🚀 Am lansat noul Grile-Rezidentiat.ro. Click aici și testează-l!

Suntem pe steroizi

Salutare, 

Sunt Alex.

Șoc, exclusiv, groază, premieră!

Schimbări climatice. Încălzire globală. Extincție a unor specii de animale. 

Auzim atât de des despre asemenea situații încât aproape că am obosit.  Ne-am pierdut atenția. Faptul că nava spațială numită „Pâmânt” dă semne de oboseală nu ne trezește interesul.

Te gândești vreodată la faptul că, în prezent, soarta pământului este așa cum este, dar ar putea fi altfel?
Dacă uneori o faci, însoțește-mă câteva minute.

Urmează o scurtă radiografie a mediului înconjurător și a pericolelor care stau la pândă (în văzul tuturor).


1. Încă Holocen

Oamenii trăiesc pe pământ de sute de mii de ani și au supraviețuit glaciațiunilor și încălzirilor globale din trecut. Unii dintre ei s-au adaptat condițiilor mereu în schimbare. Au pus bazele agriculturii, au ridicat orașe și au pus la punct societăți elaborate. Au trăit și au prosperat într-o climă relativ stabilă.

Au inaugurat perioada în care trăim și noi astăzi – holocenul.

Istoria umanității este una a supraviețuirii, a adaptării și a răspândirii pe toate meridianele globului. Dacă în trecut oamenii erau „simpli” ucigași ecologici în serie, distrugând habitate și specii limitate numeric, în prezent, omul este autorul unui nemaiîntâlnit masacru ecologic.

Terra găzduiește aproape 7,9 miliarde de oameni. Ritmul anual de creștere a populației este amețitor. Atingem praguri fabuloase doar pentru a le depăși câteva ore, zile și săptămâni mai târziu. Record după record. Pas cu pas.

Oamenii au nevoie de spațiu, de apă și de mâncare, iar mediul înconjurător dă semne vizibile de oboseală. Radem milioane de hectare de pădure anual. Reversul medaliei? Cel puțin o parte a sa? Milioane de hectare de teren sunt înghițite în același interval de deșertificare. Fenomenul există și în zona de sud a țării noastre.

Da, încă Holocen. Dar pentru cât timp?


2. Echilibrul ecologic

Lumea pe care am creat-o este mereu în priză. Noi înșine suntem mereu în priză, iar mediul în care trăim resimte fiecare dintre șocurile pe care le primește. Multe dintre activitățile umane vin la pachet cu efecte perturbatoare, uneori chiar letale, pentru întregul sistem ecologic. 

Ce face mediul? Reacționează în consecință.

Uneori uităm că pentru a ajunge la un relativ echilibrul ecologic, natura a avut nevoie de milioane de ani de evoluție. Agricultura intensivă, defrișările masive, emisiile în creștere de dioxid de carbon sunt doar câțiva dintre inamicii actuali ai echilibrului ecologic.

Sunt semne tot mai clare că echilibru de care încă ne mai bucurăm în prezent riscă să devină istorie. Din păcate, nimeni nu poate scăpa de „factura” pentru dezastrele ecologice care se desfășoară chiar sub ochii noștri. La fel cum nimeni nu poate combate singur schimbările climatice pe care le resimțim tot mai puternic cu fiecare an care trece.

Perioadele lungi de secetă sau de ploaie însemnată cantitativ, tornadele, taifunurile și oscilațiile termice reprezintă modalități prin care mediul reacționează.

Poate că nu trebuie să ne mai întrebăm mirați „de ce ne face natura toate acestea?”, ci „cum putem controla și reduce daunele pe care le pricinuim chiar noi naturii?”.


3. Suntem „pe steroizi”

Ne amăgim că timpul încă mai are răbdare cu noi. Că dacă ne întoarcem privirea de la degradarea constantă a mediului pericolul nici măcar nu există cu adevărat. Că încă nu ne afectează în mod direct și că e responsabilitatea celorlalți să ia atitudine. Oricum ar fi și indiferent ce credem, realitatea e mult mai tulburătoare decât suntem pregătiți să acceptăm.
Conform unui raport al Națiunilor Unite dat publicității în 2019, lumea se află pe marginea prăpastiei. 145 de experți, din 50 de țări, zugrăvesc un tablou deloc optimist pentru mediu și perspectivele sale.

Activitățile umane au modificat semnificativ trei sferturi din mediul terestru și două treimi din cel marin. Mai mult de 1/3 din suprafața terestră a pământului și aproape 75% din resursele de apă dulce sunt destinate producției agrare sau animaliere. Dacă te gândești că, din 1970 și până în 2019, producția agrară a crescut cu 300%, cea de cherestea cu 45%, iar resursele extrase din sol cresc de la an la an, nu trebuie să te mai mire faptul că terenurile s-au degradat, ceea ce a atras cu sine o prăbușire a productivității solului.

Sute de milioane de oameni locuiesc în zone expuse inundațiilor și uraganelor. Colac peste pupăză, populația mondială a orașelor s-a dublat în ultimul sfert de secol. Iar poluarea cu plastic o ia mereu în sus. Cifre negative și scenarii pesimiste la tot pasul. Nu îmi propun să le epuizez, ci doar să-ți indic direcția în care ne îndreptăm vertiginos.

În final, trei întrebări la care te invit să te gândești serios.

  • Cât dioxid de carbon putem să mai eliberăm în atmosferă înainte să declanșăm un dezastru ireversibil? 
  • Câte păduri trebuie să mai punem la pământ pentru a realiza că aerul a devenit irespirabil? 
  • Cât și mai ales până când?!

Lumea noastră e pe steroizi, iar efectele secundare sunt chiar sub nasul nostru.

Soluția nu e simplă și nici unică. Însă suntem nevoiți să începem de undeva.

Fie căutăm înlocuitori pentru steroizi, și acționăm, fie ne scăldăm în ideile fixe ale celor care cred că încălzirea climatică nu e decât un moft.


Creștem împreună,

Alex