Pe scurt: așa cum avem grijă de igiena corporală sau orală, ar trebui să avem grijă și de igiena informațională, adică de ce conținut consumăm și ce surse frecventăm, fiindcă tot ce citim ne influențează emoțiile, gândurile și felul în care percepem realitatea. Diana argumentează că nu ne naștem cu logică și spirit critic, ci trebuie să le exersăm: în loc să căutăm doar informații care ne confirmă opiniile (verificabilitate), e mai sănătos să exersăm falsificabilitatea (după profesorul Daniel David), adică să căutăm contraexemple și surse care nu ne susțin convingerile. În final, articolul semnalează Raportul din 2023 privind literația elevilor români, ale cărui rezultate sunt alarmante: doar 11% dintre elevii claselor I-VIII sunt funcționali sub raportul literației.
Salutare,
Diana aici.
Igiena, indiferent de domeniu, e revendicată de toți și de toate. Și e bine că e așa. Ce ne-am face în lipsa ei?
Nu pot să descriu integral importanța felului în care relaționăm cu informațiile din jurul nostru. Cineva spunea că nu vedem și nu auzim cu ochii ori cu urechile. O facem de fiecare dată cu mintea.
Altfel spus, ca realitatea să fie percepută la o scară cât mai fidelă, e important să lucrăm la mintea noastră. Să o mobilăm în permanență.
Uite câteva idei la care m-am gândit zilele astea.
1. Igiena informațională
Suntem asaltați de spoturi publicitare despre necesitatea de a avea o igienă corporală corespunzătoare. Una orală impecabilă. Mi se pare grozav că se bate monedă pe tipul ăsta de igienă. Încet, încet reușim să creștem consumul de săpun și de pastă de dinți pe cap de locuitor.
Mă intrigă totuși că nu se vorbește mai mult despre igiena informațională. Despre impactul colosal pe care tot conținutul pe care îl consumăm îl are asupra emoțiilor noastre, asupra gândurilor generate și, în ultimă instanță, asupra felului în care percepem realitatea și acționăm.
Cumva, trecem la „și altele” responsabilitatea de a fi atenți ce anume consumăm, ce website-uri de știri frecventăm, ce cărți citim, ce influenceri urmărim. Pare că nimeni nu ne spune care sunt sursele valide de informare și care sunt cele pe care, spre binele nostru prezent și viitor, e de dorit să le evităm cu desăvârșire. Dincolo de faptul că nimeni nu se încumetă să separe apele ne mai lovim de câteva obstacole. Logica și propriul spirit critic atrofiat.
2. Verificabilitate vs falsificabilitate
Trăim cu impresia falsă că, după ce procesăm o informație pe care o receptăm, printr-o analiză ascuțită, reușim să ne dăm seama de erorile factuale și să nu luăm pe nemestecate ceea ce ni se comunică. Din păcate, în cele mai multe dintre cazuri nu putem face acest lucru. Nu ne naștem cu logică. Trebuie să o exersăm în permanență.
E mult mai comod să intrăm în contact cu o informație, să o procesăm superficial, iar mai apoi să o acceptăm ca atare, căutând mai apoi câteva informații ce o confirmă, convingându-ne astfel că reprezintă adevărul gol goluț. Ceea ce tocmai am scris ține de verificabilitate. E o pistă înșelătoare și de cele mai multe ori nu ne conduce către adevăr, ci ne afundă și mai mult în propriul bias.
E mult mai sănătos să exersăm falsificabilitatea, după cuvintele profesorului Daniel David. Cu alte cuvinte, pentru informațiile pe care le vrem verificate să identificăm contraexemple, cât mai multe. Să mergem către sursele de informații ce nu ne susțin în mod tradițional opiniile. Să ieșim din închisoarea propriilor convingeri. Să comparăm datele rezultate și să decidem dacă informația primă e totalmente falsă, parțial adevărată sau adevărată în cel mai pur mod cu putință.
Las aici un material extrem de instructiv. Te va ajuta să înțelegi ce pericole ne pândesc de fiecare dată când intrăm în contact cu informațiile de zi cu zi.
3. Literația… în pom
Ca tabloul să fie complet, să vezi ce am descoperit zilele trecute. Încercând să-mi dau seama cum putem promova concret igiena informațională și falsificabilitatea ca mod de a tria informațiile, am realizat că avem nevoie de oameni conștienți, responsabili, educați și mereu vigilenți.
Evident, oamenii ăștia ideali nu pot fi găsiți pe toate drumurile. E realmente dificil să exersezi zilnic și să-ți mai și iasă să te ții la adăpost de tonele de fake news ce ne înconjoară. Mi-am dat seama că e din ce în ce mai greu să vâslești prin oceanul ce informații ce devine tot mai mare pe zi ce trece. Când credeam că nu poate fi mai rău de atât am dat de Raportul din 2023 cu privire la nivelul de literație al elevilor români.
Literație e un termen pretențios. Se referă la relația (sănătoasă sau nu) pe care o avem cu textele pe care le citim. Măsoară, dacă vrei, gradul de analfabetism funcțional existent la nivelul comunității de elevi din România.
Rezultatele raportului sunt de-a dreptul alarmante. 42% dintre elevii români (clasele I-VIII) sunt nefuncționali sub raportul literației. 47% manifestă un grad parțial/limitat de literație. Doar 11% sunt funcționali.
Ce înseamnă toate procentajele de mai sus? Doar 11% dintre elevii de azi sunt capabili să relaționeze în mod armonios cu un text dat. Doar 11% pot să înțeleagă personajele dintr-un text, relația dintre ele, scopul și eventual morala textului. Doar 11% folosesc cu adevărat informația cu care intră în contact și, prin urmare, pot acționa în consecință (reflecție sau acțiune propriu-zisă).
Bun, și ceilalți ce fac? Ceilalți au reale probleme în a înțelege ce se petrece. În momentul de față, pentru ei e realmente dificil, dacă nu de-a dreptul imposibil să distingă igiena de ne-igiena informațională. Pur și simplu nu pot să exerseze falsificabilitatea despre care-ți scriam mai sus.
Nu o să mă hazardez să spun că toți acești copii sunt adulții de mâine. Dar mă tem cu adevărat de scenariul în care dacă elevii de azi nu vor reuși să recupereze întârzierile și nu vor puncta la capitolul literație, adulții de mâine, din păcate, nu vor putea face față știrilor false, manipulărilor și distorsionărilor din online și nu numai.
Avem în față un viitor nesigur.
Sunt eu prea speriată? Tu ce crezi despre situația aceasta?
Creștem împreună,
Diana
Sursă: falsificabilitate.
Vezi și: preconcepțiile cognitive care ne distorsionează gândirea · ce cărți citim și cum ne formăm.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă igiena informațională?
Diana o descrie ca atenția la felul în care relaționăm cu informațiile din jur: ce conținut consumăm, ce website-uri de știri frecventăm, ce cărți citim și ce influenceri urmărim. Ideea de bază este că tot ce consumăm are un impact colosal asupra emoțiilor, gândurilor și asupra felului în care percepem realitatea și acționăm, așa că alegerea surselor valide și evitarea celor nesănătoase contează la fel de mult ca igiena corporală sau orală.
Care e diferența dintre verificabilitate și falsificabilitate?
Verificabilitatea înseamnă să procesăm superficial o informație, să o acceptăm și apoi să căutăm câteva date care o confirmă, convingându-ne că e adevărul gol-goluț; e o pistă înșelătoare care de cele mai multe ori ne afundă în propriul bias. Falsificabilitatea, după cuvintele profesorului Daniel David, înseamnă invers: pentru informațiile pe care le vrem verificate căutăm cât mai multe contraexemple și mergem către surse care nu ne susțin opiniile, apoi comparăm datele și decidem dacă informația e falsă, parțial adevărată sau adevărată.
Ce arată Raportul din 2023 despre literația elevilor români?
Conform raportului citat în articol, 42% dintre elevii români din clasele I-VIII sunt nefuncționali sub raportul literației, 47% manifestă un grad parțial sau limitat de literație, iar doar 11% sunt funcționali. Diana numește rezultatele de-a dreptul alarmante.
Ce înseamnă literație?
Diana explică faptul că literația e un termen care se referă la relația, sănătoasă sau nu, pe care o avem cu textele pe care le citim. Practic, măsoară gradul de analfabetism funcțional: cei funcționali pot înțelege personajele dintr-un text, relația dintre ele, scopul și morala lui, și pot folosi cu adevărat informația pentru reflecție sau acțiune.
De ce contează literația pentru felul în care ne raportăm la informații?
Pentru că, spune Diana, cine are probleme de literație nu poate distinge igiena de ne-igiena informațională și nu poate exersa falsificabilitatea. Teama ei e că, dacă elevii de azi nu recuperează la capitolul literație, adulții de mâine nu vor putea face față știrilor false, manipulărilor și distorsionărilor din online.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
