Ilustrație cu o femeie speriată care se ferește de mâini-umbră ce se întind spre ea, pe fundal turcoaz, simbol al anxietății resimțite înaintea examenului de Rezidențiat.

Cum să treci de la anxietate la entuziasm în 3 pași simpli

Pe scurt: anxietatea și entuziasmul se simt aproape la fel în corp — același nod în gât, același puls crescut, aceeași agitație. Singura diferență e perspectiva ta. Ca să treci de la una la alta în trei pași: (1) lasă-te purtat de valul anxietății în loc să o ascunzi, (2) privește situația ca pe o oportunitate, nu ca pe un pericol, și (3) reglează-ți dialogul interior, înlocuind „sunt anxios” cu „sunt entuziasmat”. Anxietatea nu se vindecă (nu e o boală), ci se gestionează — și cel mai simplu mod de a o folosi în avantajul tău este să o transformi în entuziasm.

Din toată diversitatea psihologiei umane, anxietatea este subiectul meu preferat.

Și nu doar pentru că afectează aproape 264 de milioane de oameni anual (conform Organizației Mondiale a Sănătății), ci și pentru că este ceva cu care m-am confruntat mare parte din viață.

De fapt, sunt aproape sigur că și tu știi ce înseamnă să te confrunți cu această emoție intensă. O trăiești înainte de examen (sau alt eveniment important), când te gândești la rezi/admitere, sau atunci când realizezi cât de imprevizibil este viitorul.

Ca să citez înțelepciunea Internetului, „Corpul uman este alcătuit din 80% apă, deci suntem un fel de castraveți cu anxietate.”

Așa că hai să vedem cum poți transforma anxietatea, din obstacol în resursă.

De ce „vindecarea” NU este o soluție

Văd adesea pe net cursuri, cărți și experți care promit sa te scape de anxietate pe veci. Promisiuni mari care de multe ori „se bat cap în cap” cu tot ceea ce știu despre psihologia umană.

Totodată, întâlnesc oameni care spun „Get over it” sau „Nu mai fi panicat”, ca și cum anxietatea are un buton de start/stop pe care îl apeși și… puf, a dispărut panica.

Și tocmai de aceea, simt nevoia să clarific câteva lucruri legate de anxietate:

1. Anxietatea a fost, este și va fi mereu o unealtă utilă cu care evaluezi riscul, anticipezi posibile pericole și mobilizezi resurse interioare. Și atunci, de ce ai vrea să scapi definitiv de ceva ce te ajută mai mult decât realizezi!?

2. Anxietatea NU se vindecă (nu este o boală), ci se gestionează. Cu alte cuvinte, înveți să trăiești cu ea, să o controlezi când simți că te copleșește și să o folosești ca pe o resursă.

Și cel mai simplu mod în care o poți folosi în avantajul tău este să o transformi în entuziasm.

Ambele arată la fel!

Din multe puncte de vedere, anxietate și entuziasmul arată la fel.

  • Același nod în gât.
  • Aceeași stare de agitație fizică și mentală.
  • Același puls crescut și respirație accelerată.
  • Aceeași senzație că ceva e pe cale să se întâmple.

Singura diferență este perspectiva ta. Adică atunci când vezi situația ca pe ceva periculos te vei anxieta, în timp ce atunci când vezi situația ca pe ceva nou și interesant te vei entuziasma.

Pe explicația aceasta a mizat și Alison Wood Brooks, o cercetătoare de la Harvard Business School.

În studiul realizat de ea, participanții s-au descurcat mai bine la vorbit în public și karaoke după ce și-au reevaluat anxietatea legată de aceste activități.

Practic, în loc să își spună „Sunt anxios/anxioasă”, și-au spus „Sunt entuziasmat/entuziasmată”.

Mi se pare fascinant faptul că toți suntem capabili de acest lucru. Fiecare dintre noi poate să treacă de la anxietate la entuziasm atunci când își schimbă dialogul interior.

Și odată ce faci asta, poți transforma pericolul în oportunitate.

Reține că de la anxietate la entuziasm este doar un pas, un pas pe care îl faci atunci când îți schimbi perspectiva.

Cum ajungi de la anxietate la entuziasm:

1. Lasă-te purtat de valul anxietății

Ilustrație cu o persoană care înfruntă un val, simbolizând acceptarea anxietății

Atunci când te lovește anxietatea, primul lucru pe care încerci să îl faci este să o controlezi.

Strângi pumnul să nu se vadă că îți tremură mâna, eviți contactul vizual, bei apă des, și faci glume sperând că asta te va detensiona.

Dar sub toate aceste comportamente se află același mesaj, „Vreau să scap de panică!”

Ce îți sugerez să faci este exact opusul, adică să inviți anxietatea în viața ta. (Pentru că oricum va veni și neinvitată)

Atunci când îți accepți anxietatea ca pe oricare altă emoție, dispare acea tensiune ce o simți când lupți să ascunzi o emoție care „nu trebuie să se vadă.”

Exact ca un surfer care nu merge împotriva valului ci caută să stea mereu pe el, e nevoie să te lași purtat de anxietate. Altfel, cu cât te împotrivești mai mult, cu atât te va copleși mai rău.

Practic, ce îți sugerez să faci este:

  1. Să identifici modurile în care încerci să fugi de anxietate. Te uiți des pe telefon? Eviți contactul vizual? Devii ironic și „caterincos”? Mergi des la baie? Sunt doar câteva idei din repertoriul propriu…
  2. Să renunți treptat la ele pentru că doar așa poți să îți trăiești anxietatea.

2. Privește-o ca pe o oportunitate

Ilustrație cu mai multe uși, simbolizând oportunitățile și deciziile

Absolut orice situație cu care te întâlnești este o oportunitate să îți definești viitorul. Și asta pentru că oportunitățile implică decizii.

Atunci când mergi la magazin, ai oportunitatea să alegi ce vrei să mănânci. Să zicem că ai de ales între mere și chipsuri. Merele te ajută să faci un pas către un viitor sănătos, în timp ce chipsurile îți oferă satisfacție de moment.

La fel se întâmplă și în situațiile cu mai multă greutate. Poți să lași examenul pe toamnă (și scapi temporar de anxietate) sau poți să îl privești ca pe o oportunitate să mergi înainte (în ciuda anxietății).

De multe ori, o să vezi că „pericolul” nu este atât de mare pe cât credeai. Mai mult, ai oportunitatea să îți arăți că poți face față situației în ciuda panicii.   

Așa apare entuziasmul, când începi să vezi avantajele, nu doar disconfortul, riscurile și pericolele.   

3. Reglează-ți dialogul interior

Ilustrație cu o persoană în reflecție, simbolizând dialogul interior

În timpul celui de-al doilea război mondial, Ministerul Informațiilor din Anglia a emis celebrul mesaj Keep Calm and Carry On (Stai Calm și Mergi Mai Departe), pentru a calma populația îngrijorată.

Au trecut aproape 70 de ani și uite că acest mesaj a rămas în continuare viral. (Deși acum apare în diferite alte forme)

Se pare că felul în care gândești și vorbești se reflectă în deciziile și atitudinile pe care le manifești.

Așa că dacă dorești să transformi anxietatea în entuziasm, este important să schimbi mesajul pe care ți-l transmiți în legătură cu o situație.

Mai exact, înlocuiește cuvinte precum „anxietate”, „frică” sau „panică” cu „entuziasm” sau „curiozitate”.

Știu, poate ți se va părea straniu să spui „Sunt entuziasmat(ă) de rezi”. Dar realist vorbind, oricât de nasol ar fi un examen, ai destule motive să fii entuziasmat în legătură cu el; este încă un pas spre ce îți dorești să obții.

Indiferent de rezultat, contează enorm faptul că ai avut inițiativă.  

Și până la urmă, la asta se rezumă managementul anxietății – să ai inițiativă și să vezi oportunitatea chiar și atunci când anxietatea te îndeamnă să fugi.

Cum aplici cei 3 pași înainte de rezidențiat

Teoria sună frumos, dar întrebarea reală este cum o folosești în săptămânile de dinaintea examenului, atunci când anxietatea apare exact când ai nevoie de claritate. Vestea bună e că nu trebuie să aștepți ziua examenului ca să exersezi reevaluarea — o poți antrena în fiecare sesiune de învățare.

Începe cu pasul 1 chiar la birou: observă ce faci ca să fugi de disconfort. Verifici telefonul de fiecare dată când dai de o grilă grea? Te ridici după apă ori de câte ori simți că nu știi răspunsul? Acelea sunt mici evadări din anxietate. Lasă-le să dispară treptat și rămâi cu emoția, fără să o ascunzi.

Pentru pasul 2, reformulează fiecare grilă greșită ca pe o oportunitate, nu ca pe o dovadă că nu ești pregătit. O întrebare la care greșești acum este o întrebare pe care n-o vei mai rata la examen — exact pe asta se bazează recuperarea activă, în care încerci să îți amintești răspunsul înainte de a-l verifica. Anxietatea care apare când dai de o grilă necunoscută devine semnalul că tocmai ai găsit ceva de învățat.

Pasul 3 se aplică cel mai bine cu voce tare. Înainte să deschizi o sesiune de grile, spune-ți „sunt curios cât știu deja”, nu „sper să nu mă fac de râs”. Pare un detaliu mărunt, dar dialogul interior cu care intri în învățare se reflectă direct în cât de mult reziști când materia devine grea.

Mai multe: reevaluarea cognitivă a emoțiilor.

Vezi și: anxietate · psihologia pozitivă · blocajele de la învățare.

Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.

Întrebări frecvente

Anxietatea se poate vindeca definitiv?

Nu. Anxietatea nu este o boală care se vindecă, ci o emoție care se gestionează. Este o unealtă utilă cu care evaluezi riscul, anticipezi pericole și mobilizezi resurse interioare. În loc să încerci să scapi de ea pentru totdeauna, înveți să trăiești cu ea, să o controlezi când te copleșește și să o folosești ca resursă.

De ce anxietatea și entuziasmul se simt la fel?

Pentru că produc aceleași reacții fizice: nod în gât, puls crescut, respirație accelerată, agitație și senzația că ceva e pe cale să se întâmple. Singura diferență este perspectiva ta — când vezi situația ca periculoasă te anxietezi, iar când o vezi ca ceva nou și interesant te entuziasmezi.

Cum schimb dialogul interior ca să trec de la anxietate la entuziasm?

Înlocuiește cuvinte precum „anxietate”, „frică” sau „panică” cu „entuziasm” sau „curiozitate”. În loc de „sunt anxios”, spune-ți „sunt entuziasmat”. Felul în care gândești și vorbești se reflectă în deciziile și atitudinile tale, așa că reformularea mesajului schimbă concret modul în care abordezi situația.

Există dovezi că reevaluarea anxietății chiar funcționează?

Da. Cercetătoarea Alison Wood Brooks de la Harvard Business School a constatat că participanții s-au descurcat mai bine la vorbit în public și la karaoke după ce și-au reevaluat anxietatea ca entuziasm — practic, spunându-și „sunt entuziasmat” în loc de „sunt anxios” înainte de activitate.

Cum mă ajută asta concret la pregătirea pentru rezidențiat?

Anxietatea care apare când dai de o grilă grea poate deveni semnalul că tocmai ai găsit ceva de învățat. Privește fiecare întrebare greșită ca pe o oportunitate, nu ca pe o dovadă că nu ești pregătit, și intră în sesiunile de grile cu un dialog interior de tip „sunt curios cât știu deja”. Recuperarea activă prin grile transformă disconfortul în progres.

Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google

Hei, merci că ai citit până aici! 🤗

↓ Te-ar putea interesa și următorul articol...