Pe scurt: Diana scrie despre granița subtilă dintre empatia autentică și people-pleasing. Semnalul care le deosebește e resentimentul: dacă, atunci când îi mulțumești pe alții, simți frustrare sau senzația că ești folosit, probabil ai ieșit din compasiune și ai intrat în „people-pleasing mode”, neglijându-ți propriile nevoi și limite. Empatia autentică înseamnă să înțelegi profund emoțiile celorlalți fără să le abandonezi pe ale tale. Ea poate lua trei forme: empatia cognitivă (înțelegi ce simte celălalt fără să te identifici cu emoția lui), empatia emoțională (simți direct emoțiile celuilalt) și empatia comportamentală (simți și reacționezi adaptându-ți comportamentul la nevoile lui). Calea spre conexiuni sănătoase e echilibrul între nevoile noastre și ce ne cere lumea din jur.
Salutare,
Diana aici.
Câteva cuvinte despre empatie, mulțumirea altora și resentiment.
1. People-pleasing sau o comuniune autentică?
Interacționând cu cei din jurul nostru, din iubire sau din dorința de a fi acceptați și incluși, încercăm să o facem în așa fel încât să îi mulțumim cât mai mult. Și o facem prin a răspunde nevoilor lor, ba poate chiar prin a le anticipa sau prioritiza.
Când se întâmplă asta din pură iubire, compasiune sau grijă? Când se întâmplă pentru că mai degrabă ne dorim acceptați, incluși sau pentru că dorim să ne simțim utili? Cum ne dăm seama care varianta este în situația respectivă, mai ales dacă ne trezim în circumstanțe în care par să existe toate variantele de mai sus?
Greu de spus. Dar poți verifica dacă în acele momente se naște vreun resentiment. Intră în acea stare de conștientizare de sine, în care îți activezi atenția nonreactivă și lipsită de judecăți asupra stării interioare, și observă apariția unor astfel de senzații în corpul și mintea ta.
Diferența majoră dintre people-pleasing/mulțumirea celorlalți și practica empatiei autentice se află în interiorul nostru – în ceea ce simțim. Acolo se află busola care ne spune pe ce baricada ne aflam. Urmărește, așadar, dacă simți vreun resentiment în acele momente de interacțiune, sau e doar pace, mulțumire și comuniune.
2. Resentimentele și empatia
Resentimentele apar atunci când prioritizăm nevoile și dorințele altora în detrimentul propriilor nevoi și limite. Frustrări, resentimente, senzația de a fi folosit sau lipsa de apreciere – toate acestea apar atunci când ieșim din zona de relaționare prin compasiune și empatie autentică cu respectarea propriilor limite și nevoi și intram in people-pleasing mode.
Empatia autentică, pe scurt, reprezintă înțelegerea profundă a perspectivelor și emoțiilor celorlalți. Preferabil, fără a le neglija pe ale noastre și fără a le lăsa să ne debusoleze orientarea de moment, sau, mai grav, identitatea.
Îmi place subiectul. Se vorbește, în general, mult despre empatie. Au apărut din ce în ce mai multe studii în ultimii ani pe tema asta și este un subiect de discuție pe care îl aud frecvent, atât la ieșiri la bere, cât și în medii mai formale și academice. Și eu am încercat să aflu cât mai multe de-a lungul timpului despre această super abilitate a noastră.
Spre rușinea mea, însă, până acum câteva zile, nu mă gândeam că empatia poate fi de mai multe feluri. În creierul meu era doar termenul general de empatie, fără prea multe nuanțe. Las mai jos 3 categorii în care poți percepe această aptitudine.
3. 3 tipuri de empatia
Dacă stai să te analizezi puțin, cred că poți identifica ușor momente în care te-ai aflat într-un tip de empatie sau altul. Sau poate unul dintre ele îți este mai specific. Și, de asemenea, poate că poți identifica și momentele în care nu te-ai aflat în niciuna din cele de mai sus și mai degrabă erai expus unor situații care îți trezeau resentimente și nu conexiune reală.
Am ales contrastul acesta dintre resentiment și empatie (în diferitele ei forme) pentru că încerc să îmi amintesc constant că una dintre căile către conexiuni mai sănătoase este prin păstrarea unui echilibru între nevoile noastre și ceea ce lumea exterioară ne solicită.
Dacă ne simțim ignorați, nedreptățiți sau neapreciați în ciuda eforturilor noastre de a mulțumi, poate că trebuie să limităm expunerea la situațiile/oamenii care le generează. Sau, poate că putem încerca să cultivăm o empatie reală și echilibrată (adresată inclusiv nouă înșine) pentru a ne proteja propriile nevoi și spațiu în timp ce le oferim și celorlalți ce au nevoie.
Creștem împreună,
Diana
Sursă: empatie.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Cum îmi dau seama dacă fac people-pleasing sau empatie autentică?
Verifică dacă, în acele momente de interacțiune, se naște vreun resentiment. Diferența majoră se află în interiorul nostru, în ceea ce simțim: dacă simți frustrare sau senzația de a fi folosit, probabil ești în people-pleasing; dacă simți pace, mulțumire și comuniune, e empatie autentică.
Când apar resentimentele?
Resentimentele apar atunci când prioritizăm nevoile și dorințele altora în detrimentul propriilor nevoi și limite, ieșind din relaționarea prin compasiune și empatie autentică și intrând în people-pleasing mode. Așa apar frustrările, senzația de a fi folosit sau lipsa de apreciere.
Ce este empatia cognitivă?
Este empatia care apare atunci când înțelegi ceea ce simte altcineva, fără a resimți și fără a te identifica direct cu emoțiile respective. Este abilitatea de a înțelege modelele mentale ale celuilalt și limbajul la care trebuie să apelezi pentru a ajunge la acel cineva.
Prin ce se deosebește empatia emoțională de cea comportamentală?
Empatia emoțională este capacitatea de a simți direct emoțiile altora, conectându-te profund cu sentimentele lor. Empatia comportamentală merge mai departe: nu doar simți ce simte celălalt, ci reacționezi adaptându-ți comportamentul ca să oferi sprijin, înțelegere sau ajutor în funcție de nevoile identificate.
Ce putem face când ne simțim neapreciați în ciuda eforturilor noastre?
Poate trebuie să limităm expunerea la situațiile sau oamenii care ne generează aceste trăiri. Sau putem încerca să cultivăm o empatie reală și echilibrată, adresată inclusiv nouă înșine, ca să ne protejăm propriile nevoi și spațiu, oferindu-le în același timp și celorlalți ce au nevoie.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
