Salutare,
Diana aici.
Traversăm perioade tulburi. Ba ne aflăm în criză economică, ba în criză sanitară, ba în criză… geopolitică.
Nu trebuie să disperăm, și nici să devenim fataliști, însă este esențial să încercăm să înțelegem evenimentele din jurul nostru.
Te-ai gândit vreodată la cum influențează geopolitica, psihologia și starea noastră de zi cu zi, și invers?
1. De unde până unde geopolitică?
Mai tot timpul ne gândim că factorii majori care ne influențează și modelează psihologia se află în copilărie, familie, istoria noastră personală ș.a.m.d. Totuși, cauzele care contribuie la construirea identității, percepțiilor și a reacțiilor noastre sunt dintre cele mai diverse.
Un factor la care rar ne gândim este cel geopolitic. Geopolitica poate fi definită drept știința care studiază formele de viață politice în spațiile de viață naturale și care încercă să înțeleagă dependența și condiționarea lor geografică de-a lungul istoriei.
Sau, ca să fie mai în acord cu ce se întâmplă recent, geopolitica poate fi definită și ca știința care se ocupă de analiza statului din punct de vedere al instinctului lui de expansiune, izvorât dintr-un complex de temeiuri, mai ales geografic. – Karl Haushofer
Este un subiect complex și greoi, dar dacă ți-am stârnit interesul, poți afla detalii suplimentare aici.
2. Condiționarea geografică
Zona noastră domestică tinde să fie percepută drept distantă sau separată de zona internațională. Dar nu este. Trebuie doar să privim puțin felul în care ne afectează starea și gândurile evenimentele din apropierea granițelor noastre.
Am observat panică, nesiguranță, tendințe naționaliste foarte nesănătoase, dezinformări, grupuri pro-Putin apărute peste noapte în Social Media și un fake news continuu.
În cea mai mare măsură, este de înțeles. Relațiile noastre cu Estul nu au fost, și nu sunt nici acum deloc favorabile. Era de așteptat că va apărea un mic haos în creierele noastre. Condiționarea noastră geopolitică și istorică ne face să devenim alerți și să ridicăm garda când este vorba despre vecinii noștri estici. Și pe bună dreptate.
Acum, am scris acest mail nu cu scopul informării despre acțiunile desfășurate la granița noastră. Este un subiect complex, greoi și informațiile trebuie luate de la surse credibile, în măsură să comenteze ultimele evenimente.
Ce încerc să fac este să atrag atenția asupra tendințelor observate recent. By the way, nu ne comportăm cu mult diferit față de alte crize. Și în cea sanitară, criza Covid-19, am avut cam aceleași reacții nesănătoase.
3. Ce e de făcut?
Creierul aflat într-o stare de criză, fără prea multe repere, abandonează cu ușurință gândirea critică. Intră în acțiune creierul emoțional, elefantul, care gândește, ia decizii și acționează în baza reacțiilor emoționale primare.
Luciditatea dispare, mințile devin sensibile la dezinformare din cauza fricii, iar mai apoi deciziile politice care sunt luate mult în acord cu starea populației, suferă. A se vedea cum în criza sanitară s-au luat decizii de relaxare când nu era cazul, pentru că presiunea publică era mare, și invers. Cum deciziile au fost restrictive sau luate fără logică, pentru că publicul cerea acest lucru.
Ponderea noastră, a tuturor, este mai mare decât ne place să credem. Am auzit de atâtea ori clișeul: dacă votul nostru ar schimba ceva, nu am mai fi lăsați să votăm.
Ce văd în astfel de tendințe?
Eschivare.
Văd oameni care se simt depășiți de viteza cu care apar schimbările și de multitudinea de informații care au nevoie de filtrare. Așa că aleg calea ușoară. Își construiesc un scut care le spune că nu are rost să depună niciun efort, oricum alegerea lor nu va conta. Așa că mai bine deschidem o bere și strigăm: „e toți la fel!”
Cred ca am fost puțin dramatică, but you get my point.
Responsabilitatea de a ne informa, de a filtra informațiile și de a gândi critic, rațional și nu emoțional este extrem de mare. Mai ales în astfel de contexte delicate. Viitoarele decizii politice pot depinde de presiunea pe care noi o facem într-o direcție sau alta.
Nu abandona efortul și nu cădea pradă scuzelor.
Informează-te, informează-te, informează-te!
Creștem împreună,
Diana