Pe scurt: în vremuri incerte, echilibrul emoțional vine din patru mișcări concrete — separă ce poți controla de ce nu poți controla (cheltuielile tale, planul de pregătire, expunerea ta — da; criza, data examenului, deciziile statului — nu), acceptă că adaptarea e singura opțiune reală și caută alternative la activitățile blocate, folosește perioada pentru auto-reflecție și continuă să lucrezi la obiectivele tale ca să nu rămâi cu materie neînvățată când panica trece. Nu cei mai puternici supraviețuiesc crizelor, ci cei mai adaptabili.
Astăzi nu o să îți vorbesc doar din postura de psiholog, ci și din perspectiva unui om care trece prin aceeași situație ca și tine.
Dacă aș descrie atmosfera actuală în câteva cuvinte, acestea ar fi: anxietate, incertitudine, nesiguranță și neîncredere.
Fără să te obosesc cu detalii pe care le știi deja, vreau să îți prezint câteva idei care cred că pot face situația actuală mai ușor de tolerat.
Ce pot controla vs. ce nu pot controla
Atunci când dezastrul lovește, anxietatea este mecanismul care te pune în mișcare.
Datorită anxietății ajungi să te întrebi dacă să îți faci sau nu provizii, dacă ar trebui să te întorci acasă o perioadă sau dacă ar fi mai bine să nu te vezi cu prietenii în următoarele săptămâni.
Doar că uneori, anxietatea se poate transforma în panică și îngrijorări total neproductive. În plus, ești bombardat constant cu informații despre efectele pandemiei și ajungi să vezi situația ca pe o catastrofă în fața căreia ești complet neputincios.
Cred că în astfel de momente, este esențial să faci efortul de a evalua cât mai realist situația în care te afli.
Cu alte cuvinte, în loc să privești situația ca pe o catastrofă uriașă, caută să o împarți în lucruri pe care le poți controla și lucruri pe care nu le poți controla.
De exemplu:
Nu poți controla criza economică, dar poți controla cheltuielile pe care le faci în această perioadă.
Nu poți controla data examenului de admitere, dar poți controla planul tău de pregătire pentru examen.
Nu poți controla felul în care gestionează statul criza actuală, dar poți controla cât de mult te expui la contexte în care ai putea contracta virusul.
Tip: Alege câteva surse de încredere din care să te informezi și ignoră restul materialelor.
Adaptabilitatea este răspunsul (fie că îți place sau nu)
Se spune că în momente de criză, nu cei puternici supraviețuiesc, ci cei adaptabili. Puterea este relativă și evenimentele curente ne-au arătat că cele mai puternice națiuni pot fi zguduite de un organism atât de mic încât nu îl poți vedea cu ochiul liber.
În schimb, adaptabilitatea te ajută să navighezi orice situație nouă. De fapt, cred că Theodore Roosevelt a surprins cel mai bine esența adaptabilității când a spus: „Fă ceea ce poți, cu ceea ce ai, acolo unde ești.”
Doar că adaptarea înseamnă schimbare și schimbarea înseamnă disconfort.
Nimănui nu îi place să fie forțat să renunțe la unele rutine plăcute cum ar fi mersul la sală sau ieșitul la bere. Nimeni nu este mulțumit că s-au anulat atâtea evenimente.
Însă indiferent de cât de nemulțumit sau revoltat ești, lucrurile rămân în continuare incerte, așa că adaptarea e singura ta opțiune. Fără adaptare, vei fi exact ca o cărămidă aruncată în lac, adică te vei scufunda fără să poți face ceva în legătură cu asta.
Ce înseamnă concret adaptabilitate?
Înseamnă să găsești alternative la activitățile pe care nu le poți face.
Nu mai poți ajunge la sală?
Poți să îți faci un program de exerciții acasă. De fapt, nici nu e nevoie să îți bați prea mult capul, pentru că există deja videoclipuri pe internet. Trebuie doar să cauți.
Nu mai poți ieși în oraș?
Poți să faci o conferință video cu persoanele cu care vrei să te vezi. Astfel, puteți mânca, bea și petrece timp împreună, în ciuda distanței fizice care vă desparte.
Vrei să rămâi în continuare în panică și nemulțumiri sau alegi să te adaptezi?
Tu decizi!
Tip: Iată o listă de activități pe care probabil le-am amânat de multe ori și sunt perfecte pentru acasă:
- citește o carte în loc să vezi o comedie mediocră pe Netflix;
- privește un documentar în loc să revezi același episod de stand-up comedy;
- încearcă rețete noi în loc de clasicele spaghete;
- fă-ți ordine în cameră sau chiar în toată casa în loc să pierzi timpul pe telefon;
- ascultă muzică nouă și dansează;
- scrie-ți gândurile într-un jurnal și reflectă la tine.
Timp pentru auto-reflecție
Cred că orice moment de criză aduce noi oportunități și creează un context potrivit în care să descoperi ceva nou despre tine.
De fapt, confruntarea cu o situație critică te poate motiva să crești (mental și emoțional) mai mult decât o face voința proprie. Este un moment în care îți testezi limitele și îți exersezi toleranța la frustrări și stres.
Așa că te încurajez să te uiți mai atent la tine în următoarea perioadă.
- Cum este dispoziția ta de-a lungul zilei?
- Care sunt lucrurile care te îngrijorează, frustrează sau stresează?
- Ce poți face în legătură cu asta?
- Care sunt persoanele care ar putea să te sprijine (emoțional sau chiar material)?
- Ce ai putea face tu pentru a-ți sprijini familia, prietenii, colegii sau vecinii?
Mai devreme sau mai târziu, situația se va ameliora. Poate că societatea va trece prin schimbări majore sau poate nu. Însă cu cât te înțelegi mai bine pe tine, cu atât vei ști ce ai nevoie pentru a te adapta cu succes.
Continuă să lucrezi la obiectivele tale
Atunci când lucrezi sau studiezi de acasă, riscul să procrastinezi este mare. Mereu se găsește câte o farfurie care ”trebuie” spălată, iar Netflix-ul e la un click distanță.
Totodată, incertitudinea poate deveni ușor o scuză ”bună” să pui pe pauză planul de învățare sau alte obiective la care lucrezi. Și uite așa transformi perioada de izolare într-un maraton de seriale și filme.
Doar că atunci când panica va trece, vei rămâne cu o grămadă de materie neînvățată.
Așa că lasă scuzele și ține-te de treaba pe care ai fi făcut-o și în circumstanțe normale. Asta o să te ajute să rămâi în grafic cu pregătirea pentru rezi și să nu aluneci complet în haos.
În final, ce pot să zic… trăim vremuri interesante și felul în care vor evolua lucrurile depinde de noi ca o comunitate, nu ca indivizi.
Cum îți construiești o rutină zilnică care îți ține mintea limpede
Toate ideile de mai sus se prăbușesc fără un singur lucru: o structură a zilei. Când totul în jur e incert, creierul tău caută disperat predictibilitate, iar dacă nu i-o oferi tu, o va înlocui cu derulat la nesfârșit pe telefon și cu îngrijorări care se rotesc în gol. O rutină simplă nu e despre disciplină de fier, ci despre a-i da minții niște repere de care să se prindă.
Începe cu trei ancore fixe în zi: o oră constantă de trezire, un bloc de învățare și o oră la care închizi ecranele seara. Restul poate fi flexibil, dar aceste trei puncte îți dau senzația că ziua îți aparține, nu invers. Dacă studiezi de acasă, separă fizic locul de învățat de locul de relaxare — chiar și o masă diferită ajută creierul să comute între moduri.
Pentru blocul de învățare, folosește intervale scurte și clare în loc de maratoane vagi. Patruzeci de minute de concentrare, urmate de o pauză reală în care te miști sau bei un pahar cu apă, bat ore întregi în care pretinzi că studiezi cu serialul pornit în fundal. Iar la final de zi, notează-ți o singură întrebare: ce am dus astăzi mai departe? E suficient cât să nu aluneci în haosul de care vorbeam și să rămâi în grafic cu pregătirea pentru rezidențiat.
Mai multe: reziliența psihologică.
Vezi și: de la anxietate la entuziasm · psihologia pozitivă · riscul să procrastinezi este mare · descoperi ceva nou despre tine.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Cum îmi dau seama ce pot controla și ce nu, când totul pare scăpat de sub control?
Ia situația care te apasă și taie-o în două coloane: pe stânga, lucrurile pe care le influențezi direct prin acțiunile tale (cheltuielile, planul de pregătire, cu cine te vezi, cât te informezi); pe dreapta, lucrurile care nu depind de tine (criza economică, data examenului, deciziile statului). Investește energie doar în prima coloană. Nu poți controla criza, dar poți controla cheltuielile; nu poți controla data examenului, dar poți controla planul tău de pregătire.
De ce e adaptabilitatea mai importantă decât puterea într-o criză?
Pentru că puterea e relativă, iar evenimentele majore arată că până și cele mai puternice structuri pot fi zguduite de ceva neașteptat. Adaptabilitatea, în schimb, te ajută să navighezi orice situație nouă: găsești alternative la activitățile blocate în loc să te blochezi în nemulțumire. Fără adaptare, ești ca o cărămidă aruncată în lac — te scufunzi fără să poți face ceva.
Cum opresc anxietatea înainte să se transforme în panică?
Anxietatea în doze mici e utilă — te pune în mișcare și te face să iei decizii. Devine problemă când se transformă în panică și îngrijorări neproductive, hrănite de bombardamentul constant de informații. Soluția practică: alege câteva surse de încredere din care te informezi și ignoră restul, apoi readu situația la dimensiuni realiste împărțind-o în ce poți și ce nu poți controla.
Cum nu procrastinez când studiez de acasă în perioade incerte?
Riscul e mare, pentru că mereu se găsește o farfurie de spălat și un serial la un click distanță, iar incertitudinea devine o scuză comodă să pui pregătirea pe pauză. Antidotul e o rutină cu ancore fixe (oră de trezire, bloc de învățare, oră de închis ecranele) și intervale scurte de concentrare. Lasă scuzele și ține-te de treaba pe care ai fi făcut-o oricum în circumstanțe normale, ca să nu rămâi cu materie neînvățată când panica trece.
Ce activități concrete pot face acasă în loc să mă pierd pe telefon?
Câteva pe care probabil le-ai tot amânat: citește o carte în loc de o comedie mediocră, privește un documentar, încearcă rețete noi, fă-ți ordine în cameră, ascultă muzică nouă și dansează, sau scrie-ți gândurile într-un jurnal. Folosește momentul și pentru auto-reflecție: cum e dispoziția ta de-a lungul zilei, ce te îngrijorează, cine te poate sprijini și ce poți face tu pentru ceilalți.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
