Cuvântul „grile” de unul singur probabil că este îndeajuns de puternic încât să îi sperie pe marea majoritate a studenților. Cu toate acestea, studiile au arătat că grilele îți pot ajuta memoria pe termen lung și abilitatea de a reține informații importante de care ai nevoie.
Fiecare student are propriile lui strategii de studiu, cu obiceiuri specifice și rutine care îl fac să creadă că este eficient.
Însă există o mulțime de dovezi care spun că învățatul tradițional nu mai este la fel de eficient precum credem. De fapt, dacă de obicei citești până când îți pică ochii în gură, atunci s-ar putea să faci ceva greșit.
Efectul grilelor
Grilele sunt considerate a fi scopul final al care trebuie să ajungă un student.
Le folosim pentru a ne demonstra cât de multe știm (sau, în anumite cazuri, cât de puține știm). Însă, din ce în ce mai mult, psihologii demonstrează faptul că noțiunea de grile poate fi mult mai ajutătoare pentru studenți.
Cum? Ei bine, se pare că grilele îmbunătățesc memoria pe termen lung, lucru care este mai mult decât important pentru rezidențiat sau atunci când vrei să reții date importante. Iar având în vedere cât de subestimate sunt grilele, pare să fie trist că studenții nu le exploatează adevărata valoare.
De exemplu, în timp ce studenții pot avea propriile obiceiuri de studiat, abordarea generalistă asupra studiului arată în felul următor:
- Studiu, studiu, studiu, grile.
Sau poate arăta în felul următor:
- Studiu, grile, studiu, grile.
Cu toate acestea, cercetătorii spun că ar trebui să arate astfel:
- Studiu, grile, grile, grile.
Îmbunătățirea memoriei cu ajutorul grilelor – câteva cercetări
Impactul grilelor poate fi observat în două studii recente, ce sunt prezentate mai jos.
Studiul #1
Doi psihologi americani, Jeff Karpicke și Henry Roediger, au condus un experiment pe un grup de studenți pentru a examina eficiența grilelor în cadrul memorării de date și învățării de limbă.
Au pus studenții să învețe câteva perechi de cuvinte în Engleză și Swahili. Apoi, au cerut studenților să se pregătească pentru un examen grilă, în moduri diferite.
De exemplu, un grup a trebuit să continuă să facă grile chiar dacă răspundea corect, iar alt grup trebuia să se oprească atunci când răspundea corect.
Rezultatele au fost remarcabile.
Cei care s-au oprit, au putut să-și aducă aminte 35% din perechile de cuvinte învățate. Cei care au continuat să facă grile, și-au adus aminte 80% din perechile de cuvinte învățate.
Studiul #2
Un alt studiu a fost condus în anul 2014, când Carola Wiklund-Hornqvist a adus 83 de studenți într-un curs de psihologie pentru a studia o serie de concepte psihologice în mai puțin de 4 minute.
Jumătate de studenți din experiment au continuat să studieze conceptele în timp ce fiecare concept era prezentat pentru 15 secunde. Cealaltă jumătate a făcut 6 grile în care trebuiau să descrie conceptele prezentate.
La sfârșitul perioadei de învățare, toți cei 83 de participanți au făcut un test în care trebuiau să vorbească despre un concept. Aceeaşi grilă a fost dată peste 18 zile și din nou peste 5 săptămâni.
Grupul de participanți care au făcut cele 6 grile au avut rezultate mai bune decât celălalt grup la toate cele trei testări.
Învață cum să înveți
Dacă grilele sunt atât de eficiente în îmbunătățirea memoriei pe termen lung, de ce nu le folosim mai des în planurile noastre de învățare?
Un motiv ar fi legat de modul tradițional de a ne uita la grile și anume că intimidează studenții și îi obosesc. Deoarece creierul este întotdeauna dornic să aleagă calea cea mai ușoară, studenții au tendința să nu aleagă grilele pentru procesul de învățare.
Cu toate acestea, poate fi sesizabil faptul că oamenii au un minus când vine vorba de felul în care sunt conștienți de modul în care gândesc și de felul în care acesta poate fi îmbunătățit.
Așadar, în timp ce pare contra-intuitiv să faci grile atunci când ești slab pregătit, această metodă poate avea beneficii extraordinare când este folosită în cadrul unei strategii de studiu.
