Pe scurt: Diana explică de ce reziliența mentală a devenit esențială azi. Vremurile pe care le trăim nu sunt neapărat mai rele decât altele – doar că suntem mai puțin pregătiți să le facem față, iar lupta s-a mutat pe terenul atenției și al liniștii noastre. Vestea bună: spre deosebire de însușirile determinate genetic, reziliența mentală este o abilitate, un zid de apărare pe care îl construiești în timp, prin exercițiu și repetiție. Ea înseamnă să analizezi cu luciditate, să te corectezi când e nevoie și să-ți revii cât mai repede după obstacole, păstrându-ți calmul și sprijinindu-te pe rațiune. Cheia stă în a privi problemele drept ceea ce sunt – probleme de rezolvat, nu tragedii – și în a căuta din timp soluții durabile și oneste, mai ales că energia mentală de care dispunem este limitată.
Salutare,
Diana aici.
Unul dintre cei mai des vânturați termeni din ziua de azi e acela de reziliență. Au dat dovadă de reziliență, sunt rezilient, ocupă-te de reziliența ta, aud parcă tot mai des de reziliență.
M-am gândit să-ți scriu cum percep eu reziliența, pentru că deși e un concept relativ nou, recent adoptat la nivelul limbii române, înglobează o sumedenie de sensuri esențiale.
Analiză, corectare, rezolvarea problemei.
Anyway, let’s see.
1. Vremuri grele?
Trăim vremuri dificile. Vremuri în care e greu să distingi întotdeauna falsul de autentic, esențialul de zgomotul de fond sau starea sănătoasă de echilibru de liniștea de dinaintea furtunii. Pare că e și mai greu să-ți păstrezi armonia și doza de rațiune în lupta cu experiențele zilnice, cu atât mai mult cu cât haosul pare să crească, nu să descrească, așa cum am putea spera.
Cel mai probabil, vremurile pe care le trăim nu sunt rele în sine. Nu sunt mai rele sau mai dificile decât altele. Noi parcă suntem mai puțin pregătiți să le facem față. Mai puțin dispuși să ne dezvoltăm rezistența. Mai puțin încrezători în înzestrările noastre, în abilitatea de a înfrunta adversitățile și în necesitatea de a îmbrățișa experiențele prin care ne forjăm curajul.
Poate că viața nu ne mai este pusă în pericol așa cum se întâmpla în trecut. Dar avem de înfruntat alte pericole, mai înșelătoare și, prin aceasta, la fel de periculoase. Lupta ce se duce pentru atenția și liniștea noastră poate fi purtată doar dacă suntem rezilienți. Dacă ne antrenăm constant pentru a fi rezilienți.
2. Reziliența mentală
Reziliența e cu siguranță unul dintre cuvintele la modă astăzi. Să fim rezilienți în fața noilor provocări, în fața pericolelor de zi cu zi, în fața adversităților, la muncă sau în vacanță. Să fim rezilienți pe linie. Oriunde și împotriva oricui și a orice. Toate bune, dar ce e cu ea, cu reziliența asta?
Gândește-te doar că, oricâte planuri și pregătiri ai face, întotdeauna va exista o persoană la care nu te aștepți sau o situație pe care nu o anticipezi gata să te prindă cu garda jos. Gata să te dea peste cap. Să-ți strice ploile.
Spre deosebire de alte însușiri ale noastre, care pot fi determinate genetic, reziliența mentală nu este. Spre fericirea noastră, este o abilitate. Un zid de apărare pe care îl construim în timp și pe care îl întărim prin exercițiu, prin repetiție.
Imaginează-ți o boltă capabilă să susțină o cupolă enormă – gândește-te, de exemplu, la Hagia Sofia, biserica (azi moschee) lui Iustinian din Istanbul (atunci Constantinopol).
Acum pune reziliența mentală în locul bolții și greutatea poverilor emoționale în locul cupolei.
E bine ca bolta să fie cât mai solidă, nu?
3. Energia mentală
Să analizezi cu luciditate, să (te) corectezi ori de câte ori e nevoie, chiar și atunci când e dificil și neplăcut, și să-ți revii cât mai repede de pe urma obstacolelor ce-ți ies în cale, mereu și mereu, dând dovadă de elasticitate și flexibilitate. Despre toate acestea e reziliența mentală.
Nu e un secret că energia mentală de care dispunem pentru rezolvarea problemelor este limitată. Diferă de la om la om, dar tot limitată e. Gândește-te doar cât e de important să percepi problemele din viața ta drept ceea ce sunt – doar probleme (de rezolvat) și nu tragedii sau dezastre. Gândește-te cât e de important să acționezi rapid (din timp) în vederea depistării unei soluții durabile.
Îți dai seama că ți-ai antrenat reziliența mentală abia când realizezi că nu duci lipsă de energie mentală pentru a-ți păstra calmul atunci când totul se dărâmă în jurul tău, când te bazezi pe logică și pe rațiune pentru înfruntarea situațiilor neplăcute și când îți revii după orice încercări emoționale. Sigur, e mai ușor de spus decât de făcut, dar sunt convinsă că înțelegi vârful a ceea ce reziliență mentală reprezintă.
Să nu dai dovadă încă de o reziliență mentală prea bună nu e o tragedie în sine. Cum spuneam mai sus, se poate antrena. Și de fiecare dată doar prin analiză, prin privirea problemei drept în față și prin identificarea de soluții durabile, oneste.
Creștem împreună,
Diana
Sursă: reziliență psihologică.
Vezi și: ghid de supraviețuire emoțională pentru vremuri incerte · stresul ca aliat · psihologia pozitivă.
Exersează pe peste 100.000 de grile cu explicații pe app.grile-rezidentiat.ro.
Întrebări frecvente
Ce este reziliența mentală?
Este capacitatea de a analiza cu luciditate, de a te corecta ori de câte ori e nevoie – chiar și când e dificil și neplăcut – și de a-ți reveni cât mai repede după obstacole, dând dovadă de elasticitate și flexibilitate. Pe scurt, e abilitatea de a-ți păstra calmul și de a te baza pe logică și rațiune atunci când totul se dărâmă în jurul tău.
Reziliența mentală este înnăscută sau se poate dezvolta?
Spre deosebire de alte însușiri ale noastre, care pot fi determinate genetic, reziliența mentală nu este înnăscută. Spre fericirea noastră, este o abilitate – un zid de apărare pe care îl construim în timp și pe care îl întărim prin exercițiu și prin repetiție.
Cum îți antrenezi reziliența mentală?
Prin analiză, prin privirea problemei drept în față și prin identificarea de soluții durabile și oneste. Te ajută să percepi problemele drept ceea ce sunt – doar probleme de rezolvat, nu tragedii sau dezastre – și să acționezi din timp pentru a găsi o soluție durabilă, fiindcă energia mentală disponibilă este limitată.
De ce e nevoie de reziliență tocmai în vremurile de azi?
Pentru că, deși vremurile nu sunt neapărat mai rele decât altele, suntem mai puțin pregătiți să le facem față. Viața nu ne mai este pusă în pericol ca în trecut, dar avem de înfruntat alte pericole, mai înșelătoare – lupta pentru atenția și liniștea noastră, pe care o putem purta doar dacă suntem rezilienți.
Cum recunoști că ți-ai antrenat reziliența mentală?
Îți dai seama abia când realizezi că nu duci lipsă de energie mentală pentru a-ți păstra calmul când totul se dărâmă, când te bazezi pe logică și rațiune pentru a înfrunta situațiile neplăcute și când îți revii după orice încercări emoționale.
Ți-a fost util? Marchează-ne ca sursă preferată în Google
