Despre ceea ce nu cheltui

Mihai aici.

Îți scriu din Oradea de data asta. Am vizitat săptămâna asta și Timișoara, fiind adus în zona de vest a țării de o altă platformă a noastră, BIOMAP.

După cum te-am obișnuit deja, #mailuldevineri conține idei mai puțin despre medicină și mai mult despre viață, alegeri, mindset. Uite câteva lucruri pe care le-am notat săptămâna asta și care sper să îți fie utile.


1. Atenție la modul în care te relaxezi

Trăim într-o societate unde ai un infinit de opțiuni pentru a-ți petrece timpul liber. Poți viziona filme pe Netflix, la TV, poți vedea video-uri pe YouTube, poți citi știri, te poți juca pe PlayStation, iar telefonul găsește mereu ceva interesant să îți arate pe social media.

Doar că toate modurile care te deconectează de la gândul că urmează rezi pe 15 noiembrie, NU te relaxează pe bune.

Ideea centrală e că trebuie să oferi o pauză minții tale, nu să îi oferi un alt tip de stimul.

Exemple de relaxare aparentă — Netflix, Facebook, Instagram, TikTok, jocuri video, știri, TV

Exemple de relaxare reală — somn, plimbare în natură, meditație, o baie fierbinte, masaj, beletristică, conversații cu prietenii (live, nu pe social media)

Da, o plimbare în natură nu te va deconecta la fel de repede precum un serial pe Netflix, dar te face să îți pui ordine în gânduri, lucru pe care îl evităm adesea. Te pune față în față cu tine și ai parte de timp de calitate.

Asta te încarcă și asta ar trebui să adaugi mai mult în programul tău dacă te simți copleșit.


2. Despre ceea ce nu cheltui

Mi-am notat un paragraf interesant de la Morgan Housel, un jurnalist american în zona de finanțe. Aici e traducerea aproximativă.

Succesul = eșecurile pe care le eviți.
Sănătatea = accidentările pe care le nu le ai.
Averea = cumpărăturile pe care nu le faci.
Fericirea = obiectele pe care nu le dorești.
Calmul = certurile în care nu te implici.
Concentrarea = distragerile de care fugi.

Evită răul pentru a proteja binele.


3. Amenințare vs. Provocare (despre cum simți stresul)

În 2016, psihologul american Kari Leibowitz a călătorit în nordul Norvegiei pentru a studia modul în care locuitorii unui mic oraș numit Tromsø gestionează iarna polară. Aflat la peste 300 kilometri în nordul Cercului Polar, orașul nu primește raze solare directe de la jumătatea lui noiembrie până la mijlocul lui ianuarie. Ai putea crede că nivelul depresiei ajunge până la cer.

În timpul celor mai întunecate perioade ale nopții polare Tromsø primește raze solare doar câteva ore pe zi, indirect, prin ceea ce ajunge pe cer de sub orizont. 

Un studiu efectuat de May True Johnsen la Universitatea din Tromsø a demonstrat că nivelul de bunăstare psihologică a cetățenilor orașului s-a schimbat foarte puțin pe parcursul anului. Singurele modificări au fost observate în ceea ce privește somnul, dar nu a fost observat alt tip de stres, depresie sau letargie.

Care e secretul? De ce locuitorii din Tromsø, Norvegia nu suferă de depresie și chiar se bucură de iarnă?

Kari Leibowitz îl numește winter mindset.

Locuitorii din Tromsø nu sunt doar iubitori de ski și ciocolată caldă — nu, rezidenții orașului sfidează logica prin nivelul extrem de mic de depresie sezonieră într-un oraș care, analizând la rece, cere depresie.

Leibowitz a descoperit că modul în care interpretăm evenimentele și situațiile stresante poate influența enorm modul în care suntem afectați de ele. Oamenii care văd circumstanțele stresante ca „provocări”, cu o oportunitate de a învăța și adapta, tind să se descurce mult mai bine ca cei care se concentrează pe aspectele amenințătoare — precum posibilitatea de eșec, dificultate sau chiar boală.

Bineînțeles că interpretarea unui eveniment drept amenințare sau oportunitate depinde de circumstanță și de resursele disponibile pentru a gestiona „problema”. Însă putem să ne schimbăm interpretarea unei situații în mod conștient.

În anul petrecut în Tromsø, dincolo de Cercul Polar, Leibowitz a observat mindsetul diferit al locuitorilor orașului chiar și în conversații simple. Mai mult, mulți dintre prietenii săi noi din oraș se chinuiau să înțeleagă de ce nu ți-ar plăcea iarna. Cu alte cuvinte, nu este vorba de o adaptare extrem de eficientă la frig (deși nu putem scoate asta din calcul) a locuitorilor din această zonă, ci de a alege să vadă părțile bune ale iernii — posibilitatea de a merge la ski, de a face hiking, de a petrece timp cu familia cu o ciocolată caldă în față și de a se bucura de mersul pe jos, pe întuneric, la lumina lanternei.

Practic, conceptele de „pozitiv” și „negativ” sunt doar interpretarea noastră, ele nu există în realitate.

Același eveniment static poate fi interpretat în 1000 de moduri de 1000 oameni.

La fel e și cu situațiile generatoare de stres. Putem alege să le vedem ca provocări sau amenințări. Putem schimba modul în care interpretăm „obstacolele”.

Indiferent cum o facem, noi suntem întotdeauna responsabili pentru rezultat.

Iar rezultatul depinde de modul în care gestionăm stresul.


Mihai,
Grile-Rezidentiat.ro