaliat despre scuzele pe care le folosim cel mai des, ce se află în spatele lor și cum putem să le depășim. 

Nu am chef să învăț

Probabil că ai avut și tu zile în care simți că te-ai trezit mai obosit decât atunci când te-ai culcat sau poate pur și simplu ești într-o pasă proastă și nu ai chef de absolut nimic.

Deși toți ne cunfruntăm cu astfel de momente, frecvența cu care ele apar ne poate arăta cu stau defapt lucrurile. 

Cu alte cuvinte, dacă simți că îți dispare „cheful” de învățat de fiecare dată când te așezi la birou sau deschizi o carte de medicină, atunci cu siguranță nu este vorba doar de o pasă proastă.

Ce se ascunde în spatele lui „Nu am chef să învăț” 

Depresie

În cel mai rău caz, lipsa ta de chef poate fi un semn al depresiei. 

  • Atunci când te simți fără scop și nimic nu pare să îți mai trezească interesul, învățatul devine o sarcină aproape imposibilă. Astfel, performanța ta scade și începi treptat să îți pierzi motivația.
  • Odată cu pierderea motivației, rezultatele încep să nu se mai vadă, lucru care îți va adânci și mai mult depresia și sentimentul de inutilitate. Cu alte cuvinte, atunci când nu mai ai parte de victorii, ajungi să te întrebi ce rost mai are să încerci. Și astfel, îți dispare tot cheful de învățat.

Cu alte cuvinte, nu ai chef să înveți sau nu ai chef să faci absolut nimic? 

Dacă simți că lipsa de chef apare în majoritatea activităților tale cotidiene, atunci probabil că te confrunți cu o formă de depresie.

Totodată, gândește-te la cum a decurs viața ta în ultima vreme. Te-ai simțit mai inactiv și fără chef de nimic în ultimele săptămâni? 

Dacă răspunsul este da, atunci probabil că lipsa de chef ascunde o depresie. 

În astfel de situații, este important să apelezi la un specialist în sănătate mentală cu ajutorul căruia poți afla dacă te confrunți într-adevăr cu o problemă emoțională.  

Gândire emoțională 

Ne place să credem despre noi că suntem ființe raționale și logice însă realitatea este că o bună parte din deciziile noastre sunt bazate pe impulsuri și emoții. Mai mult, deciziile emoționale și impulsive sunt adesea inconștiente.

Spre exemplu, atunci când te plimbi prin mall și ajungi să îți cumperi o pereche de blugi fără să te gândești dacă ai într-adevar nevoie de ea. Sau când alegi să irosești ore în fața televizorului pentru că „nu simți” că ai dispoziția necesară să te apuci de învățat.  

Problema cu gândirea emoțională este că acordăm prea multă importanță unor stări (emoții) trecătoare și luăm decizii în funcție de cum ne simțim. Astfel, „Nu am chef să învăț” devine scuza perfectă ce îți permite să procrastinezi fără să te simți vinovat.

Gandire pentru depasirea obstacolelor

Cum depășesc aceste obstacole?

1. Ia decizii raționale

Dacă gândirea emoțională și impulsivă este motivul pentru care nu ai chef să înveți (și alegi să nu înveți), atunci este esențial să începi să exersezi gândirea rațională și constientă.

Cu alte cuvinte, caută să înțelegi ce este în spatele acțiunilor tale și care sunt implicațiile deciziilor pe care le iei. 

Este decizia pe care urmezi să o faci rațională și logică sau doar îți satisface un impuls momentan?

Spre exemplu, data viitoare când vrei să îți verifici contul de Facebook sau ești în mall și vrei să îți cumperi ceva, urmează acești pași: 

  • Ignoră primul lucru care îți trece prin minte
  • Ia o pauză să reflectezi asupra deciziei pe care urmează să o faci 
  • Întreabă-te: De ce vreau să fac asta?

Astfel, îi vei oferi minții tale ocazia să ignore emoția pe care o resimte în acel moment și să ajungă la o decizie informată, conștientă și rațională.  

Atunci când știi că este nevoie să înveți dar simți că nu ai chef, amintește-ți următorul lucru:

Doar pentru că simt că nu am chef să învăț, nu înseamnă că nu pot sau că nu ar trebui să încerc.

2. Puțin este mai bine decât deloc

Atunci când ai acele zile în care, dintr-un motiv sau altul, ești într-o pasă proastă, este clar că nu vei putea învăța la performanța pe care o ai în mod normal.

  • Însă doar pentru că ai o performanță scăzută și te simți deprimat nu înseamnă că trebuie să renunți complet. Amintește-ți ce am discutat mai devreme: Nu învăț doar atunci când am chef, ci și atunci când știu că am nevoie să învăț.

În astfel de zile, caută să îți amintești că puțin este mai bine decât deloc. Da, nu vei avea o performanță impresionantă. Și da, poate vei învăța mai puțin decât înveți în mod normal. 

Nu știu cum să învăț

Pentru mulți dintre noi, școala a fost sau este locul unde ni s-a spus ce să învățăm dar nu și cum să învățăm. Cărți întregi memorate mecanic și nici un strop de informație despre ce strategii putem aplica pentru a învăța mai rapid și eficient. 

Astfel, ajungem la un moment dat să ne lovim de un munte de informație pe care nu știm cum să îl structurăm, parcurgem și asimilăm. Și atunci apare sentimentul de copleșire, acea senzație că ești complet depășit și nu are nici un rost să mai încerci.

Dar pot exista și alte motive pentru care simți că nu știi cum să înveți.

Ce se ascunde în spatele lui „Nu știu cum să învăț

Așteptări nerealiste

Nu știu cum să învăț” poate reflecta o serie de așteptări nerealiste pe care le ai de la tine. Aceste așteptări pot apărea atunci când îți compari performanța cu a celorlalți sau dacă ai fost educat de mic să îți fixezi standarde rigide și imposibil de atins.

Iată câteva exemple de așteptări nerealiste care te fac să spui „Nu știu cum să învăț”:

  • Trebuie să știu materialul cuvânt cu cuvânt; doar așa pot lua o notă mare.
  • Trebuie să învăț la fel de repede/bine/mult ca și ceilalți.
  • Trebuie să înțeleg informația fără să o citesc de mai multe ori. 
  • Dacă îmi ia mai mult timp să înțeleg înseamnă că nu știu să învăț.
  • Dacă nu înțeleg o parte din materie, nu are rost să mai încerc să învăț.
  • Dacă materia e prea complexă mă tem că nu o să o înțeleg niciodată deci ce rost are să mai încerc.

Sună familiar? 

Cu cât așteptările tale legate de învățat sunt mai rigide și nerealiste, cu atât te vei simți copleșit și incapabil să înțelegi materia pe care vrei să o parcurgi.

Teama de eșec

Deși poate sună ciudat, teama de eșec este uneori motivul ascuns pentru care îți spui „Nu știu cum să învăț” și astfel îți sabotezi orice tentativă de a parcurge materia pentru examen.

Este ca atunci când eviți să îl/o inviți în oraș pentru că te temi de un refuz așa că alegi să inventezi scuze cu care să te convingi ca nu are rost să încerci. Sau când profesorul adresează o întrebare și pentru că nu ești 100% sigur de răspuns, preferi să îți spui că nu știi.

Cu alte cuvinte, teama de eșec poate fi atât de intensă încât ajungi să fabrici tot felul de scuze pentru a evita să te confrunți cu ceva dificil care ar putea rezulta într-un eșec.

Cum depășesc aceste obstacole?

1. Creează un plan personal de învățare

Atunci când te simți depășit de complexitatea materiei și simți că nu știi cum să înveți, primul lucru cu care trebuie să începi este un plan.

Un plan de învățare îți oferă claritate și direcție. În același timp, este o strategie care te ajută să „descâlcești” o materie complicată și încurcată. De multe ori, materia poate părea complexă și imposibil de parcurs pentru simplul fapt că nu are o ordine logică.

2. Evită să te compari cu alții

Înainte să te apuci de învățat, asigură-te că îți fixezi așteptări realiste legate de efortul pe care dorești să îl depui și rezultatele pe care vrei să le obții.

De multe ori, așteptările nerealiste rezultă din comparațiile pe care le facem. Cu alte cuvinte, tindem să ne comparăm cu colegii/persoanele care au o performanță mai bună și astfel ajungem să ne plasăm pe o poziție de inferioritate.

Deși este perfect normal să țintești spre o performanță ridicată, comparațiile (în special atunci când te raportezi doar la cei mai buni decât tine) nu fac altceva decât să te demotiveze.

Nu mai pot să învăț

Sunt sigur că și tu ai avut momente în care ai simțit că nu mai ai energie și răbdare să înveți. Poate că ai petrecut prea mult timp cu carțile în față și ai nevoie de o pauză sau poate te-ai lovit de un capitol mai dificil și simți că nu mai poți depune un extra efort.

Uneori, acest sentiment poate să apară chiar și după o oră de studiu. În astfel de situații, este clar că oboseala sau efortul exagerat nu sunt motivele pentru care spui „Nu mai pot să învăț”.

Ce se ascunde în spatele lui „Nu mai pot să învăț

Toleranță scăzută la frustrare

Atunci când abia ai început să studiezi și deja simți că nu mai poți, este posibil ca problema ta să fie toleranța scăzută la frustrare.

În esență, frustrarea nu este altceva decât discomfortul pe care îl resimți atunci când nu îți poți satisface o nevoie. 

Din fericire, toleranța la frustrare este ceva ce poți îmbunătăți astfel încât să nu mai simți că o să cedezi la primul obstacol cu care te confrunți.

Burnout

Uneori, „Nu mai pot să învăț” NU este doar o scuză prin care căutăm să evităm o sarcină neplăcută.

Atunci când știi că ți-ai petrecut ultimele zile (sau săptămâni) închis(ă) în casă, cu cărțile în brațe, motivul pentru care simți că nu mai poți este epuizarea (sau burnout-ul). 

Burnout-ul este o formă de oboseală cronică ce duce la o scădere drastică a performanței și motivației. Atunci când te confrunți cu această problemă capacitatea ta de concentrare este afectată sever și poți ajunge în punctul în care chiar și 10 minute de învățat par o eternitate.

Iată care sunt principalele simptome care indică prezența oboselii cronice:

  • Dureri de cap
  • Dureri musculare
  • Insomnie
  • Senzație de oboseală fizică și mentală constantă
  • Performanță scăzută
  • Epuizare emoțională 
  • Sentimente de neajutorare
  • Izolare socială
  • Accese de furie

Cum depășesc aceste obstacole?

1. Crește gradual intervalul de timp pe care îl petreci învățând

Uite cum poți face asta:

  • Pornește un cronometru atunci când începi să înveți
  • Opreste cronometrul atunci când simți că nu mai poți învăța și alegi să renunți. Astfel, vei ști exact cât timp poți tolera frustrarea
  • Data viitoare când te apuci de învățat, încearcă să stai în activitate cu un minut mai mult decât data precedentă.

2. Nu amesteca învățarea cu relaxarea

Ți s-a întâmplat vreodată ca, în timp ce înveți, să fi distras de o notificare și astfel să îți petreci următoarea oră urmărind clip-uri amuzante pe Facebook? 

Apoi urmează vinovăția care te împiedică să te bucuri de acea pauză neplanificată și să te relxezi. Rezultatul final este o oră risipită în care nici măcar nu ai reușit să te deconectezi pentru că mintea ta era în continuare focusată pe materialul pe activitatea inițială (învățatul).  

Fiind înconjurați de atâtea device-uri și aplicații care caută să ne capteze atenția, avem adesea tendința să amestecăm relaxarea cu învățarea. Cu alte cuvinte, învățăm gândindu-ne la relaxare și ne relaxăm gândindu-ne la învățat. 

Pe scurt, obosim fără să facem nimic constructiv.

Indiferent de scuzele pe care le folosești, te încurajez să aplici TOATE strategiile pe care ți le-am prezentat. Astfel, vei obține disciplina, răbdarea și reziliența emoțională de care ai nevoie pentru a ignora scuzele și a te apuca de învățat. 

În final, cred cu tărie că vei intra la medicină, la buget!