Pe scurt: înveți mai rapid nu studiind mai mult, ci mai inteligent. Cele 10 obiceiuri se reduc la câteva principii: abordezi materia cu atitudinea corectă, îți alegi un loc fără distrageri, iei cu tine doar strictul necesar, îți rescrii notițele cu mâna ta, folosești dispozitive mnemonice, exersezi pe grile și examene vechi, îți faci un program zilnic realist (30-60 de minute), îți iei pauze cu mici recompense, îți păstrezi un stil de viață echilibrat și afli din timp ce așteaptă profesorul. Pentru admitere și rezidențiat, cel mai eficient obicei dintre toate rămâne recuperarea activă: rezolvi grile, vezi unde greșești și revii acolo.
Obiceiurile care să te ajute să înveți mai rapid (a se citi mai inteligent) pot fi adăugate stilului tău de viață atunci când dorești să-ți îmbunătățești abilitatea de a reține informația pe care o citești.
Aceste abilități includ abordarea studiului cu atitudinea corectă, în mediul corect, minimizând distragerile, setarea unui program realist, și experimentarea unor jocuri mentale, printre altele.
Studenții au parte de îndeajuns de multe probleme în viețile lor, iar uneori este dificil să-și păstreze atenția pe ceea ce contează cu adevărat: concentrarea în timpul studiului.
Cheia unui studiu eficient nu se bazează pe un studiu îndelungat, ci pe unul inteligent.
Dacă folosești următoarele 10 obiceiuri, vei ajunge să înveți mai rapid, într-un mod eficient.
1. Felul în care abordezi materia contează
Foarte mulți oameni consideră studiul ca fiind o sarcină ce trebuie realizată, ci nu o oportunitate de învățare. Acest lucru nu este neapărat greșit, însă cercetătorii au descoperit că felul în care abordezi informația pe care o studiezi contează la fel de mult ca ceea ce înveți.
A avea parte de perspectiva ideală asupra a ceea ce urmează să faci te va ajuta să înveți inteligent.
Câteodată poate fi dificil, însă în următoarele situații ar fi indicat să eviți studiul. Dacă ești distras de problemele din cuplu, un proiect important sau de jocuri video, atunci procesul de învățare va fi doar un exercițiu frustrant. Întoarce-te la el când nu ești focusat (sau obsedat) pe altceva.
Metode prin care să-ți îmbunătățești felul în care privești studiul:
- Țintește să gândești pozitiv atunci când înveți și amintește-ți de abilitățile pe care le ai privind învățatul;
- Evită gândirea catastrofică. În loc să gândești „nu sunt eficient și niciodată nu voi fi în stare să învăț pentru examenul acesta”, încearcă să privești situația astfel: „s-ar putea să nu am îndeajuns de mult timp la dispoziție pentru examenul acesta, însă din moment ce încep acum, s-ar putea să reușesc”.
- Evită gândirea absolută. În loc să gândești „întotdeauna las învățatul pe ultima sută de metri”, schimbă-ți perspectiva și spune „dacă nu am făcut atât de bine până acum, ce pot face de acum înainte pentru a îmbunătăți situația?”
- Evită să te compari cu colegii tăi, pentru că de obicei ajungi să te simți prost.
2. Locul în care studiezi este important
Foarte mulți oameni fac greșeala de a studia într-un loc în care au dificultăți în a se concentra.
Un loc cu foarte multe distrageri reprezintă un loc deloc indicat pentru a studia. Dacă dorești să studiezi în dormitor, acolo s-ar putea să ai televizorul, laptopul sau un coleg de cameră. Toate aceste trei elemente îți pot trezi interesul mai mult decât învățatul și astfel șansele să amâni învățatul pot fi mari.
Biblioteca, un colț într-o cameră de studiu sau o cafenea sunt de obicei locuri bune pentru învățat.
Asigură-te că alegi zonele liniștite din aceste locații. Caută locuri în campus și în afara lui, nu te înfige în prima locație pe care o consideri favorabilă. Dacă locația aleasă este doar „îndeajuns de bună” ar trebui să mai cauți.
Găsirea locului ideal pentru învățare este o activitate importantă deoarece acel loc s-ar putea să devină mediul tău de învățare pentru următorii ani.
3. Ia cu tine tot ce ai nevoie, lasă acasă tot ce nu ai nevoie
Din păcate, atunci când găsești locul ideal în care poți studia, câteodată ai tendința să iei cu tine lucruri de care ai nevoie.
De exemplu, în timp ce poate părea logic să notezi lucruri în laptop pentru a putea avea acces la ele mai ușor în viitorul apropiat, laptopul este o distragere puternică deoarece îl poți folosi la multe alte lucruri. Te poți juca, poți vorbi cu prietenii pe Facebook, poți citi articole, poți trimite emailuri, și multe alte lucruri.
Înainte de a lua ceva cu tine în locul pentru studiu, întreabă-te dacă ai neapărată nevoie de acel lucru. Cel mai bine este să ai cu tine doar hârtie și un pix.
De asemenea, nu uita de materiale și grile pentru admitere. Ar fi foarte frustrant și ai face o mare risipă de timp dacă ar trebui să te întorci acasă, după ele. Fă o listă cu toate materialele de care ai nevoie și asigură-te că fiecare element de pe lista respectivă este bifat, înainte să pleci de acasă.
Apropo – s-ar putea să înveți mai bine cu muzică în căști. Așadar, nu uita să iei telefonul sau un player cu tine.
4. Evidenţiază și rescrie-ți notițele
Marea majoritate a oamenilor simt că sunt ajutați să învețe inteligent atunci când evidenţiază informația pe care o consideră importantă.
Prin conectarea conceptelor similare, procesul de învățare este simplificat. Un lucru important ce trebuie amintit în aceste situații este că evidențierea cuvintelor funcționează ca o unealtă de învățare rapidă atunci când este făcută de tine.
Fiecare persoană este unică, iar felul în care tu pui informația cap la cap este total diferit de felul în care un coleg de-al tău face același lucru. Tocmai din acest motiv, s-ar putea să nu funcționeze să înveți de pe o carte ce a fost colorată, subliniată și evidențiată de altcineva.
De asemenea, este recomandat ca atunci când iei notițele colegilor tăi, să te asiguri că le înțelegi și că îți faci propriile conexiuni între conceptele găsite acolo. În caz contrar, îți va fi foarte greu să îți aduci aminte ce semnifică respectivele notițe și nu vei putea învăța.
Când înveți, ar fi ideal să folosești cât mai multe simțuri posibil, astfel informația va fi asimilată mai ușor. A rosti cu voce tare notițele pe care le copiezi (sau rescrii) înainte de un examen important poate fi o modalitate prin care să-ți implici încă un simț.
5. Folosește jocuri de memorie (dispozitive mnemonice)
Jocurile de memorie sau dispozitivele mnemonice sunt metode ce te ajută să-ți aduci aminte bucăți de informație prin simpla asociere a cuvintelor adesea utilizate.
Marea majoritate a oamenilor leagă cuvinte lipsite de sens pentru a forma o propoziție ușor de amintit. Prima literă a fiecărui cuvânt poate fi utilizată, mai apoi, pentru a construi alte sensuri și informație.
Cheia pentru utilizarea eficientă a astfel de jocuri o reprezintă simplitatea cu care reții propoziția nou formată, lipsită de sens. Cu toate acestea, s-ar putea să nu funcționeze pentru tine, așadar testează-i eficiența.
Dispozitivele mnemonice sunt ajutătoare deoarece îți folosești creierul pentru a memora vizual, în loc să memorezi doar o listă de lucruri. Cu cât îți folosești creierul mai mult, cu atât îți îmbunătățești memoria mai mult.
6. Practică de unul singur sau alături de prieteni
Vechea zicală, care spune că practica te apropie de perfecțiune, este adevărată.
Poți practica de unul singur făcând examene de test sau răspunzând la grile. Dacă aceste lucruri nu sunt disponibile, poți cere ajutorul unui coleg sau unui prieten.
În cazul în care un examen mai vechi este disponibil, folosește-l ca ghid. Foarte mulți studenți folosesc examenele neactualizate (cele vechi) ca examene reale, însă ajung să fie dezamăgiți pentru că în urma actualizării întrebările au fost schimbate. Astfel de examene te ajută să înțelegi tipul de întrebări la care să te aștepți.
Câteodată, este foarte ajutător să revizuiești materia alături de un grup de colegi sau prieteni. Astfel de grupuri funcționează ideal dacă sunt mici (4 sau 5 oameni), iar oamenii care formează grupul au interese comune.
Nu există o recomandare generală, având în vedere că fiecare grup ar trebui să-și structureze activitățile în funcție de nevoile grupului.
Unele grupuri sunt eficiente atunci când membri grupului își adresează întrebări sau când fiecare membru se responsabilizează cu un capitol. Alte grupuri preferă să-și compare notițele luate în timpul cursului și să revizuiască ce au făcut.
Astfel de grupuri de studiu pot fi foarte eficiente, însă nu funcționează pentru toată lumea.
7. Creează-ți un program pe care să-l respecți
Oamenii tratează procesul de învățare ca și cum ar fi ceva lipsit de importanță, care are loc în timpul liber.
Însă, dacă acorzi un interval de timp exact, în fiecare zi, învățatului, la fel cum acorzi cursurilor din timpul anului școlar, vei avea parte de mai puțin stres pe o perioadă îndelungată de timp.
În schimb, dacă apelezi la soluția „ultima sută de metri”, vei ajunge să te frustrezi pentru că vei intra în maratoane de învățare de câte 12 ore.
A aloca câte 30-60 de minute pe zi în direcția lucrurilor pe care trebuie să le înveți îți va oferi mai mult timp pentru studiu.
Ar trebui să înveți în mod regulat, în timpul semestrului, pentru cât mai multe materii posibile. Unii oameni învață în fiecare zi, alții învață de 2-3 ori pe săptămână. Frecvența nu este la fel de importantă precum studiul în sine la un interval de timp regulat.
Chiar și deschiderea unei cărți, ce are legătură cu materiile examenelor tale, o dată pe săptămână, în fiecare săptămână, este mai eficient decât să apelezi la ultima sută de metri.
Programarea este mai importantă chiar și decât grupurile de studiu. Dacă doar jumătate dintre membrii grupului sunt la fel de devotați precum ești tu, atunci ar trebui să cauți grupuri noi de studiu în care să te implici.
8. Ia pauze și oferă-ți mici premii
Pentru că de cele mai multe ori vedem învățatul precum o sarcină, este uman să vrem s-o evităm.
Cu toate acestea, dacă reușești să îți oferi premii, acestea te vor ajuta să îți păstrezi concentrarea pentru o perioadă mai mare de timp.
Înainte de setarea premiilor, setează corect intervalurile de învățare. A studia pentru patru ore, fără să iei pauză, nu este realist și nici măcar nu-i amuzant. În schimb, a studia pentru o oră, iar apoi să ai parte de o mică pauză de 5 minute (premiul) în care să asculți o melodie și să mănânci un fruct va fi mai mult decât ideal.
Gestionează-ți timpul de învățare în intervaluri ce au logică pentru tine.
Dacă ai de parcurs un capitol întreg, găsește secțiuni în capitolul respectiv și dedică-ți energia fiecărei secțiuni în parte. Poate că vei învăța o singură secțiune odată, sau două odată. Testează și descoperă-ți limitele.
Dacă ai parte de succes atunci când lucrurile par să fie puțin mai dificile (să înveți două secțiuni dintr-un capitol odată) oferă-ți un premiu ceva mai valoros. Poate mănânci o ciocolată. Sau îți gătești un desert delicios la cină. Sau te mai joci 30 de minute pe calculator pentru fiecare două secțiuni învățate.
Ideea este că premiile trebuie să fie pe măsura efortului depus.
Cu cât înveți mai mult și cu cât investești mai mult efort, cu atât premiul ar trebui să fie mai mare. Însă nu exagera. Problema va apărea când îți vei dori să ai parte mai repede de premiu decât să înveți, iar atenția ta va fi mai tot timpul pe premiu. Astfel, vei ajunge să nu te poți concentra.
9. Păstrează totul sănătos și echilibrat
Este dificil să ai un stil de viață echilibrat în timp ce ești în școală, știm asta.
Însă cu cât cauți mai mult echilibrul respectiv, cu atât îți va fi mai ușor să faci lucrurile pe care ți le propui. Dacă îți petreci tot timpul jucându-te jocuri video sau cu prietenii, atunci va dispărea echilibrul.
Când echilibrul lipsește, lucrurile pe care nu te concentrezi – precum învățatul – devin mult mai dificile. Asta nu înseamnă că trebuie doar să studiezi. Fă-ți prieteni, distrează-te, comunică cu familia ta, însă în același timp găsește un echilibru între toate activitățile tale.
A găsi echilibrul nu este ceva ce poate fi învățat – el se câștigă în timp ca rezultat al faptului că-ți trăiești viața și experimentezi.
A trăi sănătos și a fi sănătos, în special pe termen lung, necesită muncă zilnică. Trebuie să fii atent mereu la ce mănânci și la exercițiile pe care le faci. Pentru sănătate, nu există nicio scurtătură. Vitaminele și plantele pot să te ajute pe termen scurt, însă nu sunt un substitut pentru mesele reale, regulate sau doza de exerciții ce ar trebui să facă parte din viața ta în mod regulat.
Privește vitaminele și plantele așa cum sunt – suplimente pentru un stil de viață sănătos. Plantele uzuale – precum ginkgo, ginseng sau gotu kola – te pot ajuta să-ți îmbunătățești concentrarea, comportamentul și chiar inteligența. Însă nu ar trebui să te bazezi pe ele.
10. Cunoaște așteptările profesorului
Fiecare profesor are diferite așteptări când vine vorba de studenții săi și informația pe care aceștia ar trebui s-o învețe.
În timp ce notițele și cursurile sunt un bun început, mai bine de atât ar fi să petreci ceva timp cu profesorul sau cu asistentul acestuia. A comunica cu profesorul – mai ales dacă materia predată de el are un examen dificil – încă de la începutul anului școlar, te poate ajuta să înțelegi așteptările acestuia.
A cunoaște așteptările înseamnă a reduce din dificultatea grilelor pentru admitere.
Fii atent în clasă atunci când profesorul scrie ceva pe tablă sau afișează ceva la video-proiector – adesea informațiile respective sunt importante. Însă, în același timp, când spune ceva este la fel de important.
Ține cont de toate lucrurile prezentate și totodată de felul în care îți sunt prezentate. Modalitatea de livrare a informației aleasă de profesor este un bun indiciu privind modalitatea prin care ai putea tu să-ți prezinți lucrarea la examen.
Dacă iei o notă mică, discută cu profesorul. Încearcă să înțelegi ce ai făcut greșit astfel încât să știi unde trebuie să muncești pentru a te îmbunătăți.
Amintește-ți să înveți
Studiul nu este doar despre a trece un examen, așa cum mulți studenți consideră.
Studiul este un efort în direcția învățării unor lucruri – lucruri de care ar trebui să-ți pese. În timp ce unele materii s-ar putea să nu îți surâdă absolut deloc, încearcă să găsești mici detalii care fac dificilul interesant, astfel încât să devii atras de materia respectivă.
Cu toate că școala nu pare să fie cel mai minunat loc în care te poți afla, după finalizarea acesteia vor apărea multe alte responsabilități precum carieră sau copii. Așadar, bucură-te de fiecare moment de care ai parte, indiferent că este dificil sau ușor.
Alocă-ți timp să înveți acum lucrurile care sunt importante pentru viitoarea ta carieră.
De ce „mai inteligent” bate „mai mult” la rezidențiat
Toate cele 10 obiceiuri de mai sus converg spre o singură idee: creierul reține mai bine atunci când e pus să recupereze informația, nu doar să o recitească. Diferența dintre a parcurge pasiv un capitol și a-ți testa activ memoria pe el este uriașă pentru un examen cu sute de întrebări tip grilă.
Recitirea îți dă o falsă senzație de stăpânire a materiei: paginile îți par familiare, deci crezi că le știi. În clipa în care trebuie să alegi varianta corectă dintre cinci, familiaritatea nu te mai ajută. Recuperarea activă — adică să-ți pui întrebarea și să cauți răspunsul din minte înainte să-l verifici — este exact ceea ce ți se cere în sala de examen.
De aceea, pentru admitere și rezidențiat, grilele nu sunt doar un test final, ci principala metodă de învățare. Fiecare grilă rezolvată greșit îți arată exact ce capitol trebuie reluat, transformând studiul într-un proces orientat, nu într-o lectură la întâmplare.
Cum combini obiceiurile într-o sesiune de studiu
Obiceiurile funcționează cel mai bine împreună, nu izolat. O sesiune eficientă arată cam așa: alegi un loc liniștit (obiceiul 2), iei cu tine doar materialul și grilele (obiceiul 3), setezi un interval clar de 30-60 de minute din programul tău (obiceiul 7), parcurgi o secțiune evidențiind și rescriind ce contează (obiceiul 4), apoi te testezi pe grile pe acea secțiune (obiceiul 6).
La final îți acorzi o pauză scurtă cu o mică recompensă (obiceiul 8), ca să-ți păstrezi concentrarea pe termen lung. A doua zi, în loc să treci direct la materie nouă, începi prin a relua câteva grile din ziua precedentă — așa fixezi ce ai învățat înainte să adaugi straturi noi.
Cartonașele cu întrebare-răspuns sunt un complement util în acest proces, mai ales pentru definiții și liste pe care vrei să le ai mereu la îndemână. Dar motorul învățării rămâne recuperarea activă prin grile, care reproduce fidel condițiile examenului.
Mai multe: recuperarea activă (active recall).
Vezi și: mnemotehnica te ajută să înveți rapid orice · de ce să înveți prin grile pentru rezidențiat · 5 greșeli pe care le faci când înveți.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Cum pot să învăț mai repede pentru un examen?
Nu studiind mai multe ore, ci mai inteligent. Alege un loc fără distrageri, rescrie-ți notițele cu mâna ta, fă-ți un program zilnic realist de 30-60 de minute și, cel mai important, testează-te activ pe grile în loc să recitești pasiv. Recuperarea informației din memorie fixează cunoștințele mult mai bine decât simpla lectură.
Câte ore pe zi ar trebui să învăț?
Frecvența regulată contează mai mult decât numărul de ore. Pentru majoritatea oamenilor, 30-60 de minute pe zi, în mod constant, sunt mai eficiente decât maratoane sporadice de 12 ore pe ultima sută de metri. Studiul susținut, la intervale fixe, reduce stresul și consolidează memoria pe termen lung.
Sunt cartonașele sau grilele mai bune pentru memorare?
Ambele se bazează pe recuperare activă, dar au roluri diferite. Cartonașele cu întrebare-răspuns sunt un complement excelent pentru definiții și liste. Pentru admitere și rezidențiat însă, grilele reproduc fidel condițiile examenului și îți arată exact unde trebuie să revii, așa că rămân principala metodă de învățare.
Ce sunt dispozitivele mnemonice și chiar ajută?
Sunt tehnici de asociere care te ajută să reții informația legând cuvinte sau formând propoziții ușor de amintit, adesea din prima literă a fiecărui termen. Funcționează pentru că îți pun creierul să memoreze vizual și creativ, nu doar mecanic. Eficiența diferă de la o persoană la alta, așa că merită testate.
De ce reușesc să rețin mai bine când rescriu notițele cu mâna mea?
Pentru că procesarea activă a informației — selecția, evidențierea și reformularea în cuvintele tale — creează conexiuni proprii între concepte. A învăța de pe notițele subliniate de altcineva funcționează rar, fiindcă acele conexiuni nu îți aparțin. Bonus: dacă rostești cu voce tare ce rescrii, implici încă un simț și fixezi mai bine.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
