Salutare,
Diana aici.
Igiena, indiferent de domeniu, e revendicată de toți și de toate. Și e bine că e așa. Ce ne-am face în lipsa ei?
Nu pot să descriu integral importanța felului în care relaționăm cu informațiile din jurul nostru. Cineva spunea că nu vedem și nu auzim cu ochii ori cu urechile. O facem de fiecare dată cu mintea.
Altfel spus, ca realitatea să fie percepută la o scară cât mai fidelă, e important să lucrăm la mintea noastră. Să o mobilăm în permanență.
Uite câteva idei la care m-am gândit zilele astea.
1. Igiena informațională
Suntem asaltați de spoturi publicitare despre necesitatea de a avea o igienă corporală corespunzătoare. Una orală impecabilă. Mi se pare grozav că se bate monedă pe tipul ăsta de igienă. Încet, încet reușim să creștem consumul de săpun și de pastă de dinți pe cap de locuitor.
Mă intrigă totuși că nu se vorbește mai mult despre igiena informațională. Despre impactul colosal pe care tot conținutul pe care îl consumăm îl are asupra emoțiilor noastre, asupra gândurilor generate și, în ultimă instanță, asupra felului în care percepem realitatea și acționăm.
Cumva, trecem la „și altele” responsabilitatea de a fi atenți ce anume consumăm, ce website-uri de știri frecventăm, ce cărți citim, ce influenceri urmărim. Pare că nimeni nu ne spune care sunt sursele valide de informare și care sunt cele pe care, spre binele nostru prezent și viitor, e de dorit să le evităm cu desăvârșire. Dincolo de faptul că nimeni nu se încumetă să separe apele ne mai lovim de câteva obstacole. Logica și propriul spirit critic atrofiat.
2. Verificabilitate vs falsificabilitate
Trăim cu impresia falsă că, după ce procesăm o informație pe care o receptăm, printr-o analiză ascuțită, reușim să ne dăm seama de erorile factuale și să nu luăm pe nemestecate ceea ce ni se comunică. Din păcate, în cele mai multe dintre cazuri nu putem face acest lucru. Nu ne naștem cu logică. Trebuie să o exersăm în permanență.
E mult mai comod să intrăm în contact cu o informație, să o procesăm superficial, iar mai apoi să o acceptăm ca atare, căutând mai apoi câteva informații ce o confirmă, convingându-ne astfel că reprezintă adevărul gol goluț. Ceea ce tocmai am scris ține de verificabilitate. E o pistă înșelătoare și de cele mai multe ori nu ne conduce către adevăr, ci ne afundă și mai mult în propriul bias.
E mult mai sănătos să exersăm falsificabilitatea, după cuvintele profesorului Daniel David. Cu alte cuvinte, pentru informațiile pe care le vrem verificate să identificăm contraexemple, cât mai multe. Să mergem către sursele de informații ce nu ne susțin în mod tradițional opiniile. Să ieșim din închisoarea propriilor convingeri. Să comparăm datele rezultate și să decidem dacă informația primă e totalmente falsă, parțial adevărată sau adevărată în cel mai pur mod cu putință.
Las aici un material extrem de instructiv. Te va ajuta să înțelegi ce pericole ne pândesc de fiecare dată când intrăm în contact cu informațiile de zi cu zi.
3. Literația… în pom
Ca tabloul să fie complet, să vezi ce am descoperit zilele trecute. Încercând să-mi dau seama cum putem promova concret igiena informațională și falsificabilitatea ca mod de a tria informațiile, am realizat că avem nevoie de oameni conștienți, responsabili, educați și mereu vigilenți.
Evident, oamenii ăștia ideali nu pot fi găsiți pe toate drumurile. E realmente dificil să exersezi zilnic și să-ți mai și iasă să te ții la adăpost de tonele de fake news ce ne înconjoară. Mi-am dat seama că e din ce în ce mai greu să vâslești prin oceanul ce informații ce devine tot mai mare pe zi ce trece. Când credeam că nu poate fi mai rău de atât am dat de Raportul din 2023 cu privire la nivelul de literație al elevilor români.
Literație e un termen pretențios. Se referă la relația (sănătoasă sau nu) pe care o avem cu textele pe care le citim. Măsoară, dacă vrei, gradul de analfabetism funcțional existent la nivelul comunității de elevi din România.
Rezultatele raportului sunt de-a dreptul alarmante. 42% dintre elevii români (clasele I-VIII) sunt nefuncționali sub raportul literației. 47% manifestă un grad parțial/limitat de literație. Doar 11% sunt funcționali.
Ce înseamnă toate procentajele de mai sus? Doar 11% dintre elevii de azi sunt capabili să relaționeze în mod armonios cu un text dat. Doar 11% pot să înțeleagă personajele dintr-un text, relația dintre ele, scopul și eventual morala textului. Doar 11% folosesc cu adevărat informația cu care intră în contact și, prin urmare, pot acționa în consecință (reflecție sau acțiune propriu-zisă).
Bun, și ceilalți ce fac? Ceilalți au reale probleme în a înțelege ce se petrece. În momentul de față, pentru ei e realmente dificil, dacă nu de-a dreptul imposibil să distingă igiena de ne-igiena informațională. Pur și simplu nu pot să exerseze falsificabilitatea despre care-ți scriam mai sus.
Nu o să mă hazardez să spun că toți acești copii sunt adulții de mâine. Dar mă tem cu adevărat de scenariul în care dacă elevii de azi nu vor reuși să recupereze întârzierile și nu vor puncta la capitolul literație, adulții de mâine, din păcate, nu vor putea face față știrilor false, manipulărilor și distorsionărilor din online și nu numai.
Avem în față un viitor nesigur.
Sunt eu prea speriată? Tu ce crezi despre situația aceasta?
Creștem împreună,
Diana
