Pe scurt: un plan personal de învățare pentru rezidențiat începe cu o evaluare onestă a ta — o analiză SWOT a punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor. Pe baza ei setezi obiective SMART (specifice, măsurabile, realizabile, relevante și cu termen limită), legi noțiunile noi de cele pe care le știi deja și treci peste barierele mentale precum efectul Dunning-Kruger sau sindromul impostorului. Planul nu e o notă pe care o primești, ci un instrument viu, pe care îl ajustezi pe parcurs.
Cum îți gestionezi dezvoltarea când vine vorba de învățare? Cum creezi un plan personal de învățare specific, care să aducă rezultate în eforturile tale de pregătire pentru rezi? În articolul următor, discutăm elemente strategice și notăm elemente specifice de care ai nevoie data viitoare când îți faci planul de învățare!
1. Aplică o „mentalitate de creștere”
În cartea publicată în 2007, „Mindset: Changing the Way You Think to Fulfil Your Potential”, psihologul dr. Carol Dweck susține că nu numai abilitățile noastre înnăscute ne aduc succes – ci și modul în care abordăm obiectivele: cu o mentalitate „fixă” sau de „creștere” („fixed vs growth mindset” – pentru cititorii care cunosc termenul din engleză).
Persoanele cu o mentalitate fixă tind să presupună că s-au născut cu un anumit set de abilități pe care nu le pot schimba. Cu toate acestea, oamenii cu o mentalitate de creștere cred că inteligența și talentul sunt doar punctul de plecare și că succesul vine prin atitudine, efort și învățare.
Cu o mentalitate de creștere, vei răspunde la eșecuri sau provocări cu speranță și încredere. Și te poți pregăti lucrând pentru a înțelege nevoile tale de dezvoltare. Aceasta implică un proces de auto-reflecție și de introspecție, o dorință de a fi deschis și curios cu privire la punctele forte și punctele slabe pe care le ai, dar și un angajament de a-ți îmbunătăți situația personală și viața profesională (da, învățatul tot pentru o viitoare profesie este).
Folosește tehnica SWOT
De exemplu, efectuarea unei analize SWOT personale poate fi foarte utilă în evaluarea punctelor forte (de exemplu, puterea de concentrare) și a punctelor slabe (de exemplu, proasta organizare). De asemenea, te poate ajuta să identifici orice oportunități (cum ar fi unelte de învățare, grupuri de învățare) și posibile amenințări (schimbări de bibliografie, evenimente în viața personală care să te distragă de la învățat) care ar putea fi la orizont.
Cultivarea unei mentalități de creștere se referă, de asemenea, la recunoașterea faptului că trebuie să te ocupi de propria evoluție, pentru că nimeni altcineva nu este 100% responsabil pentru rezultatul tău la următorul examen mare pentru care te pregătești: rezidențiat. Doar tu ești responsabil.
„Nu cred în rețeta perfectă pentru a învăța. Până în anul 6 fiecare știe cum să învețe; de fapt aici e problema: nu că trebuie să învățăm, ci să învățăm cum să învățăm.”
dr. Gabriela Anton-Muscu, 874 la rezidențiat, Mindcast
Va trebui să evaluezi:
1. Cunoștințele tale curente.
Sunt ele suficiente pentru examenul care urmează? Se aliniază corespunzător cu prioritățile, misiunea și viziunea ta? Reprezintă o bază suficient de mare pe care să poți începe să adaugi cunoștințe noi – pentru rezidențiat? Analizează de unde pleci și asigură-te că umpli toate lacunele în ceea ce privește informațiile de bază. Dacă începi să înveți și nu ai rădăcinile puternice, e cazul să le faci mai puternice.
2. Abilitățile tale din trecut.
Acest lucru poate suna contraintuitiv, dar privește și înapoi. Există abilități pe care le-ai folosit în trecut care te-ar putea ajuta acum? Poate ești un bun organizator, dar ai uitat asta. Te va ajuta enorm să îți organizezi materia.
Poate știi să rezumi excelent materia și ai o deprindere foarte bună în această privință, dar nu ai mai folosit metoda de mult timp. Ce ai folosit în trecut și a funcționat?
Repetă.
3. Abilitățile și cunoștințele din viitor.
Pe baza analizei personale, scrie obiectivele pe care le ai – în detaliu. Poți chiar să desenezi, dacă îți e mai simplu așa. Cum vrei să îți funcționeze mintea și ce abilități vrei să deprinzi, ce cunoștințe noi vrei să câștigi? Organizează-le pe foaie.
2. Creează un plan personal de învățare folosind metoda SMART
Odată ce te-ai analizat temeinic și ai identificat obiectivele tale de creștere, abilitățile pe care le ai, este timpul să afli cum să ajungi la scopul setat. Acesta este locul unde un plan personal de învățare poate ajuta cu adevărat.
Un astfel de plan este un instrument frecvent utilizat în instituții educaționale din Statele Unite pentru a ajuta elevii să se concentreze pe un anumit mod de învățare, să atingă obiective (cum ar fi revizuirea corectă pentru examene) și să ia în considerare obiectivele lor de învățare mai ample.
Metoda SMART este folosită cu succes în companii, avându-și rădăcinile prin anii ’80, când General Electric a crescut productivitatea a zeci de mii de angajați (și implicit profitul) folosind această metodă.
Ceea ce prioritizezi în planul personal de învățare va varia în funcție de nevoile și aspirațiile tale. În mod ideal, un astfel de plan ar trebui să funcționeze conform unui model SMART (specific, măsurabil, realizabil [achievable], relevant și temporal), pentru a te ajuta să dezvolți motivația necesară pentru a le atinge.
Este important să adopți o abordare sistematică pentru a-ți dezvolta abilitățile, astfel încât acestea să fie gata atunci când ai nevoie de ele. Planul tău personal de învățare ar putea include:
Un scop specific privind cantitatea de materie învățată sau repetată: „Doresc să învăț capitolul de nefrologie într-o săptămână”. Sau: „vreau să învăț 3 ore fără să mă ating de telefon” (indirect, dar e un obiectiv care te ajută pe parte de concentrare)
O strategie „Voi învăța mai eficient aplicând/folosind…”. Acest lucru ar putea însemna citirea de articole pe blogul Grile-Rezidentiat.ro privind strategii și mindset-uri, rezolvarea de grile online folosind o platformă specifică, planificarea materiei folosind unelte online, etc.
Mai ai nevoie să măsori: „Voi ști că am reușit când…”. Acest lucru ar putea însemna că ți-ai atins obiectivul de învățare și l-ai bifat pe foaie. Poate însemna faptul că ai primit apreciere de la un profesor cu care te pregătești. Tu decizi.
O dată-țintă. În primul exemplu am pus deja timpul limită. Este foarte important să ai o țintă exactă (temporal vorbind) atunci când îți fixezi un obiectiv de învățare.
Datele noastre susțin exact acest punct: în Barometrul propriu Grile-Rezidentiat.ro, candidații care s-au apucat cu cel puțin 11 luni înainte de examen ȘI au trecut de cel puțin 4 ori prin materie au luat 800+ în proporție de 74% (n=576), în timp ce dintre cei care au înghesuit pregătirea în cel mult 4 luni doar 18% au atins pragul (N=4.052 — numărul de candidați care ne-au împărtășit punctajul real și obiceiurile de pregătire, prin chestionare anonime, în 5 ediții ale Barometrului Grile-Rezidentiat.ro). Corelație, nu cauzalitate — dar un motiv solid ca data-țintă din planul tău să fie realistă și să vină devreme.
Pe scurt.
Metoda SMART înseamnă să scrii un obiectiv specific (învăț capitolul X) care poate fi atins, e plauzibil (adică nu scrii că vrei să obții doctoratul în două săptămâni) și să notezi cum măsori progresul (apreciere exterioară, îți notezi materia parcursă/bifezi în calendar, etc). Apoi, nu uita că obiectivul trebuie să fie relevant pentru obiectivul tău prioritar (visul tău) și trebuie să îi pui un deadline.
3. Creează conexiuni în materie
Probabil cel mai puternic sfat pe care îl poți primi este să conectezi toate noțiunile noi, pe care le înveți, cu cele existente deja. Imaginează-ți că ai un lanț cu multe zale. Exact așa sunt cunoștințele tale – ai nevoie să legi zalele între ele și să construiești un lanț foarte puternic.
De ce te ajută acest lucru?
E simplu, pentru că dacă nu îți amintești ceva, poți merge înapoi pe drumul construit de tine în mintea ta. Dacă toate elementele și noțiunile sunt legate între ele, iar tu le-ai înțeles, trebuie doar să te întorci înapoi la ceva ce deja cunoști.
Go backwards.
4. Treci peste bariere
Dezvoltarea de noi cunoștințe poate fi un proces interesant și satisfăcător, însă este greu.
S-ar putea ca auto-reflecția de care aminteam mai sus să fie o provocare în sine. Fii conștient(ă), de exemplu, de efectul Dunning-Kruger, care te poate face să crezi că ești mai competent decât ești, de fapt; și de sindromul impostorului, când simți că nu meriți succesul pe care l-ai atins.
Atenția și la „planificarea miracolelor”, adică planifică doar ce poți obține în mod realist. Fii sincer cu tine și scrie în planul tău obiective care pot fi atinse. E ușor să cazi pradă optimismului în această etapă.
În concluzie
Nu uita – un plan personal de învățare începe cu o evaluare excelentă a persoanei tale. Trebuie să „știi ce nu știi” ca să poți umple lacunele pe care le ai, dar și pentru a crea strategia de învățare potrivită pentru tine. Folosește SWOT pentru analiza personală, apoi urmează metoda SMART pentru a seta obiective exacte, măsurabile, relevante, reale (ce pot fi atinse) și care sunt încadrate în timp (au deadline).
Nu în ultimul rând, aplică „metoda Elon Musk” – adică fă conexiuni logice între bucățile de materie învățată (vezi punctul 3). Treci peste barierele mentale, ai încredere în tine și vei ajunge acolo unde îți dorești.
Cum ți se pare? Vei aplica strategia aceasta?
Aștept un feedback, scrie-mi pe mail la hello@marsilian.com sau pe pagina de Facebook!
Mihai de la Grile-Rezidentiat.ro
Un exemplu de SWOT, pe scurt
Analiza SWOT sună abstract până o faci pe propria piele. Iată cum ar putea arăta pentru un candidat la rezi: la puncte forte — disciplina și faptul că înțelegi repede mecanismele; la puncte slabe — amânarea și organizarea haotică a materiei; la oportunități — grupurile de învățat, platformele de grile și colegii care dau tot rezi; la amenințări — schimbările de bibliografie, distragerile și tendința de a te compara cu alții. Nu trebuie să fie perfectă, trebuie să fie onestă. Odată ce vezi negru pe alb unde stai, planul aproape că se scrie singur: construiești pe punctele forte și pui bariere în calea celor slabe.
Cele mai frecvente capcane
Trei lucruri strică și cele mai bune planuri. Primul: planul prea ambițios — arată impresionant pe hârtie, dar îl abandonezi în trei zile; mai bine puțin și constant. Al doilea: confunzi activitatea cu progresul — poți citi opt ore, dar dacă n-ai recuperat activ nimic, ai obosit, nu ai învățat. Al treilea: nu-ți revizuiești niciodată planul — un plan bun e viu, îl ajustezi la realitate, nu îl bagi în sertar. Mentalitatea de creștere a lui Carol Dweck se aplică și aici: planul nu e o notă pe care o primești, ci un instrument pe care îl îmbunătățești pe parcurs.
Pune planul în practică pe materia oficială: peste 100.000 de grile pe app.grile-rezidentiat.ro.
Vezi și: cum îți planifici timpul pentru rezi · tehnica Pomodoro.
Întrebări frecvente
Ce este un plan personal de învățare pentru rezidențiat?
Este un instrument prin care îți evaluezi onest cunoștințele și abilitățile actuale, îți setezi obiective SMART și îți construiești strategia de învățare potrivită ție. Pornește de la o analiză personală (SWOT), continuă cu obiective specifice, măsurabile și cu termen limită, și se ajustează pe parcurs — un plan bun e viu, nu îl bagi în sertar.
Cum îmi identific punctele forte și punctele slabe la învățat?
Cu o analiză SWOT personală, pe hârtie: puncte forte (de exemplu puterea de concentrare), puncte slabe (proasta organizare, amânarea), oportunități (unelte de învățare, grupuri de învățare, platforme de grile) și amenințări (schimbări de bibliografie, evenimente personale care te distrag). Nu trebuie să fie perfectă, trebuie să fie onestă — odată ce vezi negru pe alb unde stai, planul aproape se scrie singur.
Ce înseamnă obiective SMART în pregătirea pentru rezidențiat?
Obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp. De exemplu: „învăț capitolul de nefrologie într-o săptămână” — un scop concret, cu deadline, la care atașezi o strategie („voi învăța mai eficient aplicând/folosind…”) și un mod de a măsura progresul (bifezi materia parcursă în calendar). Obiectivul trebuie să rămână relevant pentru scopul tău prioritar.
Ce este mentalitatea de creștere și cum te ajută la rezidențiat?
E conceptul psihologului Carol Dweck: persoanele cu mentalitate fixă cred că abilitățile sunt înnăscute și nu se pot schimba, iar cele cu mentalitate de creștere cred că inteligența și talentul sunt doar punctul de plecare — succesul vine prin atitudine, efort și învățare. Cu o mentalitate de creștere răspunzi la eșecuri cu speranță și încredere și îți asumi responsabilitatea propriei evoluții.
Cum rețin mai bine materia pentru rezidențiat?
Conectează fiecare noțiune nouă de cele pe care le știi deja, ca zalele unui lanț. Dacă nu îți amintești ceva, te întorci pe drumul construit în mintea ta, până la un element pe care îl cunoști deja. Articolul numește asta „metoda Elon Musk”: conexiuni logice între bucățile de materie învățată, în loc de informații izolate.
Care sunt cele mai frecvente greșeli într-un plan de învățare?
Trei capcane: planul prea ambițios, pe care îl abandonezi în trei zile — mai bine puțin și constant; confundarea activității cu progresul — poți citi opt ore fără să fi recuperat activ nimic; și planul nerevizuit — un plan bun e viu, îl ajustezi la realitate. Atenție și la efectul Dunning-Kruger, la sindromul impostorului și la „planificarea miracolelor”.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
