Pe scurt: o mentalitate dezvoltată (growth mindset) înseamnă să crezi că inteligența și performanța academică se pot dezvolta prin efort, strategii bune și exercițiu — spre deosebire de mentalitatea fixă, unde îți vezi efortul ca pe un semn de slăbiciune. Conceptul îi aparține psihologului Carol Dweck. În acest articol găsești trei reguli practice: ești în controlul gândurilor și emoțiilor tale, nu ai eșuat niciodată (eșecul e o interpretare, nu o sentință) și trebuie să fii încrezător în propriile forțe. Aplicate la pregătirea pentru admitere, ele transformă demotivarea în acțiune concretă — iar la grile, recuperarea activă prin rezolvarea de probleme este exact terenul pe care o mentalitate dezvoltată își arată valoarea.
Ai simțit vreodată că nu ești absolut deloc motivat să studiezi, chiar dacă știi că trebuie să o faci?
Toți am fost acolo.
Știind că o mulțime de studenți se luptă cu motivația, am decis să aprofundăm și să vorbim în detaliu despre modul în care gândirea ta îți poate îmbunătăți notele.
Da, atât de puternică este gândirea ta.
Ai putea crede că nu ești în stare să obții note bune pentru că nu consideri că ești destul de inteligent. Sau ai putea crede că ești un leneș înnăscut.
Cum ai reacționa dacă ți-am spune că ești în control?
În cele ce urmează îți vom împărtăși câteva trucuri de succes privind puterea mentalității dezvoltate, acesta fiind exact ceea ce ai nevoie pentru a-ți îmbunătăți rezultatele academice.
Ce este o mentalitate dezvoltată pentru studenți?
Termenul de mentalitate dezvoltată a fost introdus pentru prima oară de Carol Dweck. Dr. Dweck folosește termenii de mentalitate dezvoltată și mentalitate fixă pentru a vorbi despre atitudinea elevilor față de învățare și inteligență.
Pentru a le pune în modul cel mai simplu, mentalitatea dezvoltată pentru studenți înseamnă a crede că inteligența și performanța academică pot fi dezvoltate. Pe scurt, vezi efortul tău ca fiind cheia succesului.
În cadrul mentalității dezvoltate, te străduiești să obții mai mult pentru că consideri că acest lucru contează.
Dimpotrivă, în cadrul mentalității fixe, vei crede că nu-ți poți schimba lucrurile și că oamenii care pot reuși sunt doar inteligenți. Pe scurt, vezi efortul tău ca pe un semn de slăbiciune și capacitate scăzută.
Dar aici e chestia. De fapt, poți deveni mai inteligent.
Da, poţi. Studiile au arătat că putem schimba dezvoltarea creșterii neuronale prin acțiuni precum practicarea și utilizarea unor strategii bune.
Asta înseamnă că, cu o muncă grea, poți fi mai inteligent.
Deci, dacă ai crezut că inteligența este fixă, iar realizările depind numai de cât de inteligent ești, ar trebui să meditezi asupra acestui gând din nou.
Deci, cum pot să-mi dezvolt mentalitatea?
Ai putea să te întrebi, ce diferențe apar după ce îmi dezvolt mentalitatea?
Aparent, această schimbare va aduce un impact asupra acțiunilor și obiceiurilor, rezultând într-o motivație crescută și în mai multe obiective atinse. În mod sigur, acestea se vor reflecta în notele tale de la examenul de admitere.
Nu este uimitor cum un simplu gând îți poate aduce îmbunătățiri generale?
Din acest motiv vreau să-ți prezint trei reguli care te vor ajuta să-ți dezvolți și menții o mentalitate dezvoltată.
Regula #1: Ești în controlul gândurilor și emoțiilor tale
Ai putea să simți că nu ești în stare să-ți schimbi IQ-ul sau că nu poți schimba mediul competitiv în care te afli.
Sau te simți atât de lipsit de puteri atunci când ai de învățat lucruri care nu-ți plac. Asta se poate întâmpla pentru că nu-ți place un anumit subiect sau pentru că nu-ți place să înveți, în general.
Însă ți-ai cam subestimat puterile.
Ești responsabil cu schimbarea modului tău de gândire. Dacă gândești diferit, vei simți lucrurile în concordanță cu modul de gândire. Astfel, vei putea să acționezi diferit și să ai parte de rezultate mai bune.
S-ar putea să nu fie foarte clar, așadar uite un exemplu:
Circumstanțe: ai un examen la medicină foarte important și la examenul anterior tocmai ai luat un 6, de care nu ai fost prea mulțumit.
Uite felul în care un student demotivat ar gândi:
- Gândurile tale: nu prea mă pricep la biologie celulară și asta mă face să cred că nu o să iau nici de data aceasta o notă mare;
- Emoțiile tale: stresat și demotivat;
- Acțiunile tale: nu ai de gând să depui prea mult efort pentru a învăța;
- Rezultatele tale: vei continua să iei note mici.
Uite cum ar trebui să fie lucrurile, de fapt:
- Gândurile tale: s-ar putea să nu fiu cel mai bun la capitolul biologie celulară, însă știu că dacă învăț mă apropii de a avea rezultatele dorite;
- Emoțiile tale: motivat și dispus să încerci să iei o notă mai bună;
- Acțiunile tale: te implici în rezolvarea de grile admitere, îți rogi colegii să-ți explice acolo unde nu înțelegi și iei mereu notițe cu lucrurile care par importante;
- Rezultatele tale: ai parte de note mai bune pentru că tu te-ai îmbunătățit.
Doar prin schimbarea felului în care percepi ceva și felului în care te gândești la acel ceva, vei avea parte de emoții, acțiuni și rezultate diferite.
ACȚIONEAZĂ: Uite ce poți face pentru a-ți redirecționa gândirea și pentru a avea rezultate mai bune.
- Gândește-te la circumstanțele în care procesul gândirii tale se manifestă într-un mod negativ și la declanșatorii respectivului proces;
- Încearcă să-ți redresezi gândirea către un alt drum – gândește-te că o mentalitate dezvoltată îți poate îmbunătăți inteligența și performanțele;
- Descrie felul în care te simți atunci când gândești pozitiv;
- Creează o listă cu acțiuni relevante pe care ți le vei însuși;
- Setează un obiectiv pentru rezultatul pe care dorești să-l atingi.
Regula #2: Nu ai eșuat niciodată
Consideri că ai eșuat pentru că ai luat o notă mică la ultimul examen?
Ei bine, nu ai eșuat niciodată.
De ce? Pentru că nu poți eșua niciodată. Eșecul se întâmplă doar în mintea ta.
Eșuezi doar pentru că tu crezi că eșuezi, pentru că interpretezi evenimentul ca pe un eșec – de fapt asta e ce mintea îți spune.
Cum ar fi dacă ai putea schimba asta?
Poate că ai auzit de îndeajuns de multe ori faptul că eșecurile sunt un drum către succes. Cu toate că sună clișeic, este foarte adevărat. Toți oamenii (și studenţii) de succes au eșuat în diverse circumstanțe. Poate că au eșuat la examenul de admitere, poate că au eșuat când au studiat sau când au început un business.
Însă au acceptat eșecul datorită mentalității dezvoltate.
În loc să scape de problemă, spunându-și că nu sunt buni la ceea ce încercau să facă, de fapt au găsit rădăcina problemei și au încercat să facă o modificare.
Au fost dispuși să investească îndeajuns de mult timp în ei astfel încât să se asigure că au parte de succes data viitoare.
Studenții de succes sunt dispuși să depună un efort substanțial înainte de examene. Ei înțeleg că pot eșua, astfel că se asigură în cazul în care se întâmplă, înțeleg motivele din spatele eșecului lor.
ACȚIONEAZĂ:
- Încetează să te pedepsești, în prezent, pentru nereușitele din trecut. Nu ai eșuat – e doar modalitatea ta de a interpreta lucrurile.
- Gândește-te la felul în care poți face lucrurile mai bune data viitoare. Dacă nu vrei să ai parte de un eșec la următorul examen, gândește-te la motivele pentru care ai putea să ai parte de un eșec și îmbunătățește-te exact în acele puncte de interes.
Poate că te întrebi ce poți face privind al doilea punct. Uite câteva idei:
- Nu-ți fie frică de greșeli. Acestea sunt naturale. Singurul lucru pe care îl poți face este să practici constant, astfel încât să te asiguri că ești pregătit.
- Învață din feedback. Greșește și învață din propriile greșeli. Astfel te vei îmbunătăți și te vei obișnui cu eșecul – în cazul în care se întâmplă, nu te va mai afecta atât de mult emoțional.
Regula #3: Trebuie să fii încrezător în propriile forțe
A fi încrezător în propriile forțe nu înseamnă a considera că tot ceea ce faci este perfect și că nu poți pierde niciodată.
A fi încrezător în propriile forțe înseamnă să crezi în abilitățile tale și să crezi în faptul că ești capabil să faci lucruri extraordinare.
În momentele în care competiția va fi acerba, îți va fi foarte ușor să te compari cu ceilalți și să ai îndoieli privind propriile abilități. Ar putea chiar să te oprească din a munci în direcția atingerii obiectivelor tale pentru că nu te consideri la fel de bun ca ceilalți.
Cu toate acestea, a crede în abilitățile tale este important deoarece este ceea ce îți dă motivație și te împinge către excelență. Pentru că știi că ești capabil, te poți focusa pe propriile îmbunătățiri.
În cele din urmă, încrederea în propriile forțe vine din primele două reguli menționate anterior – adică să ai control asupra gândirii tale și să accepți eșecurile. În loc să lași eșecul și gândirea negativă să te oprească din a obține mai multe, transformă-le în lecții și învață de pe urma lor.
Atunci când lucrezi la un eseu, în loc să gândești „sunt o persoană normală și asta este tot ce pot face” gândește în felul următor: „poate că lucrurile se pot întâmpla diferit și că pot face o treaba mai bună, însă cum mă pot îmbunătăți?”
ACȚIONEAZĂ: pur și simplu, a avea încredere în propriile forțe înseamnă a acționa
- Când te gândești dacă să studiezi pentru testul următor sau nu, gândește-te la faptul că efortul tău contează și începe să studiezi;
- Atunci când ai parte de gânduri negative, acționează spontan – te va ajuta să depășești contextul negativ.
Mentalitatea cheie pe care trebuie s-o adopți
Adu-ți aminte faptul că motivația adevărată nu izvorăște din lucruri externe – aceea este o motivație pe termen scurt.
Motivația și persistența pe care le cauți apar din felul în care tu privești obstacolele de care ai parte, așa numitele eșecuri și greșeli.
Motivația adevărată provine dintr-o mentalitate dezvoltată – abilitatea că îți poți îmbunătăți inteligența și că poți avea performanțe mult mai bune.
Ce spune știința: creierul chiar se schimbă cu efortul
Afirmația din articol — că putem influența dezvoltarea neuronală prin practică și strategii bune — nu este o vorbă de încurajare, ci se sprijină pe neuroplasticitate: capacitatea creierului de a-și reorganiza conexiunile sinaptice în urma învățării și a exercițiului repetat. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când rezolvi un capitol greu de biologie celulară și revii asupra lui, întărești literalmente rețelele neuronale implicate.
De aici vine forța mentalității dezvoltate. Dacă pleci de la premisa că inteligența e fixă, fiecare dificultate ți se pare o dovadă că „nu ești făcut pentru asta”, așa că te oprești. Dacă pleci de la premisa că abilitatea crește cu antrenamentul, aceeași dificultate devine un semnal că ai dat peste exact zona unde mai ai de lucrat. Diferența nu este în creier — este în interpretarea pe care i-o dai efortului.
Cum arată mentalitatea dezvoltată în pregătirea pentru admitere
Teoria devine utilă abia când o cobori la masa de învățat. La un examen de tip grilă, mentalitatea dezvoltată nu înseamnă să citești pasiv materia de mai multe ori, ci să te expui activ la întrebări — adică recuperare activă: încerci să răspunzi din memorie, vezi unde greșești și revii fix pe golurile descoperite.
Greșelile la grile nu sunt eșecuri, ci feedback. Fiecare întrebare picată îți arată un capitol care încă nu e solid și care merită o trecere suplimentară. Așa, rezolvarea de grile devine instrumentul prin care „nu ai eșuat niciodată” se transformă din slogan în metodă: greșeala de azi este harta pentru sesiunea de mâine.
Platforma noastră îți pune la dispoziție peste 100.000 de grile pentru exact acest tip de exercițiu, iar cartonașele rămân un complement util pentru memorarea noțiunilor punctuale — definiții, valori, clasificări — care susțin răspunsurile corecte la grile.
Mai multe: Carol Dweck.
Vezi și: nu am chef să învăț · cum te ajută psihologia pozitivă · de la anxietate la entuziasm.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Ce este o mentalitate dezvoltată (growth mindset)?
Este convingerea că inteligența și performanța academică pot fi dezvoltate prin efort, strategii bune și exercițiu. Conceptul a fost introdus de psihologul Carol Dweck, care îl contrastează cu mentalitatea fixă, în care crezi că abilitățile sunt înnăscute și neschimbabile.
Care este diferența dintre mentalitatea dezvoltată și cea fixă?
În mentalitatea dezvoltată îți vezi efortul ca pe cheia succesului și interpretezi dificultățile ca ocazii de a crește. În mentalitatea fixă vezi efortul ca pe un semn de slăbiciune și crezi că doar cei „inteligenți din naștere” reușesc, ceea ce te demotivează să continui.
Pot deveni cu adevărat mai inteligent prin învățare?
Da, în sensul care contează pentru examene: prin neuroplasticitate, creierul își întărește conexiunile cu fiecare exercițiu și revizuire. Practica susținută și strategiile bune îți cresc performanța, indiferent de la ce nivel pornești.
Cum aplic mentalitatea dezvoltată când mă pregătesc pentru admitere?
Tratează greșelile ca feedback, nu ca eșecuri, și folosește recuperarea activă: rezolvă grile, identifică unde greșești și revino fix pe acele capitole. Astfel fiecare întrebare picată devine o indicație clară despre ce trebuie să revizuiești.
Ce fac dacă m-am demotivat după o notă mică?
Reformulează situația: o notă mică nu înseamnă că ai eșuat, ci că ai descoperit unde mai ai de lucrat. Stabilește un obiectiv concret, fă o listă scurtă de acțiuni (capitole de reluat, grile de rezolvat) și începe imediat — acțiunea spontană e cel mai bun antidot pentru gândurile negative.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
